Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-07-02 / nr. 145
Nr. 145, libertăţile politice ale acestui popor, dar, cu limba ş credinţele sale, întreaga sa esistenţă naţională. »După Unguri, Românii nu sunt decâtă nisce parveniți, cari au pătrunsă pe ascunsă şi prin a înceta infiltrațiune seculară în posesiunile coronei unguresci.« După aceasta autorul face istoriculu Românilort din Transilvania. D-sa arată renascerea Româniloră, Revoluţiunea dela 1848, diploma dela 1860 prin ’care se re recunoscea drepturile Românilor, egale cu ale celorlalţi naţionalităţi. In sfirşită revocarea acestei diplome, dupi bătălia dela Sadova în 1867. Autorul, apoi urmeaza încă şi pentru astădată în chipa legală Transilvania provinciă ungureascu şi Românii supuşi ai coronei Sf Ştefană. Ar fi a nu cunoasce pe Unguri pentru a crede că acestă triumfă finală i-a făcut mai toleranţi şi ca blânzi. Românii au fost din nou cuceriți, şi de astă dată e vorba de a-i doborî pentru totdeauna. »Puțină le pasă că aceasta poporațiune alcătuesc a două treimi din locuitorii Transilvaniei; că limba sa, cea mai răspândită în aceasta ţară, slujesce în acelaş’ timpă şi Săcuitorii şi Saşilor, când voră se comunice între dânșii. Gloria ungureasca cere mă triumfă absolute și celelalte popoare trebue se se socoteascâ fericite de-a trăi cuibate sub umbra ei. Românii mai alesă trebue se înțelâgâ aceasta. O administrațiune forte bine disciplinată, pe care baronul Sennyei a calificat-o chiar elfi însuși de asiatică, este însărcinată ca să-i reducă la cea mai simplă espresiune. Și se poate dice că, mai alesă dela venirea cabinetului Tisza, ei nici nu mai apară decătă ca o cantitate neglijabilă la orizonală politică translaibhan. Legile agrarie din 1854 și 1858 destinate ca se reguleze starea vechiloră robi liberați, suntă mnă pretestii pentru ca se rapésca Româniloră proprietățile pe cari le cultivau și posedau altădată. Cea mai mare parte a țăraniloră suntă mai săraci de cum erau altădată. Românii, găsescă ei, celă puțină, in regimului constituţională, care este acela ală Ungariei, mijloace îndestulătore pentru a lupta contra acestoră abuzuri? De locă! S’au luată precauţiunî pentru ca garanţele constituţionale să nu fie decătă ună cuvântă deşertă. Presa este încătuşată prin vechia lege draconiană din 1852, care este reservată pentru Transilvania, şi în specială pentru pavele românesc. Cauţiunea este de 25.000 lei, sumă forte mare pentru acesta ţară, şi jurială, în limitele strimte în care este şi ele e recrutată numai dintre locuitorii oraşelor unguresc!, în care şovinismulă ungurescă este vecinică în stare de fericere. Drepturile de asociaţiune şi întrunire nu esistă. .Câtă despre legea electorală ea este capa d’operă a regimului. Ungurii, în calitatea loră de vechi nobili şi Secui, liber din originea loră, votează sub sufragiulă universală, pe când alegătorii români sunt supuşi censului ridicata, împărţirea colegielor ei este făcută cu atâta dibăciă, că Secuii şi Saşii au ună deputată pentru 3—4 mii de locuitori, pe când Românii nu au mulă decât pentru 50—60 mii. Apoi, graţie grozavei presiuni administrative şi moravuilor electorale, mai multă decătă violente ale Ungurilor, candidaţii români, mai întotdeauna sunt înlăturaţi. De aceea nu se află in parlamentală din Pesta, de câtă 5-6 deputaţi ai acestei naţiuni de aproape 3 milioane. Acum se înţelege uşoră, întreaga ironie a răspunsului ce-lă dau, mai întotdeauna prefecţii la plângerile Românilor.. .Mergeţi de vă jeluiţi la Pesta; deci nu, sciţi fóarte bine că graniţele vă suntă deschise.« Acestă sfatfi este forte multă armată. Pe fiecare ană numărulă emigranţilor se măresce; mai întotdeauna ei mergă în România. După ce citeaza din memorială conferinței din Sibiiu dela 1881 unele pasage, încheiă astfelă: »Ungurii trebuie, pănă când nu este târziu, să-și ia seama ca să-și schimbe purtarea. Pericolul ei rusescă, care sciu ei să-lă opună cu atâta dibăciă Româniloră, se va intérce în curând contra loră, și în ciiua marei nenorociri, nu voră avea decât ei să-și impute loră însuşi, deci victimele loră actuale, voră rămâne la chemarea loră. De multă timpă este de când Ruşii îi pândescă, pe unii și pe alții, pe drumulă care merge la cucerirea Balcaniloră. Nu mai este acum Europa ca să-i apere, şi dualismul austro-ungară, de care ei îşi facă atâta ilusiune, în realitate nu este decâtă o garanţie pentru scurtă timp. Singura nădejde de scăpare este în unire in acea frumosă concepţiune a federaţiunei danubiane şi balcanice, pentru care Critobul din Imbros şi Mustafa Kupruli o visa deja în al 15-lea şi al 17-lea secolă, pe care Lamartine, Guizot şi Kossuth o propovăduiau ca singura soluţiune eficace a cestiunei Orientului Ungurii însă, voi-voră ei, uitândă vechia loră ură, să ajute pacificaţiunea generală a ţărilor dunărene? Nu credem acesta. »Mândria, acrisă Szecheyi, mare comite patriotă, mândria va perde poporului meu.« Ea a perdută deja Polonia, şi, după cum stau lucrurile în Europa nu este de gândită că era desmembrărilor, este cu desăvârşire sfârşită.« Acesta este rasumatură şi spiritulă studiului d-lui Greif. D-sa urmăresce cestiunea Românilor transilvăneni, făcând-o cunoscută Europei. Românii îi vor fi recunoscători. GAZETA TRANSIIVANIEI SOIRILE DILEL Preşedintele Schulvereinului maghiară a adresate cătră fabricanţi, marii industriaşi, comercianţi, societăţile industriale şi comerciale mă aperă, ca din motive naţionale să promoveze limba şi literatura maghiară şi se folosesc orice ocasiune, spre a da vieţii publice şi societăţii ună timbru naţională maghiară. Cu alte cuvinte şoviniştii s’aru împăunâ bucurosă cu pene străine. —0— Ministrulă Trefort a dată o circulară cătră inspectorii școlari, ca să visiteze mai desu scólele și totă atâtă de desă să-i și raporteze despre starea loră. —0— Comitetulă reuniunei de maghiarisare din Ciusiu va adresă ministerului honveditoră o rugare, ca să permită oficeriloră dela honvetfî şi dela gendarmerie să între îe reuniunea de maghiarisare. Preoţii vor fi îndemnaţi să adune în biserici bani pentru reuniune. Va săjbcă campania în totă forma. —0— Societatea pentru construirea unui teatru cu redută în Braşovă a hotărâtă în adunarea generală dela 7 Iuliu n. ca să se formeze ună capitală de 80.000 fl. în 100 de acţii a 100 fl., oraşul Braşovă să ia asupră-şi garanţia unui venită de 5°/0 pentru acestă capitală pe acţii, se platesca pe ană suma amortisabilă de 1000 fl. şi să ajute construirea dândă locală și lemnării; pentru acestea însă să aibă dreptulă a încasă venitulă teatrului și pentru suma amortisabilă de 1000 fl. anuală, se primesca 10 acții pe ană, care se vor scote prin sortare. In modulă acesta oraşulă va avea să plătască din ană în ană cu 50 fl. mai puține procente şi în 80 de ani va deveni proprietarulă teatrului. -0— La 6 Iuliu n. pela 10 are sora în Caţa a isbucnită ună incendiu într’o şură românescâ. In 10 minute au arsă 5 şuri. Cu totul ei a distrusă foculă 12 şuri, anjendă şi 4 vaci. Dintre şuri 10 erau asigurate. -0— Ni se scrie din Bistriţă. »In 5 Iuliu a. c. s’a ţinută esamenulă de vérb ală şcolarilorfi dela şcóla română confesională gr. cat. din Bistriţă, la care afară de o mulţime de poporu a participată şi mă numără însemnată de dame şi domni. întrebările cele chiare ale d-lui învăţătorfi, precum şi răspunsurile esacte şi prompte ale micilor. Românaşî te puneau în uimire • o indestulire generală se vedea pe faţa fiecărui participatoră. Laudă tânărului şi zelosului înv. Teofilii Gergelă, care îşi pricepe chiămarea sacră de a cultivă mlădiţele cele tinere. El o poate servi cu dreptă cuvântă ca modelă învăţătorilor confesionali din acestă comitată. înainte, zelosule învăţătorii, pe cariera cea spinosă şi poporulă română îţi va fi recunoscatorii.« Ins. —0— Apróape de Huniădora s’a descoperită o carieră da marmoră albă şi cu vine albastre. Deja 20 de săpători lucreaza la scoterea ei. —0— In pădurea Bodocului, comit. Trei scaune, o societate de vânată a găsită înJilele trecute o sapă ascuțită de aramă, care se presupune a fi din timpul dintre epoca de petru și cea de bronză. —0— Societatea română de cântări și musică din Caransebeșă aranjeze, cu concursulă musicei militare a regimentului Nr. 43 condusă de d-lă F. Pospischill, Duminecă în 12 Iuliu 1885 în grădina dela »Pomulă verde* pro-, ducțunea ordinară constătătore din: 1. Nicola* Cuverture din opera »Femeile voioase din Windsor«, Musica mil. 2. Mureșană: »Trecui valea* * * * »Mândruţa cu ochii verzî«, Corulă miestă. 3. Pospischill: .Cavatina originală pentru corulă tenoră«, Musica mii. 4. C. M. v. Weber: »Trecă anii«; »Nichi: »Eram peună vârfă de munte«, Corulă bărb. 5. »Popovici: »Hora Dobrogréna«, Corulă miestă. 6. Meyerbeer: »Potpouria« din op. Ughendii, Musica mil. Inceputulă la jumătate la 9 ore sera. După producţiune dantă. Membrii reuniunei au intrare liberă, nemembrii de personă 40 cr., de familiă 80 cr. 10— In urma tristelor ei resultate ne au dată recrutările din ultimii ani, și mai alesă din anulă acesta, e vorba să se modifice legea de recrutare într’acolo, ca să se convoce și clasa a cincea de etate. —0— Timişulă a eşită din albia lângă Caransebeşă inundândă câmpuilă în întindere de 2000 jugăre. Multe comune suntă în periculă de a fi înecate. Se vorbesce cu totă probalitatea, că cornițele Kalnoky va avea în vara aceasta o întâlnire cu prințulă Bismarck. —O— Catedra de limbile slavice dela universitatea din Viena se va încredința, cu începerea anului școlar, viitorii profesorului Jagrcs dela universitatea din Petersburg, în locală bătrânului de 70 de ani Miklosics. 1 D In Timişora este aproape de realizare o nouă întreprindere economică, adecă înfiinţarea unui institut nou de bani sub egida »Bincei austriace teritoriale« (Länderbank). Acesta societate a făcută propunere cercurilor comerciale d’aci, scrie »Luminătorulă«, ca să se asocieze cu dânsa spre a întemeia aici ună nou institută de bani, sub următorele modalităţi: »Länderbank«-ul trimite aici 500.000 fl. capitală de acţiune precum şi personalulă de manipulare, or »Timişora« (adecă întreprinzătorii d’aci) se compună ună fondă de garanţiă de 50.000 fl. şi ună comitetă de controlă. Venitele şi perderile să se împartă în părţi egale între »Länderbank" şi între acţionarii de aici. In Dumineca trecută mai mulţi bogătani d’aici au ţinută o conferinţă în causâ, au acceptată propunerea şi ofertură Băncei austroterit, şi deja au începută subscrierile de acţiuni pentru fondulă de garanţiă. —C-D-sora Teodorini avendfi ună angajamentă cu nişte impresari amaricani, va cântă anulă viitoră pe scenele teatrelor şi din New-York, Filadelia şi poate şi pe scena din San-Francisco, dice »V. Naţionala.’ 20— Testamentulă răposatului prinţă Antonă de Hohenzollern s’a deschisă de cătră Impăratulă Germaniei. Seice, că Regelui Carolă ală României augustului său părinte i-a lăsată o sumă de 8.500,000 lei. Restulă colosalei averi a răposatului s’a împărţitit între mai multe persons. Partea cea mai mare o are insă prinţulă Leopoldă. —0— In Bruxella s’a descoperită ună complota de anarchiştî, dintre cari s’au şi arestată 15 inşi. Intre arestaţi se află 2 Francezi, 2 Ruşi şi 12 Belgiana Complotulă era îndreptată în contra vieţii unui severană streină. —O— S’au constatată dela 20 Mai în Intrega Spaniă 30,000 caşuri de choleră, dintre care 14,000 urmate de moarte. 1885. ■eV Reforma serviciului poliţienesc* al ft oraşului. 1. O necesitate de multă simţită de oraşulă nostru este reforma serviciului poliţienescă. E de mirată că ună oraşă cu o poporaţiune de aproape 30.000 de locuitori are o instituţiune poliţienescă atâtă de difectuosă, din causa nensemnatului stată ală poliţiştilor. Graţie numai zelului d-lui căpitană ală oraşului Franz Hiemesch, defectuositatea serviciului poliţienescă s’a putută mai întotdeauna acoperi, fiindă ajutată în acesta şi de firea pacînică a locuitorilor Braşovului. Considerândă însă că oraşul se estinde continuu şi că comunicaţiunea streiniloră cresce penii ce merge, reforma serviciului poliţienesc nu se mai poate amâna; siguranţa persoanei şi proprietăţii e încredinţată acestei instituţiunî, asupra căreia cade totă responsabilitatea. D. căpitană ală oraşului, consolu de acesta grea responsabilitate, are totă dreptatea se cere comunei a’i pune la disposiţiune ună aparată ală siguranţei publice mai complectă. In acestă scopă a lucrată ună proiectă de reformă, care se va supune spre desbatere uneia din cele mai apropiate adunări generale a representanţei comunale. Vomă lăsa să urmeze aci proiectul, în părţile sale esenţiale precedată de motivele aduse în susţinerea lui, remânendu ca în numerulă viitoră să ne dămă şi noi părerea nostrâ asupra acestui proiectă. Căpitănatulă oraşului ’şi-a câştigată deplina convingere, că defectuositatea serviciului poliţienescă ’şi are temeiulă numai în statulă celă mică al poliţiştiloră. Statulă de acti nu corespunde cerinţelor serviciului internă şi esternă, cu totă destoinicia poliţiştiloră. Statulă normală în serviciu, când adecă nici ună poliţistă nu este bolnavă, e zilnică de 15 poliţişti cu ună corporală. Dintre aceştia 2 se întrebuinţază în serviciulă gătit. Ceilalţi 13 proveda serviciulă esecutivă în interiorulă oraşului şi în cele trei suburbii aşa, că suntă destinate 3 posturi de stradă, constatatoare din câte 1 gardistă pentru interiorulă oraşului şi câte ună gardistă pentru Şcheiu, Braşovu-vechiă şi Blumena. Schimbarea se face la câte 3 ore. Ranta fiecărui postă fiindă foarte întinsă, mai alesă în supurbii, îi trebue mai multă ca o oră unui postă ca să o parcurgă vitregă şi adeseori nu este în posiţiune de a interveni acolo unde lă reclamă interesulă ordinei şi liniştei publice. De aci vine apoi, că publiculă se plânge — şi e ceva naturală — cu gardistulă siguranţei nu e de găsită la trebuinţă. Şi mai râu stă serviciulă de noapte, căci dintre cei 13 gardişti disponibili, 3 se întrebuinţază cu schimbulă ca posturi la portă pentru menţinerea ordinei şi liniştei în piaţă şi pentru paza arestanţilor din edificiulă poliţiei.