Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-07-02 / nr. 145

Nr. 145, libertăţile politice ale acestui popor­, dar, cu limba ş credinţele sale, întreaga sa esistenţă naţională. »După Unguri, Românii nu sunt decâtă nisce par­veniți, cari au pătrunsă pe ascunsă şi prin a înceta infil­trațiune seculară în posesiunile coronei unguresci.« După aceasta autorul­ face istoriculu Românilort din Transilvania. D-sa arată renascerea Româniloră, Revo­­luţiunea dela 1848, diploma dela 1860 prin ’care se re recunoscea drepturile Românilor, egale cu ale celorlalţi naţionalităţi. In sfirşită revocarea acestei diplome, dupi bătălia dela Sadova în 1867. Autorul, apoi urmeaza încă şi pentru astădată în chipa legală Transilvania provinciă ungureascu şi Românii supuşi ai coronei Sf Ştefană. Ar fi a nu cunoasce pe Unguri pentru a crede că acestă triumfă finală i-a făcut mai toleranţi şi ca blânzi. Românii au fost­ din nou cuceriți, şi de astă dată e vorba de a-i doborî pentru totdeauna. »Puțină le pasă că aceasta poporațiune alcătuesc a două treimi din locuitorii Transilvaniei; că limba sa, cea mai răspândită în aceasta ţară, slujesce în acelaş’ timpă şi Săcuitorii şi Saşilor­, când voră se comunice între dânșii. Gloria ungureasca cere m­ă triumfă absolute și celelalte popoare trebue se se socoteascâ fericite de-a trăi cuibate sub umbra ei. Românii mai alesă trebue se înțelâgâ aceasta. O administrațiune forte bine disci­plinată, pe care baronul­ Sennyei a calificat-o chiar elfi însuși de asiatică, este însărcinată ca să-i reducă la cea mai simplă espresiune. Și se poate dice că, mai alesă dela venirea cabinetului Tisza, ei nici nu mai apară decătă ca o cantitate neglijabilă la orizonală politică translaibhan. Legile agrarie din 1854 și 1858 destinate ca se reguleze starea vechiloră robi liberați, suntă mnă pretestii pentru ca se rapésca Româniloră proprietățile pe cari le cul­tivau și posedau altădată. Cea mai mare parte a țăra­­niloră suntă mai săraci de cum erau altădată. Românii, găsescă ei, celă puțină, in regimului constituţională, care este acela ală Ungariei, mijloace îndestulătore pentru a lupta contra acestoră abuzuri? De locă! S’au luată pre­­cauţiunî pentru ca garanţele constituţionale să nu fie decătă ună cuvântă deşertă. Presa este încătuşată prin vechia lege draconiană din 1852, care este reservată pentru Transilvania, şi în specială pentru pavele româ­­nesc­. Cauţiunea este de 25.000 lei, sumă forte mare pentru acesta ţară, şi jurială, în limitele strimte în care este şi ele e recrutată numai dintre locuitorii oraşelor­ un­guresc!, în care şovinismulă ungurescă este vecinică în stare de fericere. Drepturile de asociaţiune şi întrunire nu esistă. .Câtă despre legea electorală ea este capa d’operă a regimului. Ungurii, în calitatea loră de vechi nobili şi Secui, liber­ din originea loră, votează sub sufragiulă universală, pe când alegătorii români sunt­ supuşi cen­sului ridicata, împărţirea colegielor ei este făcută cu atâta dibăciă, că Secuii şi Saşii au ună deputată pentru 3—4 mii de locuitori, pe când Românii nu au m­ulă decât­­ pentru 50—60 mii. Apoi, graţie grozavei presiuni administrative şi mora­­vuilor­ electorale, mai multă decătă violente ale Ungu­­rilor­, candidaţii români, mai în­totdeauna sunt înlăturaţi. De aceea nu se află in parlamentală din Pesta, de câtă 5­-6 deputaţi ai acestei naţiuni de aproape 3 milioane. Acum se înţelege uşoră, întreaga ironie a răspunsului ce-lă dau, mai în­totdeauna prefecţii la plângerile Ro­mânilor.. .Mergeţi de vă jeluiţi la Pesta; deci nu, sciţi fóarte bine că graniţele vă suntă deschise.« Acestă sfatfi este forte multă armată. Pe fiecare ană numărulă emi­­granţilor­ se măresce; mai în­totdeauna ei mergă în România. După ce citeaza din memorială conferinței din Sibiiu dela 1881 unele pasage, încheiă astfelă: »Ungurii trebuie, pănă când nu este târziu, să-și ia seama ca să-și schimbe purtarea. Pericolul ei rusescă, care sciu ei să-lă opună cu atâta dibăciă Româniloră, se va intérce în curând contra loră, și în ciiua marei ne­norociri, nu voră avea decât ei să-și impute loră însuşi, deci victimele loră actuale, voră rămâne la chemarea loră. De multă timpă este de când Ruşii îi pândescă, pe unii și pe alții, pe drumulă care merge la cucerirea Balcaniloră. Nu mai este acum Europa ca să-i apere, şi dualismul­ austro-ungară, de care ei îşi facă atâta ilu­­siune, în realitate nu este decâtă o garanţie pentru scurtă timp. Singura nădejde de scăpare este în unire in acea frumosă concepţiune a federaţiunei danubiane şi balcanice, pentru care Critobul din Imbros şi Mustafa Kupruli o visa deja în al­ 15-lea şi al­ 17-lea sec­olă, pe care Lamartine, Guizot şi Kossuth o propovă­­duiau ca singura soluţiune eficace a cestiunei Orientului Ungurii însă, voi-voră ei, uitândă vechia loră ură, să ajute pacificaţiunea generală a ţărilor­ dunărene? Nu credem­ acesta. »Mândria, a­crisă Szecheyi, mare comite patriotă, mândria va perde poporului meu.« Ea a per­­dută deja Polonia, şi, după cum stau lucrurile în Europa nu este de gândită că era desmembrărilor, este cu de­săvârşire sfârşită.« Acesta este rasumatură şi spiritulă studiului d-lui Greif. D-sa urmăresce cestiunea Românilor­ transil­văneni, făcând-o cunoscută Europei. Românii îi vor­ fi recunoscători. GAZETA TRANSIIVANIEI SOIRILE DILEL Preşedintele Schulvereinului maghiară a adresate cătră fabricanţi, marii industriaşi, comercianţi, societăţile industriale şi comerciale m­ă aperă, ca din motive na­ţionale să promoveze limba şi literatura maghiară şi se folosesc­ ori­ce ocasiune, spre a da vieţii publice şi so­cietăţii ună timbru naţională maghiară. Cu alte cuvinte şoviniştii s’aru împăunâ bucurosă cu pene străine. —0— Ministrulă Trefort a dată o circulară cătră inspec­torii școlari, ca să visiteze mai desu scólele și totă atâtă de desă să-i și raporteze despre starea loră. —0— Comitetulă reuniunei de maghiarisare din Ciusiu va adresă ministerului honveditoră o rugare, ca să permită oficeriloră dela honvetfî şi dela gendarmerie să între îe reuniunea de maghiarisare. Preoţii vor­ fi îndemnaţi să adune în biserici bani pentru reuniune. Va să­­jbcă cam­pania în totă forma. —0— Societatea pentru construirea unui teatru cu redută în Braşovă a hotărâtă în adunarea generală dela 7 Iuliu n. ca să se formeze ună capitală de 80.000 fl. în 100 de acţii a 100 fl., oraşul­ Braşovă să ia asupră-şi ga­ranţia unui venită de 5°/0 pentru acestă capitală pe acţii, se platesca pe ană suma amortisabilă de 1000 fl. şi să ajute construirea dândă locală și lemnării; pentru acestea însă să aibă dreptulă a încasă venitulă teatrului și pentru suma amortisabilă de 1000 fl. anuală, se primesca 10 acții pe ană, care se vor­ scote prin sortare. In modulă a­­cesta oraşulă va avea să plătască din ană în ană cu 50 fl. mai puține procente şi în 80 de ani va deveni pro­­prietarulă teatrului. -0— La 6 Iuliu n. pela 10 are sora în Caţa a isbucnită ună incendiu într’o şură românescâ. In 10 minute au arsă 5 şuri. Cu totul ei a distrusă foculă 12 şuri, anjendă şi 4 vaci. Dintre şuri 10 erau asigurate. -0— Ni se scrie din Bistriţă. »In 5 Iuliu a. c. s’a ţinută esamenulă de vérb ală şcolarilorfi dela şcóla română confesională gr. cat. din Bistriţă, la care afară de o mulţime de poporu a participată şi m­ă nu­mără însemnată de dame şi domni. întrebările cele chiare ale d-lui învăţătorfi, precum şi răspunsurile esacte şi prompte ale micilor. Românaşî te puneau în uimire • o indestulire generală se vedea pe faţa fiecărui partici­­patoră. Laudă tânărului şi zelosului înv. Teofilii Gergelă, care îşi pricepe chiămarea sacră de a cultivă mlădiţele cele tinere. El o poate servi cu dreptă cuvântă ca modelă învăţătorilor­ confesionali din acestă comitată. înainte, zelosule învăţătorii, pe cariera cea spinosă şi poporulă română îţi va fi recunoscatorii.« Ins. —0— Apróape de Huniădora s’a descoperită o carieră da marmoră albă şi cu vine albastre. Deja 20 de săpători lucreaza la scoter­ea ei. —0— In pădurea Bodocului, comit. Trei­ scaune, o socie­tate de vânată a găsită în­­Jilele trecute o sapă ascuțită de aramă, care se presupune a fi din timpul­ dintre e­­poca de petru și cea de bronză. —0— Societatea română de cântări și musică din Caran­­sebeșă aranjeze, cu concursulă musicei militare a regimen­tului Nr. 43 condusă de d-lă F. Pospischill, Duminecă în 12 Iuliu 1885 în grădina dela »Pomulă verde* pro-, ducțunea ordinară constătătore din: 1. Nicola* Cuverture din opera »Femeile voioase din Windsor«, Mu­­sica mil. 2. Mureșană: »Trecui valea* * * * »Mân­druţa cu ochii verz­î«, Corulă miestă. 3. Pospischill: .Cavatina originală pentru corulă tenoră«, Mu­sica mii. 4. C. M. v. Weber: »Trecă anii«; »Nichi: »Eram pe­­ună vârfă de munte«, Corulă bărb. 5. »Popovici: »Hora Dobrogréna«, Corulă miestă. 6. Meyerbeer: »Potpouria« din op. Ughend­ii, Musica mil. Inceputulă la jumătate la 9 ore sera. După producţiune dantă. Membrii reuniunei au intrare liberă, nemembrii de personă 40 cr., de familiă 80 cr. 10— In urma tristelor ei resultate ne au dată recrutările din ultimii ani, și mai alesă din anulă acesta, e vorba să se modifice legea de recrutare într’acolo, ca să se con­­voce și clasa a cincea de etate. —0— Timişulă a eşită din albia lângă Caransebeşă inun­­dândă câmpuilă în întindere de 2000 jugăre. Multe co­mune suntă în periculă de a fi înecate. Se vorbesce cu totă probalitatea, că cornițele Kal­­noky va avea în vara aceasta o întâlnire cu prințulă Bis­marck. —O— Catedra de limbile slavice dela universitatea din Viena se va încredința, cu începerea anului școlar, vii­torii profesorului Jagrcs dela universitatea din Petersburg, în locală bătrânului de 70 de ani Miklosics. 1 D­ In Timişora este aproape de realizare o nouă între­prindere economică, adecă înfiinţarea unui institut­ nou de bani sub egida »Bincei austriace teritoriale« (Länder­bank). Acesta societate a făcută propunere cercurilor­ comerciale d’aci, scrie »Luminătorulă«, ca să se asocieze cu dânsa spre a întemeia aici ună nou institută de bani, sub următorele modalităţi: »Länderbank«-ul­ trimite aici 500.000 fl. capitală de acţiune pre­cum şi personalulă de manipulare, or »Timişora« (adecă întreprinzătorii d’aci) se compună ună fondă de garanţiă de 50.000 fl. şi ună comitetă de controlă. Venitele şi perderile să se împartă în părţi egale între »Länderbank" şi între acţionarii de aici. In Dumineca trecută mai mulţi bogătani d’aici au ţinută o conferinţă în causâ, au acceptată propunerea şi ofertură Băncei austro­terit, şi deja au începută subscrie­rile de acţiuni pentru fondulă de garanţiă. —C-D-sora Teodorini avendfi ună angajamentă cu nişte impresari amaricani, va cântă anulă viitoră pe scenele teatrelor şi din New-York, Filadelia şi poate şi pe scena din San-Francisco, dice »V. Naţionala.’ 20— Testamentulă răposatului prinţă Antonă de Hohen­­zollern s’a deschisă de cătră Impăratulă Germaniei. Se­­­ice, că Regelui Carolă ală României augustului său pă­rinte i-a lăsată o sumă de 8.500,000 lei. Restulă colo­salei averi a răposatului s’a împărţitit între mai multe persons. Partea cea m­ai mare o are insă prinţulă Leo­­poldă. —0— In Bruxella s’a descoperită ună complota de anar­­chiştî, dintre cari s’au şi arestată 15 inşi. Intre arestaţi se află 2 Francezi, 2 Ruşi şi 12 Belgiana Complotulă era îndreptată în contra vieţii unui severană streină. —O— S’au constatată dela 20 Mai în Intrega Spaniă 30,000 caşuri de choleră, dintre care 14,000 urmate de moarte. 1885. ■eV Reforma serviciului poliţienesc* al ft oraşului. 1. O necesitate de multă simţită de oraşulă nostru este reforma serviciului poliţienescă. E de mirată că ună oraşă cu o poporaţiune de aproape 30.000 de locuitori are o instituţiune poliţienescă atâtă de difectuosă, din causa nensemnatului stată ală poliţişti­lor­. Graţie numai zelu­lui d-lui căpitană ală oraşului Franz Hi­eme­sch, de­­fectuositatea serviciului poliţienescă s’a putută mai în­totdeauna acoperi, fiindă ajutată în acesta şi de firea pacînică a locuitorilor­ Braşovului. Considerândă însă că oraşul­ se estinde continuu şi că comunicaţiunea streiniloră cresce pe­nii ce merge, reforma serviciului poliţie­nesc nu se mai poate amâna; siguranţa persoanei şi proprietăţii e încredinţată acestei instituţiunî, asupra căreia cade totă responsabilitatea. D. căpitană ală oraşului, consolu de acesta grea responsabilitate, are totă dreptatea se cere comunei a’i pune la disposiţiune ună aparată ală si­guranţei publice mai complectă. In acestă scopă a lu­crată ună proiectă de reformă, care se va supune spre desbatere uneia din cele mai apropiate adunări generale a representanţei comunale. Vomă lăsa să urmeze aci proiectul, în părţile sale esenţiale precedată de motivele­ aduse în susţinerea lui, remânendu ca în numerulă viitoră să ne dămă şi noi părerea nostrâ asupra acestui proiectă. Căpitănatulă oraşului ’şi-a câştigată deplina convin­gere, că defectuositatea serviciului poliţienescă ’şi are temeiulă numai în statulă celă mică al poliţiştiloră. Statulă de acti nu corespunde cerinţelor­ serviciului internă şi esternă, cu totă destoinicia poliţiştiloră. Statulă normală în serviciu, când adecă nici ună poliţistă nu este bolnavă, e zilnică de 15 poliţişti cu ună corporală. Dintre aceştia 2 se întrebuinţază în serviciulă gătit. Ceilalţi 13 proveda serviciulă esecutivă în interiorulă oraşului şi în cele trei suburbii aşa, că suntă destinate 3 posturi de stradă, con­­statatoare din câte 1 gardistă pentru interiorulă oraşului şi câte ună gardistă pentru Şcheiu, Braşovu-vechiă şi Blumena. Schimbarea se face la câte 3 ore. Ranta fie­cărui postă fiindă foarte întinsă, mai alesă în supurbii, îi trebue mai multă ca o oră unui postă ca să o parcurgă vitregă şi adeseori nu este în posiţiune de a interveni acolo unde­ lă reclamă interesulă ordinei şi liniştei pu­blice. De aci vine apoi, că publiculă se plânge — şi e ceva naturală — cu gardistulă siguranţei nu e de găsită la trebuinţă. Şi mai râu stă serviciulă de noapte, căci dintre cei 13 gardişti disponibili, 3 se întrebuinţază cu schimbulă­­ ca posturi la portă pentru menţinerea ordinei şi liniştei în piaţă şi pentru paza arestanţilor d­in edificiulă poliţiei.

Next