Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-09-11 / nr. 202
REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIEIEA : BRAŞOV, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi, 0 serii garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unu anii 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: nemânia și străinătate. Pe and 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. Sorbori nefrancate nu te primenoS. — Manuapripte nu te retrimita. M* 202. Mercurî 11 (23) Septemvre. 1885. BraşovA, 10 (22) Septemvre 1885. Este suprinijetori a ceti atii în aceleaşi foi oposiţionale, cari redicau în slavă pe Tisza Kálmán pentru „măsurile energice“ ce le-a luatu în contra „agitatoriloru“ din sînulu naţionalităţilor!! nemaghiare, a ceti de pildă că guvernulu voiesce sé potoléscu entusiasmulu naţională alu Maghiariloră ; că guvernulu dlui Tisza împedecă lăţirea mişcărei naţionale cultur-egyletiste; că acesta guvernă „târnă apă în focă, puindă pe omenii, săi se pledeze în contra şovinismului naţională“. („Peşti Napló“ dela 21 Sept. a. c.) Ce se întâmplară pentru numele Domnului ca cei mai de frunte luptaci ai maghiarismului violentă se redice o acusare atâtă de gravă în contra guvernului? N’a făcută destulă acestă guvernă cultivândă și nutrindă necurmată pasiunile naționale : fanatismulă și orgoliulă Maghiariloră ? Nimică estraordinară nu s’a petrecută. O mică cearta în familiă. Asta e totulă. Contele Albert Appony, a pişcată puţintelă pe guvernă şi pe guvernamentali în discursurile ce le-a adresată de curându alegătorilor şvabi din Bănată, dânsulă a biciuită volnicia cu care cei dela guvernă au interzisă a se înfiinţa o reuniune economică în Bănată, în interesul micilor proprietari, luându-i pe aceştia în scură, in finenţa uitată a face apelulă obicinuită la simpatia „fraţilor ei nemaghiari“ a căroră patriotismă este aşa de multă înegrită de cătră nedumeriţii patrioţi de la guvernă. E naturală, că propaganda, ce-o face oposiţiunea maghiară moderată între elementele oposiţionale germane din Bănată, nu le poate place celoră dela putere. Ei, cari au întinsă aşa de tare corda în asuprirea naţionalităţilor, se temă cu totă dreptulă, că la viitoarele alegeri dietale faia se va întoarce în contra lorii. De aceea d-lă Tisza o dată semnalată ca guvernamentalii se fiă mai cu tactil în purtarea loră faţă cu naţionalităţile şi Mauriţiu Jókai, celă mai populară dintre mamelucii guvernului, a primită însărcinarea de-a combate pe Apponyi, folosindu-se de aceeaşi metodă ca acesta şi pledândă în contra „şovinismului“ şi pentru buna înţelegere între Maghiari şi Nemaghiari. Este caracteristică discursulă, ce l’a ţinută Mauriţiu Jókai înaintea alegătorilor sei din Caşovia. Se vede că scopulă lui este să moméscâ din nou opiniunea publică din sânulă naționalităților nemaghiare cu vorbe frumoase și poetice. Cu toate astea Jókai a disă multă mai multă decâtă se poatu mistui marii maghiar satori dela „Pesti Napló.“ Dlă Jokai asigură pe alegatorii săi că dacă ei aici n’au bani, deca cerealele n’au nici ună preță și necazurile economului dela ţară suntă aşa de multe, causa suntă continuele înarmări ce se facă în toate statele Europei; or causa pentru care se facă aceste înarmări suntă naţiunile însuşi, nu domnitorii, este „şovinismulil“ care a cuprinsă înimele naţiunilor Europei şi le face pe toate nenorocite. Cu toate că susţine aceste, d. Jókai neaga că naţiunei maghiare i s’ară putea imputa că este şovinistă. Numai Românii, Slavii şi Germanii, cari combată supremaţia maghiară suntă şovinişti. „Der, adauge d. Jókai, eu condamnă şovinismul, şi atunci când este ungurescă şi nu potă să mergă cu amiciţia pentru naţionaitatea mea pănă acolo, unde începe asuprirea unei alte naţionalităţi.“ Aici Jókai lasă a se înţelege, că mişcarea culturală a Maghiarilor n’ar fi bine deca ar trece peste marginele teremului socială, căci „toleranţa“ între popoarele Europei va fi semnată viitoarei epoce. Ună pasă spre aceasta epocă vede Jókai în hotărîrea studenţilor dela universitatea din Clusiu ca se înveţe românesce. Elă crede că ar trebui se urmeze şi alţii acestui esemplu şi în locul limbei grecescî mai line să se înveţe limba română, sârbă, slovacă ş. a. Părerea din urmă a adusă pe şoviniştii dela „Pesti Napló“ aşa de multă în focă încâtă ei acusă acum pe guvernă, că voiesce se suprime entusiasmulă ungurescă şi se tórne apă în focă împedecândă mişcarea culturala maghiară. Intr’aceea totală nu este decâtă ună jocă de cuvinte între oposiţionalii şi guvernamentalii maghiari. De vorbe neamă săturată, amă voi să vede că odată „fapte“ în sensul „toleranţei“ despre care a vorbită Jókai. UNIREA BULGARILOR Unirea Bulgariei cu Rumelia orientală e faptă împlinită şi acestă evenimentă e cu atâtă mai importantă cu câtă se întâmplă imediată după întrevederea dela Kremsier, unde — celă puţină aşa se cjice, — se sigilase din nou pacea europână. Cumcă unirea Bulgariloră s’a făcută, ne dovedesce e MANIFESTUL.*! Prinţului Alecsandru I. cătră TOTII POPORULU BULGARO Noi, Alexandru I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa poporului Prinţii aic Bulgariei nordice şi sudice, după cum a hotărâtă poporulă mea la 6 ale lunei curente, vedendă că poporaţia r meliotă, după ce a răsturnată guvernulu şi a instituită guvernulu provisorii, M’a proclamată în unanimitate Prinţă ala acestei provincii, în vederea binelui poporului, dorescă a uni cele doué State Bulgare într’unulă singură, pentru ca ele să ’şi ajungă idealulă; recunoscă unirea ca faptă îndeplinită şi primescu titlulu de prinţă ala celora doué Bulgarii de nordă şi suda. Primindă guvernulu acestei noue provincii, declară că viaţa, onoarea, averea tuturor locuitorilor pacinicî, fără deosebire de religiă sau de naţionalitate, voră fi apărate. S’au luat măsuri pentru păzirea păcei; toţi cei ce vor lucra contrară acestora voră fi urmăriţi cu asprime. Credă că poporul meu iubită din cele două State balcanice, care aclameaza acestă mare evenimentă, va da sprijinulă său pentru consolidarea actului sfintei uniri a celor două Bulgarii. Credă că elă va fi gata la toate silințele şi sacrificiele pentru a apăra unirea şi independenţa scumpei patrii. Dată în vechea capitală Târnova astădî, Duminecă, la 8 Septemvre 1885. ALEXANDRU I. Prinţulă Bulgariei- Unite. Iată scriile cele mai noue despre mişcarea din Bulgaria: Ministrulă afacerilor străine bulgară a notificată într’ună modă oficială tuturor representanţilor străini din Sofia, cum că principele Alexandru I ală Bulgariei a primită tronulă Rumeliei. — Se facă mari subcripţiuni în Bulgaria pentru causa naţională. Mulţi bulgari au subscrisă câte 1000 lei. — Camera se va deschide imediată. Toţi deputaţii se grăbescă a veni în Sofia. Se strângă sume însemnate, se facă necontenită ofrande pentru a subveni la o eventuală apărare a uniunei ţarilor bulgare. In toata Bulgaria oraşele sunt împodobite cu steaguri şi noaptea iluminate. Agitaţia este generală luândă pe fiece minută proporţiuni mai considerabile. Ună meetingă mare în rocă deschisă, la care au luată parte şi ţăranii din împrejururî, s’a ţinută în Sofia îndată după ce s’a aflată lovitura din Filipopolă. Scopulă meetingului, la care au luată parte câteva mii de oameni, a fostă se insiste pe lângă prinţulă Alexandru a accepta cu orice preță apelulă Rumelioțiloră și a pleca imediată să ia tronulă. S’a strigată de nenumerate ori: Tráiéscá Rumelia, tráiésca Bulgaria unită, Tráiéscá Regele Alexandru! A fostă indiscriptibilă entusiasmulă poporației, când s’a aflată că prințulă Alexandru pleca numai de câtă și că s’a ordonată mobilizarea armatei. Ună nou meetingă s’a ținută în Sofia Luni. Reservele bulgare toate, fără deosebire de clasă, au fostă convocate. Deposite de arme se deschidă în toate punctele de concentrare a voluntariloră. La meetingulă din Sofia au asistată peste 10,000 de oameni. In totă principatulă se ţină mai multe meetingurî mari în acelaşă timpă şi în deosebite puncte ale oraşelor. Agitarea cresce într’ună chipă ne mai pomenită. Totă poporulă bulgară este în picioare. Voluntarii se înscriu cu sutele. Gristovici, guvernatorulă răsturnată, a fost trimisă la Sofia. Prinţul Alexandru şi Caraveloff sunt aşteptaţi în Filipopole, ceilalţi membri ai guvernului vor sosi în curendă. Prinţului i se pregăteşte o primire strălucită. Entusiasmul este în culme. Trupe şi legiuni de voluntari au începută se soseascá. Din Şumla au pornită acolo 2000 de omeni Comunicaţiile telegrafice între Rumelia şi Turcia fiindă întrerupte prin distrugerea liniiloră, pănă în momentul de față evenimentele din Filipopoli nu potă fi aflate în capitala Turciei. Poate vagă să se cunosca ceva; amănuntele însă nu e cu putință să fi ajunsă pănă la Constantinopolă. Porta n’a putută fi informată decâtă erî seu celă mai curendă alaltăeri noaptea pe linia cabluriloră italiene-grecesci, pe care telegrameloră le trebue 48 de ore ca se ajungă la destinațiă. — Vapoarele din Varna au fost oprite de a pleca la Constantinopolă. In toate bisericile din Bulgaria s’a oficiată Duminecă ună „Te-Deum* solemnă spre a cere ajutorulă Provedinței pentru reuşita cauzei naționale. — Mişcarea trupelor se urmează foarte activă. Se facă mereu înscrieri de voluntari. Imediată după darea manifestului, prinţulă Alexandru a plecată din Târnova spre Filipopoli. Detaşamente armate de legionari şi de voluntari pleacă necontenită spre Rumelia. Bulgarii declară că suntă gata să moare cu prinţulă loră pentru unire, şi chiamă în ajutoră pe Ţarulă Rusiei şi pe poporulă său. — Ofiţerii şi voluntarii pleacă în mare numeru din Petersburg, Moscva şi alte puncte cătră Bulgaria. Planulă răsturnării guvernului s’a executată cu o deosebită inteliginţă, repecjiciune şi dignitate. SeJice că d. Stransky a fostă sufletulă acestei mișcări. Intre Rumelioțî și Bulgari este cea mai deplină înțelegere. Toate partidele au fusionată. Entusiasmulă este universală și imensă. Toți suntă gata la orice sacrificii: bărbați, femei și copii suntă gata mai bine să moră decâtă să renunțe. — S’a hotărîtă ridicarea în mase pentru toţi omenii dela 18 pănă la 40 de ani. — O deputaţiune a plecată spre a întâmpina pe prinţulă Alexandru, care este aşteptată din momentă în momenta şi care vine însoţită de trupe. Liniile telegrafice, drumură de fieră, căile fate de comunicaţii sunt ocupate de ofiţeri bulgari şi rumelioţî. Miliţieni şi voluntari, bine armaţi şi comandaţi, au plecată la fruntaria turcească. Bulgaria şi Rumelia unite potă opune Turciei 150 000 omeni, afară de voluntari. — Representanţii marilor puteri pară a privi intr’ună modă favorabilă mişcarea de resurecţiă a Bulgarilor. Prinţulă Alexandru a trecută Balcanini şi adormită în Kazanlîcă. Poporaţiunea îlă întâmpină pretutindeni cu ună entusiasmă nedescriptibilă. — Studenţii Bulgari din Odessa au telegrafată ministrului Caravelef la