Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-12-03 / nr. 268
Nr. 268. Astăci, resbelula a fostă transportata la Dunăre, ghiulele serbesci au trecuta peste Dunăre la Calafată, și în momentula acesta încă Serbii sunta tota imprejurulu Vidinului. Vidinulul are o mare importanță. Vidinula față în față cu Calafatula face pe cela care va stăpâni aceste două puncte se fiă stăpâna pe Dunăre. Este una puncta de Gibraltara, aşa a recunoscuta însuşi corniţele Andrassy ministrula Austriei. Este dor de o mare importanţă de a se sei în mâna cui se află Vidinula. D-lora, cestiunea Dunărei este resolvată şi nu este resolvată. Prin tractatura de la Londra este resolvată, prin resistenţa noastra este neresolvată. Nu ştiu ce poate aduce ziua de mâne; dar faptul este positiv, cum că în faţă cu Dunărea română este Dunărea bulgară, şi interesele Dunărei române sunt interesele Dunărei bulgare. Oricum va fi lucrulă, totdeauna avem a se fima în înțelegere și când va fi să avema o polițiă pe Dunăre, mai bine este ca acea polițiă să se facă de doi, decâta de trei sau patru. Ama recruta în conflictura Dunareana, că Serbia observă o politică cu totula separată a ei sau mai bine chscândă, aliată cu cererea Austriei în contra chipului de vedere ala nostru şi ala Bulgariei. Serbia este una stata Dunarena ca şi România, cu singura deosebire că interesele cele mari ale Serbiei sunta la Dunărea de dincolo de Porţile de horci, şi Serbia ocupându-se de acele interese principale, ea care a dobândita una tractata avantagiosa cu Austria în privința navigațiunei, nu se ocupă atâta de Dunărea de josă, s’a despărțita de noi pentru odată în istoria noastra contimporană. Ei bine, când vedema pe Serbia că atacă Vidinula, când vedema pe Serbia, că vrea se ia Vidinula, nu se cuvine sé piémé şi noi una cuvânta, cum l’amajisa şi la 1876 şi cum poate sé la 4'cema şi mâne? Noi oprinda resbelula de pe lângă Vidină, faceamă una serviciu mareBulgariloră, căci chiară Bulgarii nu erau încredinţaţi de resultatura luptei lord naționale şi eroice. In momentula acela, eu creda, că dânda unu ajutore morala Bulgarilor, la Vidina, putému și noi se dobândimu limitarea nóastra la fruntaria dela Silistra. Nu facă nici o acusațiune guvernului, și sciți de ce ? Pentru că nu sciu cea făcută, me măr- j ginesca numai înaintea faptului brutala, adecă a intervenirei guvernului, şi-’i esprimă mulţumirile mele. Dar totdeodată, vecjénda pănă acum, cela puţina din străinătate, căci noutăţile în privinţa politicei nóastre din afară nu le aflămă decâta din străinătate, mă simtă datoră se arăta părerea mea de rău, că ţara n’a fostă pusă în posițiune să cunoscă starea lucrurilora. D-lora, cum este astăzi Dobrogea, este cu neputință ca România se credia, că va putea face ceva în ea; că va putea lipi țara aceea cu a nostră, într’ună moda permanenta, adecă se devine o Românie trans-danubiană, fără frică ca se o perdema, pe câta timpa posițiunea nóastra de fruntarie nu va fi regulată. Numai atunci nu voma avea nici una conflicta cu Bulgaria, ci din contră ii vomă avea vecini buni. Do-loră, sunt şi eu nițelă dobrogéna, şi ca dobrogéna sunt în posiţiune de a cunoasce mai bine cele ce se petrecă acolo. Poporaţiunea bulgară, care este acolo, este o bună populaţiune, şi cea mai mare parte din poporaţiunea inteligentă de origine bulgară este lipită cu inima de ţăra nostra. România convine oamenilor inteligenţi, şi cunoscu proprietari mari, carîi se mândresca, deşi sunt Bulgari, de a dice, că sunta cetăţeni români, însă nu sunta toţi aşa din causa propagandei, care se face din afară. In Tulcea mai alesa, acolo este unu centru de agitaţiune, care tulbură forte multa relaţiunile nóastre şi care tinde înceta înceta a înăspri relaţiunile nóastre cu Bulgaria. D-la ministru ala instrucţiunei publice trebue se aibă la cunoscinţa sa, că prin scólele bulgăresci chiara sunta cărţi scolastice în mâna şcolarilor, şi în care se declară cum că Tulcea, cum că Constanţa, cum că Medjidia sunta oraşe bulgăresci. D-la ministru credu că are raporta, și nu unuia, ci mai multe, în aceasta privință. Avemă der totu dreptula se coutama prin bună înțelegere să înlăturăma aceste diferende, care astădi suntu mici, dér care mâne potu se fie mari. Noi avema dreptula se ne așteptăm dela Bidgana la o bună cugetare pentru noi; căci, când ne uitamu la oamenii însemnați cari astăiji jocă roluri mari în Bulgaria, unii au primita ospitalitatea nostră în țară aci, și cei mai mulți au primita chiara cultura loru în scóalele noastre; avemu dér dreptula se comprima pe bune simțăminte ca se ajungemu, și trebue se ajungemu la strînsă și bună vecinătate. Avemu acesta dreptu cu atâta mai multa, că guvernulu nostru, o recunoscu, a pădita in timpula nenorocita ala conflictului cu Serbia o atitudine cu totula binevoitoare. FOILETON II. O privire asupra trecutului și presintelui Românii orii din opidula Codlea. (Urmare). Cașurile de morte, precedate de bele dela 1866—1884 inclusivă. ANN. Nr. Notă la tabela de mai sus. ad. 2. (Aprindere de plumânî) Causa e neîngrijirea in contra schimbării temperaturei espunerea la aeră în stare obosită și asudată. ad. 17. (infîrmit. nou născut.) Nutriţiunea slabă a mamelor şi munca cea continuă, ad. 30. (ordinare) Mâncare de poame necoapte şi legumi crude (crastaveţî) ad. 32. (vârsată) Boale lipicioase capătă oamenii şi mai uşoră prin umblarea dela unulă la altulă şi prin transportarea boalei, deci este de lipsă a păzi câtă se poate isolarea bolnavilor. Preoţii gr. or. români din parochia Codlea dela an. 1783 pănă la 30 Augustă 1885. 1. Ioana Boeru din Veneţia inf. (comit. Făgăraşul) dela 1763—1783, cualificaţiunea necunoscută. 2. Ioana Ileaa. Popoviciu din Codlea (comit Braşovă) 1783—1811 cualif. necunoscută. 3. George Ilea a. Popoviciu din Codlea cual. nec., 1812 Iun. 6 până la 1828 Nov. 26. 4. Petru Vladă a. Orzană din Vladenî (Comit. Făgărașă) cual. nec., 1828 Nov. 30—1866. 5. George Pascu din Codlea cual nec., 1844—1845 servindu ca capelana a comisă furtă de bani și a emigrată în România. vVa urmă.) Caracterulu boalei. COl000Oio tHCMco lOCO XOio 03CO casuco000000GO00X00CCXXXXXXXXX T—1Si■iloră. Anghină— — — 1 21 64 148 18 23— 1 78 Aprindere de plumânî 36 737 13 12159 12 14 10 135 4 12•—2 138 Aprindere de stomachii 22 11— — — 11— — 1— 4— 23 1— 19 Aprind, de peliţa coastelor1 1 2 Aprindere de maţe— — — — — — — — —— — — — — 1—— 1 2 Aprindere de ficatii1 1 Aprindere de rinichi1 1 Aprindere de creere— — — — — — 1— — 1 Aprind, de peliţa pântecelui2 2 Morbula apei4 2— 3 135 1— 12— 33 22 1— — 33 Bătrâneţe (Slăbire) 54 5 75354 2— 7 47824 3— 8 88 Bătae de inimă1 1 1 3 Catarii de plumânî— — — — — --1 1.1— — 2— 11— — 1 8 Colerină1 1 Curgerea sângelui1 1 1 3 Cam la-gută (Apoplexiă)1 — — 1 Infirmitate nou născuților 154 35— — 42— — 13 2 71010101113 90 Epilepsie1— 1 Frasa— 3— 763— 1— — — — — — — 2 1— 23 Friguri3 452 1 15— — 2—— — 3——— —— 26 Gălbinare --------------------------------2----------------------------------- 2 Născuți prea timpuriu----------2— 3 — 4--------2 —• 1 1 — 2 3---------18 Periclitați 3— 2------1--------------------1 1 1 1 1 1--------- 12 Oftică ----------411—3 4— 11—33—122 26 Șarlachă (Scarlatina) — 1-----------------1--------------------6 3--------3 — 14 Siphilis ---------------------1---------------------------------------1 — 2 Splină ---------------------1 1------------------------------------------ 2 Tuse convulsivă ------ 5 4-------------------------------- 1— 5 2 1— 18 Tifusa 4 4 5 10 4 3 3 1 1--------23 — 1 — 43 —• 48 Ordinare ----------1 2---------— — 8 — 2-------2 — 2 2 — 19 Uscătură 3 2 4— 2 1 3----------------------------- 2------ 1 18 Vârsată — 3 110 1------- 123------ 6 1— 3 3 5— 57 Soldină (Rheumatismă)------1----------------1---------1------------1---------------- 4 31 32 42 52 33 36 42 58 49 30 28 45 41 61 34 38 41 37 31 TGAZET TRANSILVANIEI Din dieta Ungariei. In ședința dela 10 Decemvre a dietei ungurescî, între oratorii, cari au vorbita contra prelungirei mandatului de deputată dela 3 la 5 ani, a luatu cuvântulu şi deputatulu Petru Truţa. Etă pe scurta sensula vorbirei. Deputatulu Truţa susţine, că prelungirea mandatului dietalii vatămă adenea suveranitatea poporului. Fără îndoială, legile electorale de astâdî atâta ,după materiă câta şi după formă suntu forţe defectuoase şi sunta incompatibile cu una stata constituţionala-liberala. Nu înţelege aci durata mandatului, ci acea stare abnormală, că într’o ţară, pentru o dietă se alege deputaţii în două feluri, şi anume: pe basa articolului de lege XXXIII din an la 1874, în Ungaria într’ună chipa se alega deputaţii, în Transilvania Intr’alta chipa, adecă: censula dreptului de alegere în părţile ardelene de 3, 4, 5 ori mai mare ca în părţile ungurene; după censula din Ungaria, la sute de mii s’ar urca numeruiu acelora, cari ara avea drepta de alegere, în Ardeaia însă nu se freca în registrul alegătorilora. Pănă când guvernula nu aşterne una proiecta de lege electorală pe basa egalităţii şi a moralității, pănă atunci el nu va primi nici în general proectul de faţă, ci voteaza pentru propunerea lui Irányi cu acea modificare, ca guvernula totdeodată să propună și revizuirea legei electorale. (Aprobări.) (Irányi respinse proiectul și propuse, ca abusurile electorale să se judece la Curtă oi nu de cameră, și votarea la alegerea de deputați să fie secretă.) Prim-ministru la lista nu vrea să reflecteze antevorbitorului, pentru că acesta în cuvântarea sa nu s’a mărginită decât la articulul 33 de lege din anula 1874, care însă astăciî nu este la ordinea 4 lei și nici nu este în desbatere (aprobări în dreapta) și nu e consultă a aduce în legătură legi esistente și votate de multă cu modificarea altora proiecte de legi. (Aprobări.) Minunata ministru! Răspunde la toţi, apoi s’o potrivi ori nu, destula că păpuşile aprobă. In şedinţa din 12 Decemvre a vorbita şi deputatul, naţionala V. Babeşă la cestiunea prelungirei mandatului: Vincenţiu Băbeşti, —scrie »Egyet.« A polemiseză în contra declaraţiunei ministrului preşedinte, că votarea secretă ar fi una din cele mai periculose instrucţiuni din puncta de vedere ala ideei de statu maghiara. Oratorul o năgă. După aceea vorbesce despre judiciaura Curiei în afaceri electorale şi e în contra celor ce nu o aprobă. D-la Babeşa crice,ră deși aprobă moțiunea lui Irányi Daniela, cu amendamentul făcută de Truţa, totuşîi ține de mai bună moțiunea făcută de Szilágyi Dezső. Dar nu se îndestulesce numai cu aceea, ca unele defecte apăsatoare să fie prevăzute în lege, și din aceasta causă face la moțiunea lui Szilágyi urmatorul amendamentu : »Comisiunea ce este a se esmite să fiă îndrumată totdeodată a se ocupa și cu acea cestiune, că aare n’ar fi consulta a curma acea stare întortochiatâ, după care prin escepționala lege electorală a Transilvaniei, majoritatea preponderentă a poporului este eschisă din cadrul vieţii constituţionale, o lege, care nu se împacă câtuşi de puţina nici cu idea unui stata unitară şi moderna, nici cu îndreptăţirea egală a cetăţenilor; totdeodată propune reforma legei electorale. (Moţiunea lui Szilágiy este: Se numeascá camera o comisiune de 21, care se propună străformarea legei electorale, adecă să se aducă legi, prin care s’ar împedeca influența corteșilor, prin corupția, bețiă etc., asupra alegătorilor.) SOIRILE DILEI. Ni se scrie din Deva, că ministrula de interne Tisza a data o ordinațiune cătră toate oficiele administrative, prin care le poruncesce aspru, ca să oprească purtarea oricărora însemne străine, fiă macara și nemțescî, precum tricoloruri la oroloage, la pălării ș. a. Contravenienții se vor pedepsi cu 15 zile aresta și amendă pănă la 100 fl. — Amara se înşală ministrula-sobola, dacă crede că înlocuindu legile prin ordonanţe nesărate va ,,ferici“ ţara. — — „Luminatorulu“ scrie, că în săptămâna trecută au fosta suspendaţi din oficiu judele comunala Damaschina Carabaşiu din Belinţîşi cassarula Ştefana Haţiegă, pentru că aceştia, la însărcinarea primăriei şi representanţei comunale, au plătită onorariulă de 480 fl. advocatului, care a aperat cu sucesii drepturile comunei faţă cu erariula. Să se noteze bine, că adunarea comitatensă seia de acesta, fiind că primăria şi representanța comunală din trecută hotărîse aceasta, prin urmare cei suspendați, cari au ajunsă la restaurațiune în fruntea comunei, trebuiau să esecute acea hotărîre. Der vice-comitere a găsită cu cale sâ’i suspendeze și să’i tragă în cercetare disciplinară, pentru că advocatula aparatorui e românu şi pentru că comuna, punendu mâna pe pământurile erarialî, le-a arendată eschitrendă pe jidanii, cari voiau să’și vere coada şi în comuna Belinți. Iată că eşti „nepatrioti,“ îndată ce cutezi să aperi drepturile poporului românu, şi stăpânirei nu’i place asemenea lucruri. —0— Se scrie din Bistrița cătră „S. D. Tgbl.“: „Urmatoarea interesantă întâmplare, care a dată in zilele din urmă multe de vorbă aci, merită să fiă cunoscută și mai departe. E câtva timpu de când magistratula din Dresda s’a adresată autoritățiloră de aci, ca se obțină pentru profesorul Leo Hofrichter ce locuesce acum acolo, el mai nainte fusese în Bistrița, una pașaportă generală trebuinciosa caletoriilor sale în străinătate. Ofi ■ ciula solganireescu de aci trimise pașaportul la Dresda, 1885.