Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-12-03 / nr. 271

REI) ACŢIUNE­A ŞI ADMINISTRAŢI­UNEA : BRAŞOVC,’piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pt. Pe and ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romania şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLIX. ABUNCIURILE. O seriă garmonde 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publica/ Scrisori nefranoats nu *■ primeiou. — ■anuiorlptn nu •• retrimită. NI- 271. Mer­curi, 3 (l6) Decemvre. 1886* Brașovu, 2 Decemvre 1886. In timpul­ din urmă se observă o mare ferbere între Serbii din Ungaria. E vorba de apărarea autonomiei bisericei serbescl. Se scrie că congresulu din urmă s’a am­enatu arăşi din causa neînţelegeriloru dintre patriarchulu Anghelici şi majoritatea membriloru congresului. In faţa acestui faptu nemulţumirea între Serbi cresce mereu şi opiniunea publică pretinde continuarea energică a luptei legale. Despre dis­­posiţiunile, ce domnesc şi ar fi între Serbi, cetimi într’unii articulii ale fetei vienese „Parlamentar“ dela 12 Dec. a. c. între altele: „Dela introducerea regimului lui Germană Anghelici Serbii în Ungaria şi Croaţia se află în luptă de apărare contra atacurilor­ maghiare şi a amestecului maghiară în autonomia bisericei slave. Serbii nu potu suferi, ca autonomia bi­sericei lor, să sufere vre-o restrîngere. Ei stau pe basă perfectă legală, căci autonomia biseri­cei slave a Serbilor, e garantată prin lege, Serbii se rafjimă numai pe lege şi ceră ca legea să fie respectată . . . „Acesta basă legală a bisericei slave o şi respecteza fie­care în Ungarii, şi Croaţia afară de Maghiarii liberali. Aceştia, cari cutăză a vi­olenta majoritatea coverşitarea a poporaţiunei, pe Slavi, Români şi Germani în Ungaro-Croa­­ţia, au descoperită, că poporul­ serbescu îşi ia puterea sa morală din biserica sa slavă, căreia îi este devotată fie-care Serbă cu trupă şi su­­fletă, că prin urmare îngustarea autonomiei ga­rantate prin lege a bisericei slave este de na­tură a slăbi şi puterea morală a Serbilor­.“ „Alegerea patriarchului ca capă ală bise­ricei slave garantată prin privilegii şi legi n’a fostă respectată în timpulă din urmă de Ma­ghiari . Germană Anghelici a fostă numita pa­triarchs. Acestă faptă a adusă poporulă ser­­bescă în oposiţiune contra lui Germană Anghe­lici, şi acesta oposiţiune nu va înceta, pe câtă timpă nu se va recunoasce din nou alegerea garan­tată prin lege a patriarchului.“ „Oposiţiunea Serbiloră contra lui Germană Anghelici a adusă cu sine, că delegaţii serbi în congresulă bisericescă dela Carloveță sau pă­răsită. Organele serbesci declară unanimă, că Germană Anghelici nu va fi niciodată recunos­cută de Serbi și provoaca pe poporulă serbescu să-și apere energică autonomia bisericeasca garan­tată prin lege...“ „Toate semnele ne facă se conchidemă, că Serbii sunt­ decişi a se opune amestecurilor­ maghiare în autonomia bisericei loră pănă la cea din urmă consecenţă.... „Serbii sciu forte bine, că, luptândă pen­tru autonomia loră, ei îşi apără caracterul­ slavă, tradiţiunile chirilo-metodiane şi cele mai scumpe bunuri ideale ale naţiunei slave.“ „In acesta luptă Serbii suntă solidari. Re­­numitulă scriitoră, archimandritulă mănăstirei Grgetey, Hilarion Ruvarac, care era destinată de a fi episcopulă Verşeţului, a refusată acestă postă. Se­­zice că motive subiective au îndem­nată pe acestă multă meritată bărbată cu ca­­racteră nepătată a retuşa mitra episcopăscă. Acestă evenimentă a făcută însă o adânca im­­presiune asupra Serbilor­.“ „Serbii au câştigată acum convingerea, că bărbaţii loră cei mai buni şi adevăraţi patrioţi au voinţa şi curagială a sta în ajutoră poporu­lui sârbesc, în lupta sa pentru autonomia ga­rantată prin lege a bisericei slave “ „Nu mai încape îndoială că Serbii stândă pe basa legalei instituţiuni, a congresului bise­ricescă, suntă în posiţiune de a purta aceasta luptă, şi că prin urmare abia se poate aproba idea, de a representa interesele bisericei slave în corporaţiunile politice, în dieta croată, respective în dieta ungară, ideă susţinută de unii deputaţi sârbi în dieta croată şi esprimată într’o resolu­­ţiune.“ „Idea acesta, de a căuta scutură bisericei slave în corporaţiunile politice, a şi fostă res­pinsă de cătră Serbi şi atitudinea au motivat’o prin organele loră competente. Serbii nu voră nicidecum să amestece naționalitatea și biserica slavă cu politica şi aceasta procedere­a loră se poate numai aproba.“ „Slavii sciu foarte bine, că lupta poporului serbescu pentru autonomia garantată prin lege a bisericei slave este o grea luptă, căci ea se în­­drepta în contra omnipotenței maghiare în Un­­garo-Croația, care atacă instituțiunile legale. Sla­vii suntă însă convinși că gintea serbescu va purta aceasta luptă cu succesă... In aceasta luptă va învinge de sigură puterea morală, căci tero­­rismul­ şi puterea brutală nu vor­ pute­eri bi­­ruitoare asupra nobilei şi sfintei idei a moralei şi religiunei...“ Austro-Ungaria şi Rusia. »Wiener Tagblatt" e informată din Cracovia, că­­fiarele ruse ţină un­ limbagiu totă mai violentă contra Austro - Ungariei. Oficiosulă »Varșavski Dnevnik* pu­blică ună raportă în care se comunică, că s’a formală ună guvernă națională secretă pentru liberarea Bosniei și Erțegovinei, care aștâptă momentulă, ca Rusia seu Turcia se încăpă resboiu contra Austro-Ungariei. De altă parte reuniunea slavă de binefacere din Peters­­burgă a ţinută o şedinţă, în care profesorulă dela uni­versitatea din Petersburgă, consilierulă de stată La­marski, a rostită o vorbire, care s’a publicată de toate diarele, chiar şi de cele supuse censurei rusesci. Lamarski vorbi mai întâiă de evenimentele din Bulgaria, numindă pe regenţii şi miniştrii bulgari actu­ali „nihiliştî nepeptănaţi, neciopliţi şi neculţi bulgari, o prasilă a seminarielor­ ruse şi a literaturei ruse roşii desfrânate şi imorale, calfe d’ale prăvălielor­ bancnotate din Viena, marcheri din Basarabia, cămătari din Filipo­­pole şi proprietari de case de prostituţiune în Rusciucă." Vorbi apoi despre Slavi în genere Zicăndă că, afară de Sârbii oficiali, de inteligenţa polonă a Galiţiei şi de o mică şi disparentă fracţie a Rutenilor­ poloni, toţi Sla­vii suntă pe partea Rusiei. Lăudândă pe Cehi,­­Jice că atitudinea duşmană a D-rului Rieger nu are valoare pen­tru simţămintele poporului cehă. Cu Rusia, Z'se mai departe Lamarski, simpatiseză chiar şi poporulă maghiar de rândă, despre acesta s’a convinsă însuşi în persona, când a petrecută deunăcfile în Ungaria. Ţăranii ma­ghiari gemă sub povara dărilor­ şi sub ruina economică şi speră în Rusia. Deci citesce cineva rapoartele din­­felegaţiunile austro-ungare, în care noi Ruşii am­ fostă ameninţaţi cu atâta cutezanţă, atunci se pună în faţa acestoră raporte disposiţiunea majorităţii preponderante a contribuabililoră, a patroniloră şi lucrătoriloră. Nici ună Slavă nu doresce, ca se se slabeascá, să se micşo­reze seu se se injoseascá Rusia. Acesta cugetă trebue să umple de spaimă şi de desperare pe fiăcare Slavă. Rusia va libera pe fraţii slavi, care gemă sub jugulă streină şi îi va face popoare independente sub protecto­ratul slavă, ori câtă ne-ară ameninţa conţii Kalnoky şi Andrassy, şi domnii Tisza, Vambery şi Falk.* Acăstă vorbire a durată peste două ore în faţa unei adunări de vreo 3000 persoane, la care între alţii au asistată arhiepiscopulă Beniamin din Irkucik, episco­pulă German din Caucasă, procuratorulă supremă ală sf. sinodă consilierulă intimă Pobjedonoszev Oratoru­lui i s’au adusă furtunoase ovaţiunî, acum şi m­ă denunţiu! (Contraziceri în dreapta, strigăte: Voi denunţaţi! Derencin găsesce fără veste în buzuna­­rulă său programulă centrului. Ilaritate­. Derencin: Sciţi aşadără şi ce se petrece în buzu­nare străine! Gyurkovicî: Contrapropunerea n’are nici ună scapă, deoarece în ţară nu e cu putinţă nici ună guvernă, care nu se baseza pe legi. Barcicî declară în numele partidei drepte, că res­pinge contrapropunerea independenţilor­ şi a centrului, cere nu e constituţională. Partida sa e adevărata represen­­tantă a Croaţiei. In numele acesteia îşî esprimă orato­­rulă hotărita sa neîncredere în guvernă. Poporulă croată condamnă politica de azil antislavă și mai alesă antirusă a monarhiei. Câtă timpă Turcia a fostă tare, monarhia s’a identificată cu ea, crezândă că va împedeca mișcarea slavă. Acum, când Turcii suntă slabi, marele bărbată de stată Andrassy recomandă ca problemă a monarhiei formarea de mici state independente după modelul­ Pár­naei, Piacenzei, Modenei, când Italia era încă o noţiune geografică. Aceste state mici au să fiă aţîţate unulă contra altuia pentru ca să se nască din ele paşalîcurî maghiare ca Serbia. Declarămă, că iubi­na pe sfânta Rusia, că privimă cu admiraţiune la marele Ţară şi do­­rimă, ca Rusia să'şî indeplinesca misiunea ei civilisatoare, implantândă pe minaretele turcesc! din Constantinopolă stindardulă slavă. (Mare mişcare, vii aplause în stânga. Preşedintele sună şi declară că, deco oratorulă mai vor­­besce astfelă, îi detrage cuvântula). Oratorulă critică si­­tuaţiunea ţărei, care e desperată, şi impută deputaţiunei regnicolare laşitate. Renunţiulă ar trebui ruptă­­în bu­căţi şi aruncată contrariloră în faţă. Oratorulă vede grămădindu-se nori negri; cela ce voeşce esistenţa mo­narhiei, ar trebui să caute a mulţămi Croaţia, care e mică, dar, prin posiţiunea ei, de mare însemnătate. O Croaţiă mulţămită ar pute fi pentru aspiraţiunile monar­hiei o putere de nepreţuită, din contră o Croaţiă nemul­­ţămită va forma pentru monarhie călcâială lui Achile. Rău trebue că stau lucrurile în stată, deca organulă cu mare vară ală Cehilor, a declarată odată, că deca n’ar esista Austria, ar trebui creată, or acum declară, că sin­gura speranță a slavismului în monarhiă este ună res­boiu cu Rusia, în care monarhia ar fi învinsă. (Mare mişcare). Guvernulă croată şi ungurescă potă încă înăs­pri stările ce domnescă, dar să’şi aducă aminte de aceea, că în momentulă când va călca pe pavagiulu nostru co­pita celui dintâiu călii căzăcescu, a sunată ora pentru mântuirea Slaviloră Austriei şi Croaţia în acelă momentă se va reînălţa pe ruinele conglomeratului dualistică ne­naturală. Banulă Khuen-Hedervary vorbesce contra lui Bar­­ch­î. Partida­ drăptă caută să ’şi câştige, prin astfelă de enunţerî, tărâmulă perdută în poporă. Guvernulă a răs­turnată biurocratismulă şi a introdusă comitate libere ale căroră alegeri libere au nimicită partida lui Barcicî. Star­­cevicianii se folosescă de mijloace ca nicăerî în Europa. Vorbirea lui Barcicî conţine idei de răsturnare. Pre­sa oposiţională pregătesce ţării ruşine şi, deci va fi nevoiă, va cere dietei contra aceleia și mai aspre măsuri. Par­tida antevorbitorului o voiu combate cu toate mijloacele legale și, deca acestea nu voru fi de ajunsă, o voiu pune în afară de lege. (Contradiceri în stânga. Camenar: Frumosă, deca Banulă vorbesce astfelă !) Folnegovici, independentă, vorbesce pentru contra­propunere. Dieta croată e încă totă ună parlamentă trunchiată, că Dalmaţia e încă nerepresentată. Asta e vina acelei naţiuni, care domnesce ar fî aci. Pentru bugetă nu votéaza, guvernulă nu e parlamentară, paupe­­rismulă domnesce în ţară. La porţile edificiului dietei majoritatea e păzită de gendarmî. Situaţiunea deputa­­ţilor­ oposiţionali e plină de chină. Nu guvernă parla­mentară, ci ună parlamenta ală guvernului esistă. (Ca­­menar: Aşa e!) Oratorulă vorbesce încă pentru contra­propunerea lui Derencin şi încheie: Mai nainte de ce sanămă pactură, să ne sanămă consciinţa de sine. Din dieta croată,. In şedinţa dela 9 Decemvre se continuă desbaterea asupra bugetului. Gyurkovics vorbi pentru bugetă, are încredere ne­condiţionată în guvernă. Oratorulă biciuiesce atitudinea independenţiloră şi­­fice. După nunţiu şi renunţiu avemă SOIRILE F­ILEL „Presse* din Viena anunţă, că în­­filele acestea e aşteptată la Viena ministrală română Sturza. Proba-

Next