Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-06-03 / nr. 120
KEftAlTiCNKA ŞI A»MI KI g TRAţlV HEA I BRAŞOVtÎ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Fe unu anfl 12 fior., pe şăse luni 8 fior., pe trei luni 3 fior. iî'Hifcînalţl străinătate. Pe ană 40 ft., pe şâse luni 20 fir., pe trei luni 10 frânei. HB- 120» Mercuri, 3 (15) Iunie. ANUL II L. SE PRENUMERA: la poște, la librării și pe la doi. corespondenți. AHalHIUBIU!*, 0 seriă garmondă 6 cr. și timbru de 30 cr. v.%t$eMtu fiecare publicare •Sarlschî nufranoate nu as primeaail, — älanuaorlpt® nu se rstrăraltă. 1887. Brașovdl, 2 Iunie 1887. Feste trei (Jile se voru începe alegerile pentru dieta ungurească. Alegetoriiorii români li s’a spusă, credem, pretutindeni ceea ce trebue să facă și să nu facă și cum trebue să se poarte față cu aceste alegeri. Ceea ce li se cere alegetoriiorii noștri înainte de toate, ceea ce cerem cu deosebire noi dela dânșii, este ca toți într’ună gândit se fiă şi în unire şi bună înţelegere toţi pe acelaşi drum, se apuce ca se potă ajunge odată erăşî cu toţii la ţinta de toţi dorită. Şi ore de ce cerem noi dela alegătorii noştri se s’adune toţi împrejurul al steagului românescă ala partidei nóastre naţionale? De ce domnul noi aşa de multu ca cu toţii să fiu unu trupul şi sufletu faţă cu alegerile dietale ce suntu la uşă? Poate că unulfl seu altulfl îşi va gândi: ce ne poate strica nouă Românilor şi decă ici colo, în comuna cutare seu cutare Românii voru călca hotărârile adunărei din Sibiiu şi voru lua parte la alegeri ? ce vomu putea dobândi noi de acolo, că vomu sta cu toții umerii la umerii pe locu și vomu face ceea ce ni-a sfatuitu marea adunare a trimișilor« noștri se facemu ? Ce au dobândită aceia, cari au urmată pănă acuma sfatului adunărilor el românesc!? Suntu în cea mai mare rătăcire cei ce se gândescă şi se întreba astfel: suntu orbi aceşti Români şi nu veda prăpastia spre care se rostogolescu deslipindu-se de fraţii loră, în credinţă că, deci se voru schimba timpurile, arăşi se voru putea alătura la ei. Deşartă credinţă! Cum se voru mai putea ei întoarce şi înşira în rândurile fraţii or a lora, déci îi va înghiţi prăpastia cătră care alerga ca nisce căpiaţi de-a ruptulul capului ? Colo câte ună proprietarii, dincolo câte unu preotii, dincoace câte una advocatii fiindu orbita, de ceea ce i se pare lui mai cu cale pentru ca se n’aiba cârtă şi neplăceri cu puternicii comitatului, trâiesce în credinţa, că prin aceea că a făcută pe voia solgobiroului său fişpanului a câştigată ceva şi că din acesta câştigă ara putea trage şi ceilalţi Români oarecare folosit. Nenorocitulu, ela nu vede şi nu scie, că duşmanul o dă adi cu o mână, pentru ca mâne se poate lua cu două, că adî îţi promite marea cu sarea pentru ca mâne să-ţî ia şi cămaşa de pe tine; nu vede şi nu şcie că cela ce se dă odată legaţii în mâna potrivnicului este pierduta pentru ostea lui, la care nu se mai poate întoarce. Ce folosit poate aduce una fugară, una puiu lasă ca acesta, frațiloră séi de arme? Ela îşi va scăpa poate viaţa, dér ce-i va folosi ea decă o va trăi cu ruşine şi încărcaţii de blăstămură frațiloră séi pe cari i-a părăsită în ceasula primejdiei ? Nu e mai bine a pătimi câtă de multă, decâta a duce o astfelu de viață prăpădită? Dér aceia, cari pentru ca să nu aibă nici o supărare şi să nu aducă nici cea mai mică jertfă, se facu slugile Ungurilor dela putere, mai au obrazulu să susțină, că ei lucră cu minte şi înțelepțesce şi că purtarea lor au îmblânzită furia celoră ce s’au juratu să ne nimicească. Pe acești fățarnici îl întrebămă: arătaţi-ne ce aţi câştigată voi pănă acuma cu slugărnicia vóstra, făcuta-ţi să înceteze prigonirile şi asupririle, pus’aţi prin închinăciunile vóstre stavilă urgiei, dobândit’aţ! macara atâta ca stăpânii ce viia-ţi ales, se fiă mai drepţi faţă cu voi înşivă, cari le faceţi pe voiă şi le daţi ajutorii în potriva fraţilorii voştri ? Ce credeţi că voru dobândi păcătoşii preoţi din comitatulfl Solnoca-Dobâca, cari s’au pusu la porunca oameniloru lui Banffy-paşa? Nu li-o spune de p’acuru Ungurii că ei nu simtă nici Români, nici Unguri, ci numai nisce bulendre (csak rongyok) ? Ce alta poate fi răsplata loru decâtu blăstămulă fraţiloră loru şi dispreţulă strftiniloru ? Ne voru întreba însă făţarnicele slugi ale celoră dela putere: ce aţi dobânditu voi prin aceea că aţi ţinută la hotărîrile adunăriloră românesci şi n’aţi aleşit ? Ama dobândită — le răspundemă — că potrivnicii noştri sein că au de a face c’ună poporă românescă, care are şi elă o voinţă, are şi elă dorinţe şi aspiraţiuni, cari nu le-au putută şterge despotismulă şi apăsare ocârmuirei unguresc!; dar decă n’amă putută dobândi mai multă, cine altulă e de vină de nu cumva acele pécatóse şi nenorocite bulendre, cari prin slugărnicia loră ticfilesa au îmbărbătată pe potrivnici şi i-au făcută să credă, că cu timpulu voru puté înăbuşi de tot,îi glasulă poporului nostru? Eată dâră, fraţi Români, că numai o singiră scăpare este pentru noi, numai ună singură lucru ne poate mântui, înțelegerea și legătura sfântă dintre noi, ca să potă fâlfăi mândru steagului românescă, steagula partidei noastre naționale și să ne ducă la isbândă! Schimbarea ministerială în Serbia. In Serbia s’a îndeplinită în timpul de faţă o schimbare ministerială, fiare de sigură va aduce cu sine şi o schimbare a politicei esterore a regatului. încă înainte cu câteva luni se tot el vorbea despre o asemenea schimbare politică, dar mai alesă de când regina Serbiei s’a decisă să plece în Rusia şi regele Milan a făcută visită ambasadorului rusă din Belgrad, d. Persiană Pe când din capitala Serbiei veneau scrii, care declarau ca neadevărate sgomotele despre o schimbare politică, acesta se esecuta deja pe nesimţite şi acole deja faptă împlinită. Ministerul Gfaraşanin a demisionată, ne mai putândă resista curentului favorabilă Rusiei şi adie în Serbia ună cabinetă Ristici, care se scie că e pentru alăturarea Serbiei la Rusia în ce privesce politica esterioara. Acesta a accentuat-o Ristici chiar în condiţiunile ce le-a pusă pentru ca să primască o formă, cabinetulă şi anume că va libera Serbia de tutela pieţelor financiare ale Austro - Ungariei şi Germaniei. Ristici a luată pe lângă presidiulă şi portofoliulă ministeriului de esterne, înainte de schimbarea cabinetului a fostă în Belgradă şi în totă regatulă o manifestaţiune, care dovedi că curentulă e cu totulă favorabilă Rusiei. D-lă Persiani, ambasadorulă rusă din Belgradi, şi-a serbată jubileulă de 25 ani de serviciu. Din tota ţara i s’au manifestată simpatii, însuşi regele Milană l’a felicitată ca pe „celă mai bună prietenă ală seu“. La banchetă s’au anunţată a lua parte representanţî din întregă regatură, ba chiar şi din Semlină, Neoplanta, Chichinda, Becicherecă ş. a. adecă Serbi din monarchia noastra. Aceasta manifestare se consideră ca o demonstraţiune în contra înţelegere! Serbiei cu monarchia noastra, şi ca o dovadă că Sârbii preferă acestei înţelegeri o alianţă cu Rusia. Mişcarea electorală. Relativit la învoiala dintre Saşii şi Maghiarii braşoveni, ce ni s’a comunicate că s’a stabilită în privinţa cercului electoral,t ah! Săcelebră şi despre care amu împărtăşită în fata năstră cele ce se vorbeau prin Săcele, când candidatula unguri şî-a ţinut discursula programa, ,, Kronstädter Zeitung“ dice: »Acăstă versiune nu e nicidecum adevărată. Cu deosebire nu e adevărată, că o deputaţiune săsăscă ar fi ’ncercată să înduplece pe corniţele supremă a rămână in postul său. Ori câtă de multă scimă apreţia şi stima persona şi binevoitorea atitudine a comitelui supremă contele Andreiu Bethlen, totă atâtă de departe suntemă de aceea, ca din consideraţiuni personale să ne abatem măcaril câtă ună firă de pără dela principiile nóstre politice şi dela programuid partidei nóstre săsesc!. Ceea ce ne-a făcută să nu punemă de astădată nici ună candidată în cerculă electorală ală Seceleboni, vomu areta mai acurată într’ună articula de fondu în numerula de mâne ală acestei foi“. In Altenburg candidatura oposiţională Einer. Vesztei’diese în discursul său programă, că e pentru trecerea administraţiunei politice în mânile ’statului, pentru justiţia repede ieftină şi independentă, pentru validitatea aspiraţiunilor naţionale unguresc! în armata comună, pentru pace cu naţionalităţile, negreşită după calapodulă „ideii de stată maghiară“ şi kulturegyletistă. In Baia candidatulu tiszaistă Latinovicî dise că luptă sub steagulă principiiloră de libertate, egalitate şi frăţietate, al! cărui conducătoră probată e Kólem. Tisza, cină «iubitori de dreptate«, cu „înţelepciune politică“, cu „destoinicia unui mare bărbată de stată“, cu .caracteră", cu „virtuţi patriotice“ etc. etc. Totă discursură a fostă ună discursă de curtisană tiszaistă. De altmintrelea, vai şî amară de libertatea, egalitatea şi frăţietatea probată de „iubitorul” de dreptate* Tisza! In Balavasar candidatură guvernamentală Iul. Horvath vorbi despre interesele Ungariei in Orienia, despre ocuparea Bosniei şi Erţegovinei. (Sise că pentru dinastiă celă mai „sigură" terenă este statuiamaghiară« (Suntem siguri că nu o crede asta nici însuși candidatură dar încă dinastia. — Red. In Rosenau candidatură guvern, contele Em. Andrassy 4'»e între altele că: va grăbi desființarea regalieloră de crâşmărită; va face, ce producte brute din țări slevne să se importe numai plătindu-se astfel de vămi, cum se plătesce când se esportă producte brute din Ungaria , va stărui ca sub nici o condiţiune se nu se permită intrarea în Ungaria vitelor române. Germania încă a făcută aşa faţă cu Austro-Ungaria. Apoi să se înfiinţeze vamă la graniţa dintre Ungaria şi Austria. In Cristurulu secuescă s’a dată alegătoriioru ună banchetă de 350 tărâmuri drepţi iarvună pentru candidatura guvernam. Árpád Szentkirályi. In Clusiu fostulă deputată și candidatură guvern. Desider Sigmond vorbi despre „marea vadă" a Ungariei în Europa, e pentru introducerea monopolului spirtului, va lucra pentru ca Clusiulă să devină centrală spirituală ală Ardealului. (Pote centrulă monopolului spirtului în Ardeală. — Red.) Celalaltă fostă deputată și candidatură guvern. Hegedüs zise că Ungurii să nu lase pe Croați să iasă din legătura de dreptă publică cu statulă „maghiară“ , in Croaţia se promovăză acil pretutindenea alipirea pentru statulă „maghiară“. (Ce ilusiunî kulturegyletiste! — Red.) Ună banchetă de 300 tacâmuri arvuni pe alegători. In Comori gener. Klapka vorbi pentru candidatură guvern, Pulay şi 4'se între altele: „Lupta pentru principie nu se cade să trăcă pe tărămură urei şi suspicionărei. Pentru patria nostră, care e încunjurată de atâţi duşmani făţişi şi ascunşi, astfel de lupte potă deveni critice, mai alesă acumă când, poate, în curăndă trebue să fimă pregătiţi cu puteri unite pentru apărarea patriei noastre.“ Urmă apoi arvuna, banchetă cu 300 tacâmuri. In Czegled i s’a făcută mare alaiu antisemitului Iuliu Verhovay. Ună escadronă dehusari din Czegled şi două companii de infanteriă venite din Pesta cu acelaşî trenă in care a venită şi Verhovay steteu gata in plină armătură spre a impedeca eventuale escese, mai alesă că în nóaptea trecută li s’au spartă ferestrile mai multor orăşeni de-ai partidei contrare, și chiar căpitanului de husari Hager. »Pester Lloyd“ e informată că la gară l’au aşteptată pe Verhovay vr’o 600 de ţărani unguri desculţi şi sdrenţoşî, cu steaguri. Conductură de la gară era însoţită de haiduci orăşenesc, în urma lui ună escadronă completă de husari călare, apoi cele două tompănii de infanterie din Pesta. La primărie, Iuliu Verhovay şi Csatar Verhovay au fost apostrofaţi de primară, că indată ce vora aţita, ca în 1884, contra vre-unei confesiuni (israelite,) va pune să ’i aresteze pe amândoi şi, dăcă va fi nevoiă, să’i taiă chiar în bucăţi. 1. Verhovay vorbi apoi poporului, cu miile adunată, des-