Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-06-03 / nr. 120

KEftAlTiCNKA ŞI A»MI KI g TRAţlV H­EA I BRAŞOVtÎ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Fe unu anfl 12 fior., pe şăse luni 8 fior., pe trei luni 3 fior. iî'Hifcîn­a­lţl străinătate. Pe ană 40 ft., pe şâse luni 20 fir., pe trei luni 10 frânei. HB- 120» Mercuri, 3 (15) Iunie. ANUL II L. SE PRENUMERA: la poște, la librării și pe la doi. corespondenți. AHalHIUBIU!*, 0 seriă garmondă 6 cr. și timbru de 30 cr. v.%t$eMtu fiecare publicare •Sarlsch­î nufranoate nu as primeaail, — älanuaorlpt® nu se rstrăraltă. 1887. Brașovdl, 2 Iunie 1887. Feste trei (Jile se voru începe alegerile pen­tru dieta ungurească. Alegetoriiorii români li s’a spusă, credem­, pretutindeni ceea ce trebue să facă și să nu facă și cum trebue să se poarte față cu aceste alegeri. Ceea ce li se cere alegetoriiorii noștri înainte de toate, ceea ce cerem­ cu deosebire noi dela dânșii, este ca toți într’ună gândit se fiă şi în unire şi bună înţelegere toţi pe acelaşi drum, se apuce ca se potă ajunge odată erăşî cu toţii la ţinta de toţi dorită. Şi ore de ce cerem­ noi dela alegătorii noştri se s’adune toţi împrejurul al steagului ro­mânescă ala partidei nóastre naţionale? De ce dom­nul noi aşa de multu ca cu toţii să fiu unu trupul şi sufletu faţă cu alegerile dietale ce suntu la uşă? Poate că unulfl seu altulfl îşi va gândi: ce ne poate strica nouă Românilor şi decă ici colo, în comuna cutare seu cutare Românii voru călca hotărârile adunărei din Sibiiu şi voru lua parte la alegeri ? ce vomu putea dobândi noi de acolo, că vomu sta cu toții umerii la umerii pe locu și vomu face ceea ce ni-a sfatuitu marea adu­nare a trimișilor« noștri se facemu ? Ce au do­bândită aceia, cari au urmată pănă acuma sfa­tului adunărilor el românesc!? Suntu în cea mai mare rătăcire cei ce se gândescă şi se întreba astfel­: suntu orbi aceşti Români şi nu veda prăpastia spre care se rosto­­golescu deslipindu-se de fraţii loră, în credinţă că, deci se voru schimba timpurile, arăşi se voru putea alătura la ei. Deşartă credinţă! Cum se voru mai putea ei întoarce şi înşira în rândurile fraţii or a lora, déci îi va înghiţi prăpastia cătră care alerga ca nisce căpiaţi de-a ruptulul capului ? Colo câte ună proprietarii, dincolo câte unu preotii, dincoace câte una advocatii fiindu orbita, de ceea ce i se pare lui mai cu cale pentru ca se n’aiba cârtă şi neplăceri cu puternicii comita­tului, trâiesce în credinţa, că prin aceea că a fă­cută pe voia solgobiroului său fişpanului a câş­tigată ceva şi că din acesta câştigă ara putea trage şi ceilalţi Români oarecare folosit. Nenorocitulu, ela nu vede şi nu scie, că duşmanul o dă adi cu o mână, pentru ca mâne se poate lua cu două, că adî îţi promite marea cu sarea pentru ca mâne să-ţî ia şi cămaşa de pe tine; nu vede şi nu şcie că cela ce se dă odată legaţii în mâna potrivnicului este pierduta pentru ostea lui, la care nu se mai poate întoarce. Ce folosit poate aduce una fugară, una puiu lasă ca acesta, frațiloră séi de arme? Ela îşi va scăpa poate viaţa, dér ce-i va folosi ea decă o va trăi cu ruşine şi încărcaţii de blăstămură frațiloră séi pe cari i-a părăsită în ceasula primejdiei ? Nu e mai bine a pătimi câtă de multă, decâta a duce o astfelu de viață prăpădită? Dér aceia, cari pentru ca să nu aibă nici o supărare şi să nu aducă nici cea mai mică jertfă, se facu slugile Ungurilor­ dela putere, mai au obrazulu să susțină, că ei lucră cu minte şi înțelepțesce şi că purtarea lor­ au îmblânzită furia celoră ce s’au juratu să ne nimicească. Pe acești fățarnici îl întrebămă: arătaţi-ne ce a­ţi câştigată voi pănă acuma cu slugărnicia vóstra, făcuta-ţi să înceteze prigonirile şi asupri­rile, pus’aţi prin închinăciunile vóstre stavilă ur­giei, dobândit’aţ! macara atâta ca stăpânii ce vi­ia-ţi ales, se fiă mai drepţi faţă cu voi înşi­vă, cari le faceţi pe voiă şi le daţi ajutorii în po­triva fraţilorii voştri ? Ce credeţi că voru dobândi păcătoşii preoţi din comitatulfl Solnoca-Dobâca, cari s’au pusu la porunca oameniloru lui Banffy-paşa? Nu li-o spune de p’acuru Ungurii că ei nu simtă nici Români, nici Unguri, ci numai nisce bulendre (csak rongyok) ? Ce alta poate fi răsplata loru decâtu blăstămulă fraţiloră loru şi dispreţulă strftiniloru ? Ne voru întreba însă făţarnicele slugi ale celoră dela putere: ce a­ţi dobânditu voi prin aceea că aţi ţinută la hotărîrile adunăriloră ro­mânesci şi n’aţi aleşit ? Ama dobândită — le răspundemă — că potrivnicii noştri sein că au de a face c’ună po­­poră românescă, care are şi elă o voinţă, are şi elă dorinţe şi aspiraţiuni, cari nu le-au pu­tută şterge despotismulă şi apăsare ocârmuirei unguresc!; dar decă n’amă putută dobândi mai multă, cine altulă e de vină de nu cumva acele pécatóse şi nenorocite bulendre, cari prin slugăr­nicia loră ticfilesa au îmbărbătată pe potrivnici şi i-au făcută să credă, că cu timpulu voru puté înăbuşi de tot,îi glasulă poporului nostru? Eată dâră, fraţi Români, că numai o sin­­gi­ră scăpare este pentru noi, numai ună singură lucru ne poate mântui, înțelegerea și legătura sfântă dintre noi, ca să potă fâlfăi mândru stea­­gului românescă, steagula partidei noastre naționale și să ne ducă la isbândă! Schimbarea ministerială în Serbia. In Serbia s’a îndeplinită în timpul­ de faţă o schimbare ministerială, fiare de sigură va aduce cu sine şi o schimbare a politicei este­­r­ore a regatului. încă înainte cu câteva luni se tot el vorbea despre o asemenea­ schimbare poli­tică, dar mai alesă de când regina Serbiei s’a decisă să plece în Rusia şi regele Milan a fă­cută visită ambasadorului rusă din Belgrad, d. Persiană Pe când din capitala Serbiei veneau scrii, care declarau ca neadevărate sgomotele despre o schimbare politică, acesta se esecuta deja pe nesimţite şi acol­e deja faptă împlinită. Ministerul­ Gfaraşanin a demisionată, ne mai putândă resista curentului favorabilă Rusiei şi adi­e în Serbia ună cabinetă Rist­ici, care se scie că e pentru alăturarea Serbiei la Rusia în ce pri­vesce politica esterioara. Acesta a accen­­tuat-o Ristici chiar în condiţiunile ce le-a pusă pentru ca să primască o formă, cabinetulă şi anume că va libera Serbia de tutela pieţelor­ financiare ale Austro - Ungariei şi G­ermaniei. Ristici a luată pe lângă presidiulă şi portofoliulă ministeriului de ester­ne, înainte de schimbarea cabinetului a fostă în Belgradă şi în totă regatulă o manifestaţiune, care dovedi că curentulă e cu totulă favorabilă Rusiei. D-lă Persiani, ambasadorulă rusă din Belgradi­, şi-a serbată jubileulă de 25 ani de serviciu. Din tota ţara i s’au manifestată sim­patii, însuşi regele Milană l’a felicitată ca pe „celă mai bună prietenă ală seu“. La banchetă s’au anunţată a lua parte representanţî din în­­tregă regatură, ba chiar şi din Semlină, Neo­­planta, Chichinda, Becicherecă ş. a. adecă Serbi din monarchia noastra. Aceasta manifestare se consideră ca o demon­­straţiune în contra înţelegere! Serbiei cu monar­chia noastra, şi ca o dovadă că Sârbii preferă acestei înţelegeri o alianţă cu Rusia. Mişcarea electorală. Relat­ivit la învoiala dintre Saşii şi Maghiarii bra­şoveni, ce ni s’a comunicate că s’a stabilită în privinţa cercului electoral,t ah! Săceleb­ră şi despre care amu îm­părtăşită în fata năstră cele ce se vorbeau prin Săcele, când candidatula unguri­ şî-a ţinut­ discursula­ programa, ,, Kronstädter Zeitung“ dice: »Acăstă versiune nu e nici­decum adevărată. Cu deosebire nu e adevărată, că o deputaţiune săsăscă ar fi ’ncercată să înduplece pe co­rniţele supremă a rămână in postu­l său. Ori câtă de multă scimă apreţia şi stima persona şi binevoitorea a­­titudine a comitelui supremă contele Andreiu Bethlen, totă atâtă de departe suntemă de aceea, ca din consi­­deraţiuni personale să ne abatem­ măcaril câtă ună firă de pără dela principiile nóstre politice şi dela programuid partidei nóstre săsesc!. Ceea ce ne-a făcută să nu pu­­nemă de astădată nici ună candidată în cerculă electo­rală ală Seceleboni, vomu areta mai acurată într’ună ar­ticula de fondu în numerula de mâne ală acestei foi“. In Altenburg candidatura oposiţională Einer. Vesz­tei’­diese în discursul­ său programă, că e pentru trece­rea administraţiunei politice în mânile ’statului, pentru justiţia repede i­eftină şi independentă, pentru validitatea aspiraţiunilor­ naţionale unguresc! în armata comună, pentru pace cu naţionalităţile, negreşită după calapodulă „ideii de stată maghiară“ şi kulturegyletistă. In Baia candidatulu tiszaistă Latinovicî dise că luptă sub steagulă principiiloră de libertate, egalitate şi frăţietate, al! cărui conducătoră probată e Kólem­. Tisza, cină «iubitori­ de dreptate«, cu „înţelepciune politică“, cu „destoinicia unui mare bărbată de stată“, cu .carac­­teră", cu „virtuţi patriotice“ etc. etc. Totă discursură a fostă ună discursă de curtisană tiszaistă. De altmin­trelea, vai şî amară de libertatea, egalitatea şi frăţieta­tea probată de „iubitorul” de dreptate* Tisza! In Balavasar candidatură guvernamentală Iul. Hor­vath vorbi despre interesele Ungariei in Orienia, despre ocuparea Bosniei şi Erţegovinei. (Sise că pentru dinastiă celă mai „sigură" terenă este statuia­­maghiară« (Sun­­tem­ siguri că nu o crede asta nici însuși candidatură dar încă dinastia. — Red.­ In Rosenau candidatură guvern, contele Em. An­­drassy 4'»e între altele că: va grăbi desființarea regalie­­loră de crâşmărită; va face, ce producte brute din țări slevne să se importe numai plătindu-se astfel­ de vămi, cum se plăte­sce când se esportă producte brute din Un­garia , va stărui ca sub nici o condiţiune se nu se per­mită intrarea în Ungaria vitelor­ române. Germania încă a făcută aşa faţă cu Austro-Ungaria. Apoi să se înfiinţeze vamă la graniţa dintre Ungaria şi Austria. In Cristurulu secuescă s’a dată alegătoriioru ună banchetă de 350 tărâmuri drepţi i­arvună pentru candi­datura guvernam. Árpád Szentkirályi. In Clusiu fostulă deputată și candidatură guvern. Desider Sigmond vorbi despre „marea vadă" a Ungariei în Europa, e pentru introducerea monopolului spirtului, va lucra pentru ca Clusiulă să devină centrală spiritu­ală ală Ardealului. (Pote centrulă monopolului spirtu­lui în Ardeală. — Red.) Celalaltă fostă deputată și candidatură guvern. Hegedüs z­ise că Ungurii să nu lase pe Croați să iasă din legătura de dreptă publică cu statulă „maghiară“ , in Croaţia se promovăză acil pre­­tutindenea alipirea pentru statulă „maghiară“. (Ce ilusi­­unî kulturegyletiste! — Red.) Ună banchetă de 300 tacâmuri arvuni pe alegători. In Comori gener. Klapka vorbi pentru candidatură guvern, Pulay şi 4'se între altele: „Lupta pentru princi­pie nu se cade să trăcă pe tărămură urei şi suspicionă­­rei. Pentru patria nostră, care e încunjurată de atâţi duşmani făţişi şi ascunşi, astfel­ de lupte potă deveni critice, mai alesă acumă când, poate, în curăndă trebue să fimă pregătiţi cu puteri unite pentru apărarea patriei noastre.“ Urmă apoi arvuna, banchetă cu 300 tacâmuri. In Czegled i s’a făcută mare alaiu antisemitului Iuliu Verhovay. Ună escadronă de­­husari din Czegled şi două companii de infanteriă venite din Pesta cu a­­celaşî trenă in care a venită şi Verhovay steteu gata in plină armătură spre a impedeca eventuale escese, mai alesă că în nóaptea trecută li s’au spartă ferestrile mai multor­ orăşeni de-ai partidei contrare, și chiar căpita­nului de husari Hager. »Pester Lloyd“ e informată că la gară l’au aşteptată pe Verhovay vr’o 600 de ţărani unguri desculţi şi sdrenţoşî, cu steaguri. Conductură de la gară era însoţită de haiduci orăşenesc­, în urma lui ună escadronă completă de husari călare, apoi cele două tompănii de infanterie din Pesta. La primărie, Iuliu Verhovay şi Csatar Verhovay au fost­ apostrofaţi de primară, că indată ce vora aţita, ca în 1884, contra vre-unei confesiuni (israelite,) va pune să ’i aresteze pe amândoi şi, dăcă va fi nevoiă, să’i taiă chiar în bucăţi. 1. Verhovay vorbi apoi poporului, cu miile adunată, des-

Next