Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-02-14 / nr. 34

REDAC­ J'IUMEA ŞI ADMINISTRAţiUNEA­­ BRAŞOV şJ, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe une ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe ş­a­s­e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ASUM­­URILE: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soria ori nafranonta nu­mg primonoă. —­llanuapripte nu se retrimită. ANULU­L. NR 34. Sâmbătă, 14 (26) Februariu. 1887. Braşovii, 13 Februariu 1887. Delegaţiunile austro-ungare sunt­ convocate pe­­jiua de 1­a Martie, or Reichstagulă germanii pe (jiua de 3 Martie a. c. Graba acestei con­­chiămări se motiveaza și de-o parte și de alta cu necesitatea de a se încuviința mijloacele bănesci pentru a pune respectivele imperii în starea de apărare „recerută“. Conchemarea aşa de pripită a Reichstagului german­ a produs­ o strania impresiune în Ger­mania, unde şi aşa spiritele sunt­ câta se poate de agitate şi neliniştite din causa situaţiunei ge­nerale ameninţătoare. Pănă peste 8 cile, când va avea să se întruneasca noula parlamentă în Ber­lină, nici alegerile suplementare nu voră fi ter­minate. Principele Bismarck pare a fi însă mul­­țămită cu majoritatea ce-o are și arde de nerăb­dare de a’și vedea adunată Reichstagulă — căci acum se va putea numi Reichstagulă lui. Se constată adecă, că isbenda cancelarului germană la alegeri este mai mare decât a se putea admite după primele buletine electorale. Toate partidele oposiţionale au suferită perderi, în urmă au fost­ bătuţi chiar şi socială-demo­­craţii în mai multe cercuri din regatul­ Saxoniei. Principele Bismarck e der stăpână peste Reichstag. Cumcă aceasta nu va aduce nici ună bine viitoarei desvoltări a parlamentarismului în Germania o semte fiă­ce omă cugetătoră și cu­­noscătorii de împrejurări. Dar nu cestiunea inte­­rioară a Germanilor­ este care preocupă atât lu­mea politică și diplomatică din statele europene, ci o preocupă eventualele urmări, ce le poate avea resultatulă alegeriloră din urmă asupra situați­unei esterioare. In Germania toate s’au concentrată acum în mâna unui singură omă, dela care, după impor­tanța ce-o are imperiulă ce-lă conduce, depinde abil pacea lumei. Celebrulă bărbată de stată financiară, se­­natorulă Jules Simon, constatândă în triariala „Matin“, că poporulă germană ca şi celă fran­­cesă doresce în realitate susţinerea păcii,­­jice: „In asemeni împrejurări trebue să ne în­­trebămă: Cine poate feri patru milioane de sol­daţi în luptă pe viaţă pe moarte? Cum se poate ca atâţi oameni, cari suntă uniţi în voinţa de a susţine pacea, să fiă duşi la peire şi la moarte de ună singură omă şi cum s’ar potrivi aceasta subjugare cumplită a omenirei cu timpulă de faţă, când omenimea se laudă, că e stăpână peste destinele sale? Două popoare mari, foarte puter­nice, foarte inteligente şi foarte civilisate se vor­ întreba mâne după alegeri: „Ce va face elă ?“ Aici, o filosofiloră, ne-au adusă victoriile voastre şi geniulă vostru!“ Ei bine, acestă unică omă pare a se îngrozi însuşi de consecinţele necalculabile ale puterii sale, căci unulă din organele sale oficioase, „Post“ din Berlină, se încerca a liniști lumea, (jecând) că conflictura germano-francesă, acum după a­­legeri, nu se mai poate privi ca iminentă. Deși —— adauge numitulă cj­iara — nu suntă încă semne sigure că lucrurile se voră­­ntoarce spre pace, totuși se poate constata că pericululă nu s’a mărită. Mai susțină foile bismarckiane, că isbenda guvernului germană la alegeri a băgată frică în Francesi și astfelă a delăturată pericululă u­ui atacă din partea Franciei. In realitate Francia nu se teme, dar se feresce de a provoca și este hotărîtă să nu atace ea mai întâiu. In ceea ce privesce limbagiulă foiloră ru­­sesci oficioase, cari au declarată în timpulă din urmă, că Rusia nu-și poate absorbi atențiunea cu cestiunea bulgară, ci trebue să se ocupe mai multă de relațiunile dintre Germania și Francia, căci este interesată la susţinerea Franciei ca putere mare în interesul­ echilibrului europenn. „Post“ z zice, că prin aceste declaraţiunî Rusia ar voi numai să-şi acopere retragerea sa în cestiunea bulgară. Totodată asigură „Post“, că Germania nu se gândesce a viola neutralitatea Belgiei şi a El­veţiei şi că nu va începe niciodată m­ă resboiu violândă tractatele europene. Z­iarele englese, cari suntă îngrijate de neu­tralitatea ţărilor­ amintite, se ocupă acum şi de România. „Daily News“ află din Bucuresci că ambasadorul­ rusescă Hitrovo ar fi adresată gu­vernului română o notă cu întrebarea, că de ce face înarmări așa mari. Guvernulă română se fi răspunsă, că într’ună timpă, când toatá Europa se armeazá, trebue să ia mesuri spre a împedeca ca România să nu devină ură și teatru de răs­boiu ; țara trebue să fiă pusă doar în posițiă de a-șî apăra în casă de­ lipsă neutralitatea cu pu­terea armelor­. ț­iarele oficioase din Bucuresci desmintă faima aceasta privitoare la nota ruseasca și ea nici nu poate avea altă înțelesă decâtă că lumea se preo­cupă de viitoarea atitudine a României în casulă unui eventuală conflictă europeană. Aşa stau lucrurile azi. Ce va aduce z­iua de mâne este tocmai aşa de nesigură, precâtă e de nesigură iubirea de pace a principelui Bis­marck. Desbaterea bugetului cultelor­ şi in­strucţiuni. Secretarulă de stată Berzeviczy trice, că îndată ce mijloacele materiale vor­ permite, se va face mai multă şi pentru facultatea filosofică. Se vor­ înfiinţa cu tim­­pulă seminarie. Ce privesce veniturile asistenţilor­ la facultatea de medicină, la noi se plătesce cu 1 fl. 5 cr. ora, or în Berlină cu 42 mărci. Ce privesce înfiinţarea unei a treia universităţi, negreşita se poate face începu­­tulă cu înfiinţarea unei facultăţi de medicină, dar n’ar fi cu cale să ne intoarcem şi la sistemul­ facultăţilor şi în diferite localităţi, când Franţa a rupt’o cu acestă sistemă. (Hoitsy îşi retrage moţiunea.) Petru Dobranszky vorbesce de neajunsurile dela Politechnic. La 1871 era ună decană, care țină pentru elă taxele de esamenă, ce se cuveneau profesoriloră. Statutulă riguroaselorfi era atâtă de neamană, încâtă a isgonită în massă tinerii în streinătate. Mai nainte erau trei rigurose la ună cursă de 5 ani, acum sunt­ două riguroase la ună cursă de 4 ani. Diplomele ce se dau în Zürich studenţilor, unguri după ună cursă de 3 şi jumătate ani, nu au aceeaşi valoare cu diplomele ce le primescă Elveţienii. Căci dela Elveţieni se mai cere şi ună esamenă de stată şi o praxă îndelungată, oi când li se dau Unguriloră diplomele, li se face: asta-i bună destulă pentru Orienia. La ocuparea catedreloră au dată măsura nu atâtă calificațiunea, câtă alte considera­­ţiunî. Au fostă profesori, cari n’au ţinută cursuri, şi cu toate astea ună profesoră a primită 300 fl. adausă. Rec­­torulă a nostrificată, contra prescrierei, atestatula de ab­­solvare din Dresda ală vărului său. Chiriă se plătea lui Nagel pentru locală 48.000 fl., pe când se putea găsi cu 30—32.000 fl. (Strigări în stânga estremă: Nagel a fostă cortesă mare! Ilaritate.) Din grădina politechni­­cului s’a făcută o­­ vilă pentru rectoră. Servitorii insti­tutului, cari erau meseriaşi, au mobilată o vilă în Gödöle şi au lucrată într’o vilă totă acolo. Funcţionarii poli­­technicului iau taxe prea mari. Intreprin­­ătorului con­­struirei edificiului i s’a dată cauţiunea îndărătă, pe când bârnele erau putrede şi intregulă al­ doilea cată a tre­buită sprijinită. Ună profesoră de chimie, care are 6—8 ascultători, e încungiurată de 5 servitori, ună la­borantă onologică, ună servitoră de casă şi doi servitori de bibliotecă, şi prăpădesce enormă materială chemicală pe cheltuiala ţării. Oratorulă cere să se facă o an­chetă. Ministrulă Irefort cjice că abusuri s’au întâmplată sub ministru de instrucţiune Pauler, prin urmare să le fi arătată atunci. Respinge acusările. Secr. de stată Berzeviczy spune, că întreprintjăto­rulă a promisă să ia asupră-și o parte din daună. Bârnele au fostă putrede înăuntru, dar atunci nu s'a putută constata. Catedra pentru statistică şi geografiă comercială s’a desfiinţată, fiindfi că de ani n’a fostă nici ună ascultătoră. Ce privesce profesorul ei de chimiă, elă are două laboratorii şi e şi bibliotecară, deci îi trebue servitori. Ştefană Rakovszky, răspunctândă în cestiune perso­nală deputatului Semnecz, laudă francmasoneria, ală cărei membru e şi care propagă iubirea de omeni. In şedinţa dela 18 Februariu luă cuventulă celă dintâiu : Otto Herman, care zice că profesorii de agricul­tură trebue să meargă în streinătate ca să se cultive. E vorba să se înfiinţeze o şcolă superioră agricolă după modelul­ celei din Viena. Dar e mai bine să se întoc­­mească secţia economică şi de sciinţele naturale de la po­­litechnică pentru instrucţiunea superioara specială a­­gricolă. Carol Nendtvich crice că banii de colegii să nu se împartă deopotrivă între profesorii politechnicului, ci în raporta cu colegiele şi cu auditorii. Rectorulă să se alegă pe rândă de la diferitele facultăţi, ca să nu se dea preferinţă numai unei specialităţi. Dobranszky a fostă înlăturată pe nedreptă dela politechnică, deşi era ună profesoră distinsă. (Gabriel Ugran: N’avea ascultători!) Dér Szily a avută ? Ministrulă Trefort rjice că lefurile profesorilor­ nu se potă îmbunătăţi, nepermiţendă nici starea financiară nici orizontală politică ce ni se deschide. Rectoratulă r\Afn fi nir.n(X ------------ --------- £ - -----' ■ V S* O w • datoria. Dobranszki a trebuită să fiă înlăturată, dăcă nu voiamă să provocămă încurcături și scandaluri. Și apoi amă procedată umană, căci are o bună pensiune. Secr. de stată Berzeviczy dice, că aciî se ducă în străinătate mai puţini tehnici ca ori şi când, şi se ducă numai cei mai slabi. Cei ce vină din străinătate se esaminează şi numai dăcă se constată, că corăspundă sis­temului de esaminare de aci, li se nostrifică diplomele. Ce privesce împărţirea taxeloră de esaminare, jumătate i se cuvine decanului, care presidăză astfelă de esamine. Profesorulă Szily acum are auditori. Diploma nepotului său i-a fostă nostrificată după ce s’a supusă esamenului cerută. Şi apoi elă a fostă stipendistă ală statului în străinătate. Ignaz Heiß dice că acjî, când sciinţele naturale şi industria fabriceloră facă progrese mari, sistemulă actu­ală de instrucţiune în scólele medii şi reale cresce nu­mai jumătăţi de omeni. Acjî e sistemulă uitării. Tinerii uită în gimnasiu ce au învăţată în scólele elementare. Ministrulă s’a plânsă în anul­ trecută, într’o scrisoare a sa, asupra „Febris gymnasialis nervosa et stupida.“ Sis­temulă de actî trebue reformată radicală. Oratorulă is­­torisesce organisarea instrucțiunei în scólele medii din Norvegia, care în curendă va servi ca modelă tuturoră şcoleloră din Germania. Şcolarii sunt­ prea încărcaţi, căci să se ţină seama că şcolarulă afară de orele de şcolă trebue se petrece câteva ore şi la masa sa de­scrisă, şi apoi fiecare profesoră socoteşce obiectulă său de celă mai puternică. De sănătatea şcolarului nu se ține nici o seama. Oratorulă apreciază înalta valoare a culturei ger­mane, dar spiritulă acesteia stă în celă mai mare con­trasta cu spiritulă maghiară. Limbile clasice să nu se elimineze din scoalele medii, ci numai să se propună în mai mică măsură. Limba greco să se instrueze faculta­tivă, din contră cea germană şi francesă se fie obligă­­toare deja în cele dintâiu clase şi ar fi foarte de dorită să se propună şi o limbă slavă. Recomandă ministrului să se ocupe cu aceasta cestiune şi să arate altădată şi ac­tivitatea consiliului instrucţiunei. (Aprobări în stânga estremă.) ______ (Va urma). Mocsary câtră alegătorii sei. Publicămfi actî în întregulă ei scrisoarea d-lui Mo­csary asupra căreia vomă reveni: Cătră cetăţenii alegătorî ai oraşului Halas. Onoraţi concetăţeni! Vă este cunoscută fără în­­doelâ, că partida independentă şi de la 1848 în confe­rinţa sa ţinută în 15 Februarie a. c. a desaprobată

Next