Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-02-14 / nr. 34
REDAC J'IUMEA ŞI ADMINISTRAţiUNEA BRAŞOV şJ, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe une ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ASUMURILE: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soria ori nafranonta numg primonoă. —llanuapripte nu se retrimită. ANULUL. NR 34. Sâmbătă, 14 (26) Februariu. 1887. Braşovii, 13 Februariu 1887. Delegaţiunile austro-ungare sunt convocate pejiua de 1a Martie, or Reichstagulă germanii pe (jiua de 3 Martie a. c. Graba acestei conchiămări se motiveaza și de-o parte și de alta cu necesitatea de a se încuviința mijloacele bănesci pentru a pune respectivele imperii în starea de apărare „recerută“. Conchemarea aşa de pripită a Reichstagului german a produs o strania impresiune în Germania, unde şi aşa spiritele sunt câta se poate de agitate şi neliniştite din causa situaţiunei generale ameninţătoare. Pănă peste 8 cile, când va avea să se întruneasca noula parlamentă în Berlină, nici alegerile suplementare nu voră fi terminate. Principele Bismarck pare a fi însă mulțămită cu majoritatea ce-o are și arde de nerăbdare de a’și vedea adunată Reichstagulă — căci acum se va putea numi Reichstagulă lui. Se constată adecă, că isbenda cancelarului germană la alegeri este mai mare decât a se putea admite după primele buletine electorale. Toate partidele oposiţionale au suferită perderi, în urmă au fost bătuţi chiar şi socială-democraţii în mai multe cercuri din regatul Saxoniei. Principele Bismarck e der stăpână peste Reichstag. Cumcă aceasta nu va aduce nici ună bine viitoarei desvoltări a parlamentarismului în Germania o semte fiăce omă cugetătoră și cunoscătorii de împrejurări. Dar nu cestiunea interioară a Germanilor este care preocupă atât lumea politică și diplomatică din statele europene, ci o preocupă eventualele urmări, ce le poate avea resultatulă alegeriloră din urmă asupra situațiunei esterioare. In Germania toate s’au concentrată acum în mâna unui singură omă, dela care, după importanța ce-o are imperiulă ce-lă conduce, depinde abil pacea lumei. Celebrulă bărbată de stată financiară, senatorulă Jules Simon, constatândă în triariala „Matin“, că poporulă germană ca şi celă francesă doresce în realitate susţinerea păcii,jice: „In asemeni împrejurări trebue să ne întrebămă: Cine poate feri patru milioane de soldaţi în luptă pe viaţă pe moarte? Cum se poate ca atâţi oameni, cari suntă uniţi în voinţa de a susţine pacea, să fiă duşi la peire şi la moarte de ună singură omă şi cum s’ar potrivi aceasta subjugare cumplită a omenirei cu timpulă de faţă, când omenimea se laudă, că e stăpână peste destinele sale? Două popoare mari, foarte puternice, foarte inteligente şi foarte civilisate se vor întreba mâne după alegeri: „Ce va face elă ?“ Aici, o filosofiloră, ne-au adusă victoriile voastre şi geniulă vostru!“ Ei bine, acestă unică omă pare a se îngrozi însuşi de consecinţele necalculabile ale puterii sale, căci unulă din organele sale oficioase, „Post“ din Berlină, se încerca a liniști lumea, (jecând) că conflictura germano-francesă, acum după alegeri, nu se mai poate privi ca iminentă. Deși —— adauge numitulă cjiara — nu suntă încă semne sigure că lucrurile se vorăntoarce spre pace, totuși se poate constata că pericululă nu s’a mărită. Mai susțină foile bismarckiane, că isbenda guvernului germană la alegeri a băgată frică în Francesi și astfelă a delăturată pericululă uui atacă din partea Franciei. In realitate Francia nu se teme, dar se feresce de a provoca și este hotărîtă să nu atace ea mai întâiu. In ceea ce privesce limbagiulă foiloră rusesci oficioase, cari au declarată în timpulă din urmă, că Rusia nu-și poate absorbi atențiunea cu cestiunea bulgară, ci trebue să se ocupe mai multă de relațiunile dintre Germania și Francia, căci este interesată la susţinerea Franciei ca putere mare în interesul echilibrului europenn. „Post“ z zice, că prin aceste declaraţiunî Rusia ar voi numai să-şi acopere retragerea sa în cestiunea bulgară. Totodată asigură „Post“, că Germania nu se gândesce a viola neutralitatea Belgiei şi a Elveţiei şi că nu va începe niciodată mă resboiu violândă tractatele europene. Ziarele englese, cari suntă îngrijate de neutralitatea ţărilor amintite, se ocupă acum şi de România. „Daily News“ află din Bucuresci că ambasadorul rusescă Hitrovo ar fi adresată guvernului română o notă cu întrebarea, că de ce face înarmări așa mari. Guvernulă română se fi răspunsă, că într’ună timpă, când toatá Europa se armeazá, trebue să ia mesuri spre a împedeca ca România să nu devină ură și teatru de răsboiu ; țara trebue să fiă pusă doar în posițiă de a-șî apăra în casă de lipsă neutralitatea cu puterea armelor. țiarele oficioase din Bucuresci desmintă faima aceasta privitoare la nota ruseasca și ea nici nu poate avea altă înțelesă decâtă că lumea se preocupă de viitoarea atitudine a României în casulă unui eventuală conflictă europeană. Aşa stau lucrurile azi. Ce va aduce ziua de mâne este tocmai aşa de nesigură, precâtă e de nesigură iubirea de pace a principelui Bismarck. Desbaterea bugetului cultelor şi instrucţiuni. Secretarulă de stată Berzeviczy trice, că îndată ce mijloacele materiale vor permite, se va face mai multă şi pentru facultatea filosofică. Se vor înfiinţa cu timpulă seminarie. Ce privesce veniturile asistenţilor la facultatea de medicină, la noi se plătesce cu 1 fl. 5 cr. ora, or în Berlină cu 42 mărci. Ce privesce înfiinţarea unei a treia universităţi, negreşita se poate face începutulă cu înfiinţarea unei facultăţi de medicină, dar n’ar fi cu cale să ne intoarcem şi la sistemul facultăţilor şi în diferite localităţi, când Franţa a rupt’o cu acestă sistemă. (Hoitsy îşi retrage moţiunea.) Petru Dobranszky vorbesce de neajunsurile dela Politechnic. La 1871 era ună decană, care țină pentru elă taxele de esamenă, ce se cuveneau profesoriloră. Statutulă riguroaselorfi era atâtă de neamană, încâtă a isgonită în massă tinerii în streinătate. Mai nainte erau trei rigurose la ună cursă de 5 ani, acum sunt două riguroase la ună cursă de 4 ani. Diplomele ce se dau în Zürich studenţilor, unguri după ună cursă de 3 şi jumătate ani, nu au aceeaşi valoare cu diplomele ce le primescă Elveţienii. Căci dela Elveţieni se mai cere şi ună esamenă de stată şi o praxă îndelungată, oi când li se dau Unguriloră diplomele, li se face: asta-i bună destulă pentru Orienia. La ocuparea catedreloră au dată măsura nu atâtă calificațiunea, câtă alte consideraţiunî. Au fostă profesori, cari n’au ţinută cursuri, şi cu toate astea ună profesoră a primită 300 fl. adausă. Rectorulă a nostrificată, contra prescrierei, atestatula de absolvare din Dresda ală vărului său. Chiriă se plătea lui Nagel pentru locală 48.000 fl., pe când se putea găsi cu 30—32.000 fl. (Strigări în stânga estremă: Nagel a fostă cortesă mare! Ilaritate.) Din grădina politechnicului s’a făcută o vilă pentru rectoră. Servitorii institutului, cari erau meseriaşi, au mobilată o vilă în Gödöle şi au lucrată într’o vilă totă acolo. Funcţionarii politechnicului iau taxe prea mari. Intreprinătorului construirei edificiului i s’a dată cauţiunea îndărătă, pe când bârnele erau putrede şi intregulă al doilea cată a trebuită sprijinită. Ună profesoră de chimie, care are 6—8 ascultători, e încungiurată de 5 servitori, ună laborantă onologică, ună servitoră de casă şi doi servitori de bibliotecă, şi prăpădesce enormă materială chemicală pe cheltuiala ţării. Oratorulă cere să se facă o anchetă. Ministrulă Irefort cjice că abusuri s’au întâmplată sub ministru de instrucţiune Pauler, prin urmare să le fi arătată atunci. Respinge acusările. Secr. de stată Berzeviczy spune, că întreprintjătorulă a promisă să ia asupră-și o parte din daună. Bârnele au fostă putrede înăuntru, dar atunci nu s'a putută constata. Catedra pentru statistică şi geografiă comercială s’a desfiinţată, fiindfi că de ani n’a fostă nici ună ascultătoră. Ce privesce profesorul ei de chimiă, elă are două laboratorii şi e şi bibliotecară, deci îi trebue servitori. Ştefană Rakovszky, răspunctândă în cestiune personală deputatului Semnecz, laudă francmasoneria, ală cărei membru e şi care propagă iubirea de omeni. In şedinţa dela 18 Februariu luă cuventulă celă dintâiu : Otto Herman, care zice că profesorii de agricultură trebue să meargă în streinătate ca să se cultive. E vorba să se înfiinţeze o şcolă superioră agricolă după modelul celei din Viena. Dar e mai bine să se întocmească secţia economică şi de sciinţele naturale de la politechnică pentru instrucţiunea superioara specială agricolă. Carol Nendtvich crice că banii de colegii să nu se împartă deopotrivă între profesorii politechnicului, ci în raporta cu colegiele şi cu auditorii. Rectorulă să se alegă pe rândă de la diferitele facultăţi, ca să nu se dea preferinţă numai unei specialităţi. Dobranszky a fostă înlăturată pe nedreptă dela politechnică, deşi era ună profesoră distinsă. (Gabriel Ugran: N’avea ascultători!) Dér Szily a avută ? Ministrulă Trefort rjice că lefurile profesorilor nu se potă îmbunătăţi, nepermiţendă nici starea financiară nici orizontală politică ce ni se deschide. Rectoratulă r\Afn fi nir.n(X ------------ --------- £ - -----' ■ V S* O w • datoria. Dobranszki a trebuită să fiă înlăturată, dăcă nu voiamă să provocămă încurcături și scandaluri. Și apoi amă procedată umană, căci are o bună pensiune. Secr. de stată Berzeviczy dice, că aciî se ducă în străinătate mai puţini tehnici ca ori şi când, şi se ducă numai cei mai slabi. Cei ce vină din străinătate se esaminează şi numai dăcă se constată, că corăspundă sistemului de esaminare de aci, li se nostrifică diplomele. Ce privesce împărţirea taxeloră de esaminare, jumătate i se cuvine decanului, care presidăză astfelă de esamine. Profesorulă Szily acum are auditori. Diploma nepotului său i-a fostă nostrificată după ce s’a supusă esamenului cerută. Şi apoi elă a fostă stipendistă ală statului în străinătate. Ignaz Heiß dice că acjî, când sciinţele naturale şi industria fabriceloră facă progrese mari, sistemulă actuală de instrucţiune în scólele medii şi reale cresce numai jumătăţi de omeni. Acjî e sistemulă uitării. Tinerii uită în gimnasiu ce au învăţată în scólele elementare. Ministrulă s’a plânsă în anul trecută, într’o scrisoare a sa, asupra „Febris gymnasialis nervosa et stupida.“ Sistemulă de actî trebue reformată radicală. Oratorulă istorisesce organisarea instrucțiunei în scólele medii din Norvegia, care în curendă va servi ca modelă tuturoră şcoleloră din Germania. Şcolarii sunt prea încărcaţi, căci să se ţină seama că şcolarulă afară de orele de şcolă trebue se petrece câteva ore şi la masa sa descrisă, şi apoi fiecare profesoră socoteşce obiectulă său de celă mai puternică. De sănătatea şcolarului nu se ține nici o seama. Oratorulă apreciază înalta valoare a culturei germane, dar spiritulă acesteia stă în celă mai mare contrasta cu spiritulă maghiară. Limbile clasice să nu se elimineze din scoalele medii, ci numai să se propună în mai mică măsură. Limba greco să se instrueze facultativă, din contră cea germană şi francesă se fie obligătoare deja în cele dintâiu clase şi ar fi foarte de dorită să se propună şi o limbă slavă. Recomandă ministrului să se ocupe cu aceasta cestiune şi să arate altădată şi activitatea consiliului instrucţiunei. (Aprobări în stânga estremă.) ______ (Va urma). Mocsary câtră alegătorii sei. Publicămfi actî în întregulă ei scrisoarea d-lui Mocsary asupra căreia vomă reveni: Cătră cetăţenii alegătorî ai oraşului Halas. Onoraţi concetăţeni! Vă este cunoscută fără îndoelâ, că partida independentă şi de la 1848 în conferinţa sa ţinută în 15 Februarie a. c. a desaprobată