Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-11-08 / nr. 246

Nr. 246 rusesci şi francese, cancelarulul Bismarck are de gândit se ceră Reichstagului, precum a confirmată scriea o telegramă din Berlină ce amă primit’o alaltâerî, nu mai puţină de 250 milioane mărci pentru marina germană. Corespondentulă din Berlină ală dia­­rului englesă „Standard“ scrie, că în ra­porturile Germaniei cătră Francia se, gră­­mădescă nori grei. Prințulă Bismarck a crisă, nu-i vorbă, la timpul­ său, că Ger­mania trebue să se aștepte a m­ă atacă din partea Franciei,dar de atunci rapor­turile s’au schimbată în mai rău. In „Kreuzzeitung“ combate un bărbat specială afirmațiunea, că artileria fran­ceză ar fi superiori celei germane. Mai bine prevădută cu cai a fostă artileria francesă și în 1870, dar asta n’a împe­­decatit înfrângerea ei. Francesii au peste totă prea multă artileriă și acestă împre­­giurare jignesce puterea ei ofensivă. Italia îi ieii mai apropiat l­a boia. „Esercito Italiano“, foia mili­tară italiană de specialitate, care se bucură de mare vacră și care e editată de Sgr. de Luigi, cunos­cută ca autoritate în cestiuni mi­litare, a publicată în calele acestea, din pena d-lui de Luigi, m­ă ar­ticula asupra atitudinei Italiei în celă mai apropiată resboiu, care a aflată în Roma mare atenţiune şi va afla şi în cercurile din afară. Părţile cele mai esenţiale ale ar­­ticulului sunt­ urmatoarele. Italienii protesteză nencetată în con­tra presupunerei, că ei au intenţiunea să atace pe Francia. Francesii de altă parte asigură, că ei nu nutrescă nici o intențiune răsboinică în­ contra nostră. Eu credă, că amândouă părțile își es­­primă părerile lor, sincere când facă a­­ceste asigurări. Cu tote astea răsboiul­ va isbucni la cea dintâiu ocasiune ce se va oferi, ca ună resultată naturală şi neevitabilă ală acelei serii de evenimente, ce le-a creată situaţiunea actuală: des­­voltarea dupră mari state naţionale la graniţa francesă estică, care limiteză in­­fluinţa Franciei, restrîngă puterea ei es­­pansivă şi formeză basa noului echilibru europen­. Francia nu poate face altfelă, decâtă să’și îndrepteze toate opintirile sale ca să schimbe acestă stare de lucruri. Și-ar nega trecutulă său strălucită, decă ea n’ar încărca să sfarme mai curendă ori mai târdiu cerculă de feră, cu care e încutușată prin unirea Germaniei şi Italiei, şi o va face acesta. Pentru acesta nu i­ se poate face im­putare. Se vorbimă sinceră. De ce să ne amăgimă unii pe alţii? Francia nu va fi nici­odată, nici chiar după 1892 (când espiră terminală alianţei triple) în posi­­ţiune de a conta pe neutralitatea Italiei. Prin instinctulă propriei conservări, Italia e condusă să’șî unască, dela începutulă luptei puterile sale cu aceia, cari vo­­escă se țină pe Francia în cerculă de feră, ceea ce încă totă este cea mai bună garanțiă a păcii. Francia o scie bine acesta. Ună succesă ală armeloră fran­cese, care ar fi ușurată prin neutralita­tea nostră, l’ar simți amar Italia în cu­­renda. Unui résboiu victoriosă contra Germaniei i-ar urma résboiul­ în con­tra Italiei. După Berlină, ar veni Roma la renda; aceasta ar fi inevitabilă. Băr­­batulă de stată italiană, care în astfelă de situațiunî ar întârzia ună singură mo­menta d’a lua unica decisiune posibilă, şi-ar trada patria şi şi-ar espune numele său a fi defăimată de generaţiunile viitoa­re. A­­duce acesti ţeră la sigură perire Audă deja­ ună coră de proteste mai multă ori mai puţină sincere contra vorbelor­ mele. Dar viitorulă va dovedi, că am dreptate , căci adevĕrul­ nu se poate ascunde, vede din raportul­­ comitetului, are o avere în bani de apróape 8000 fi. bine şi sigură elocaţi spre fructificare la „Al­bina“ din Sibiiu şi la „Auraria“ din Abrudă. Venitele anului Viitoră s’au stabilită cu 1115 fi. 76 cr., spesele cu 998 fi. Membrii s’au înmulţită şi de astădată. Aceasta sprijinire o merită deplină o reuniune ca aceasta, pentru în­florirea şcolei de fetiţe din Abrudă sus­ţinută de ea. * P. S. Sa Episcopală -bradului Ioană Meţiană va visita părţile bănăţene ale diecesei sale. Anume va merge la insta­larea nouei parochii şi a nou alesului parochă română în Mehala, precum şi la definitiva înfiinţare serbătorescâ a pa­­rochiei române din Sală-Chinesă. Totă în Mehala s’a întâmplată ominosulă lucru, cum spune „Luminatorulă“, că la înmor­mântarea în clipele trecute a celui mai nehodinită antagonistă şi duşmană sârbă ală Românilor­. Episcopală sârbescă, care încă luase parte la înmormântare, a dăruita năframa de mătase şi făclia de ceară, primite dreptă pomană, celui mai isteţă şi mai frumosă băiată îm­brăcată din apropierea sa, binecuvân­­tându-lă sârbesce. Băiatulă cu totă cu­viinţa a primită tóte, i-a sărutată dar­nica draptă şi i-a mulţămită românesce, pentru că băiatulă este română, fiulă unuia dintre cei mai zeloşi şi devotaţi membri ai nouei parochii române. Se înţelege, că consternaţiunea între Sârbi a fostă mare şi namurile mortului au încercată chiar a scote din mâna bă­iatului română darulă Episcopului, Inse au nimerit’o reu. * * * D-lă Dr. George Maiorii s’a numită pe diua de 3 (25) Noemvre profesoră cu titlulă provisoră la catedra de agricul­tură generală şi comparaţii la şcoala de agricultură de la Herestrău. Ni­ se scrie din Blaşiu. Simpaticulă profesoră de la şcolele normale de aici d-lă Aurel P. Floriană e numită capelan castrens în activitate în Bosnia. D-lă Floriană va părăsi Blaşiulă probabilă în săptămânile viitoare. * * * „Figaro“ spune, că prima represen­­taţiune a operei „Gioconda“ dată Sâm­băta trecută în teatrulă regală din Madrid a avut ună succesă imensă. Ar­tista română Teodorini s’a arătată tra­gediană lirică de primula ordină. Pu­­bliculă, care a aclamat’o când a apărută ea pe scenă, a bisat duo din actulă ală doilea şi serata a fostă pentru eminenta cântărâţă română o ovaţiune neîntre­ruptă. * * * In cerculă comandei corpului de armată c. r. ală şeptelea, cerculă Timi­­şorei, din 60,620 tineri chemaţi a se pre­sents la asentare, numai 1048 au fostă buni, adecă numai 14% ** * In Pecica judecătoria cercuală fu însărcinată a se ocupa şi cu lucruri d’ale cărţilor­ funduare. ** * Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi şi-a alesă în adunarea generală din 3 Noemvre a. c. noulă comitetă pe anulă administrativă 1888/89 astfelă: Preşedinte stud. jur. Alexandru baronă de Hormuzachi; vice-presidente stud. jur. Ioană Bumbacu; secretară I. stud. jur. Oreste Băleană; secretară II. stud. teol. Ștefană Sbiera; cassieră stud. fii. Grigoriu Filimonu ; controloră stud. jur. Corneliu Honimca; bibliotecară stud. jur. Ioană Bal­moșă, economă stud. teo­. Oreste Ban­­deschi. * * * In comuna Poiana, precum i­ se co­munică fetei „H. Z“, din Sibiiu, bântue versatul mare între copii, sau bubatură în gradă mare. * * * Medaliile comemorative ale monumen­tului lui Mironii Cost­in­ă s’au împărțită membrilor­ comitetului. Pe o parte a medaliei este reproducţiunea statuei, cu inscripţiunea: Mironă Costină 1591. Sta­tuă inaugurată la Iaşi în 1888, Septem­­vre 14. Sub domnia M. S. Regelui Ca­rola. Pe cealaltă parte e scrisă numele membrilor­ comitetului. * tu'.­­ * * Din Peheim se scrie, că în cjilele tre­cute nisce necunoscuţi atacară căruţa poştii, ce duce espediţiunile dela staţiu­nea căii ferate în sală. Atacatorii tra­­seră cu glonţu în cei din căruţă, însé nu nemeriră şi trebuiră să fugă căci fură conturbaţi de nisce călători. * * # Ună ţerană din Gura-Jiului a­dusă la târgă în Sibiiu unui ursii mare, pe care’lă împuşcase elă dinsusă de comuna Gura­­rîului. Ursula a fostă îndată cumpărată dă cătră neguţătorulă de blăni I. Grün. jfe * * Ala treilea concertă cu abonamentu ală orchestrei orăşenesci se va da Mer­­curi în 21 Noemvre, în sala dela Nr. 1. Matele de Sau­­t Braşov­ şi operaţiunile loră în anul­ 1887. (Urmare.) Cu finea anului 1887 1. Sparcassa avea: a) Passive: fl. 2,885,888 depuneri „ 10,945 cuotele membriloră. „ 243,565 fondulă de reservă. „ 6,204 fondulă de reservă ală funcţionarilor ă. fl. 3,146,602 totală. b) Active: fl. 2.611,890 împrumuturi. „ 208,927 efecte. „ 223,917 case. „ 91,868 diverse, totală : fl. 3.136,612 v. a. 2. Vorschussverein. a) Passive: fl. 94,575 cuotele membrilor­. „ 22,389 fonduri de reservă. „ 400,082 depuneri. „ 17,626 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. b) Active: fl. 493,226 împrumuturi. „ 27,561 realităţi. „ 13,885 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. 3. Prima bancă trans. a) Passive: fl. 300,000 capitală de acţiuni. „ 894,067 depuneri. „ 23,975 fondă de reservă. „ 154,780 diverse, totală : fl. 1.372,822 a. b) Active: fl. 925,071 împrumuturi. „ 64,586 efecte. „ 129,339 magazine. „ 253,826 diverse, totală: fl. 1.372,822 v. a. 4. Filiala „ALBINA“. a) Passive: fl. 603,477 depuneri. b) Active: fl. 545,965 împrumuturi. “• „ 57,512 diverse, fl. 603,477 v. a. Depuneri. Hipotece. Starea împrumutelor­ pe hipotece cu finea anului au fostă la Sparc...................fl. 2,378.240 la Pr.­b...................fl. 88.901 la Albina . . . . fl. 78.865 In totală fl. 2,546.006 Lomb­ardă. In decursulă anului au împrumutata pe efecte Totala fl. 1,815.962 Contocorentă. In contocorentă s’au avansată în decursulă anului cu siguranță parte hi­­potecară parte în cambii de marfă au împrumutată în decur­sulă anului Prima bancă fl. 67,941, Al­bina fl. 61,752, din cari s’au replătită la Prima b. fl. 56,258, la Albina fl. 35,948 remânendă cu finea anului la cea de ântâiu fl. 33,356, la a doua fl. 28.804. Fondă de reservă. Filiala băncii a. u. și filiala Albinei nu au fonduri de reservă speciale; cu finea a. 1887 avea Venită brută a fostă în decursulă anului la Sparcassa . . . fl. 175.584 (interese și spese 145.093) la Filiala a. u. . . fl. 30.322 (spese 14.926) Revirementulu. seu mișcarea cassei în decursulă a­­nului a fostă *) La „ Vorschuss verein“ în contulă acesta suntă cuprinse și cumpărările și vendările de efecte. • *) Suma aceasta apare atâtă de conside­rabilă : * * * * * și s’au replătită In decursulă anului a) s’au depusă la Sparcassa . .fl. 641,609 „ Vorsch. V. 118,316 „ Prima b. . . 1.977,138 „ Albina . . .TI1.566,362 în totalăfi.4.303,425 b) s’au ridicată dela Spc. . . .fl. 621,155 „ V. V. . . 200,631 „ Prima b. . 2.055,469 „ Albina . . 7. 962,885 în totalăfi.3.840,140 c) au rămasă la finea anului la Sparc. . . . fi. 2.885,888 la V. Y. . .# . fl. 400.082 la Pr. b. . .. . fl. 894.067 la Albina . .• . fl. 603.477 Totală fl. 4.783.514 Soate...........................fl. 104.920 Fii. a. u......................fl. 622.900 V. V.............................fl. 297.950 Pr. b. . . ne­ evidentă Albina........................fl. 48.047 Totala fl. 1,073.817 Din împrumutele pe efecte s­au ra­­plătită la Sparc. . . . . fl. 112.070 la Fn. a. u. . . . fl. 638.130 la V. V.....................fl. 3341850 la Pr. b. ne-evidentă la Albina . . . . fl. 28.862 In totală fl. 1,113.912 remanenda cu finea anului la Sparc....................fl. 109,350 la Fii. a. u. . . . fl. 130,94*) la V. V.....................fl. 76,220*) la Pr. b....................fl. 76,670 la Albina . . . . fl. 19.185 Totală fl. 412.365 Scontulă In decursulă anului au împrumutată pe cambii Fii. a. u. . . . . fl. 2,724.126 V. V.......................fl. 816.286 Prima b. . . . . fl. 3,845.106 Albina . . . . fl. 1,500.044 Totala fl. 8,885.5­62 Din scontă s­au replătită la Fii. a. u. . . . fl. 2,732.409 la V. V. ... . fl. 861.204 la Prima b. . . . fl. 3,866.537 la Albina . . . . fl. 1,149.274 Totala fl. 8,609.424 remanenda cu finea anului la Fii. a. u. . . . fl. 597,272 la V. V..................fl. 346.194 la Prima b. . . . fl. 503,909 la Albina . . . . fl. 368.587 la Sparc. . . . . fl. 50,500 la V. V. . . . . fl. 63,000 la Prima b.. . . fl.1,187.046 la Albina . . . . fl. 210.310 Totală fii.1,510,956 la Sparc. . . . . fl. 37,200 la V. V. . . . . fl. 70,340 la Prima b. . . . fl.1,190.633 la Albina . . . . fl. 156,685 Totală fl. 1,454.858 remânenda cu finea anului la Sparc......................fl. 124.300 „ V. V............................. 70.812 „ Pr. b. . . . . . „ 222.235 „ Albina...................„ 53.524 Totala fl. 470.871. “ Imprimi, pe marfă. Sparcasa..................fl. 243.565 Vorsch. V.................„ 22.389 Prima b..................... „ 23.975 la Vorsch. V. . • . fl. 39.905 la Prima b...............fl. 96.009 (interese și spese 79.911) la Albina . . . . fl. 42.559 Totală fl. 384.379. la Sparcassa. . . fl. 2,474.125 la Vorsch. Y. . . fl. 2,843.144 la Prima bancă . fl. 16,735.860*) la Albina . . . fl. 5,389.556 Totală fl. 27,442.685. SOIRILE piLEI. Reuniu­nea femeilor­ române din Abrudă și din giuru, precum se GAZETA TRANSILVANIEI, 1888

Next