Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-11-08 / nr. 246
Nr. 246 rusesci şi francese, cancelarulul Bismarck are de gândit se ceră Reichstagului, precum a confirmată scriea o telegramă din Berlină ce amă primit’o alaltâerî, nu mai puţină de 250 milioane mărci pentru marina germană. Corespondentulă din Berlină ală diarului englesă „Standard“ scrie, că în raporturile Germaniei cătră Francia se, grămădescă nori grei. Prințulă Bismarck a crisă, nu-i vorbă, la timpul său, că Germania trebue să se aștepte a mă atacă din partea Franciei,dar de atunci raporturile s’au schimbată în mai rău. In „Kreuzzeitung“ combate un bărbat specială afirmațiunea, că artileria franceză ar fi superiori celei germane. Mai bine prevădută cu cai a fostă artileria francesă și în 1870, dar asta n’a împedecatit înfrângerea ei. Francesii au peste totă prea multă artileriă și acestă împregiurare jignesce puterea ei ofensivă. Italia îi ieii mai apropiat la boia. „Esercito Italiano“, foia militară italiană de specialitate, care se bucură de mare vacră și care e editată de Sgr. de Luigi, cunoscută ca autoritate în cestiuni militare, a publicată în calele acestea, din pena d-lui de Luigi, mă articula asupra atitudinei Italiei în celă mai apropiată resboiu, care a aflată în Roma mare atenţiune şi va afla şi în cercurile din afară. Părţile cele mai esenţiale ale articulului sunt urmatoarele. Italienii protesteză nencetată în contra presupunerei, că ei au intenţiunea să atace pe Francia. Francesii de altă parte asigură, că ei nu nutrescă nici o intențiune răsboinică în contra nostră. Eu credă, că amândouă părțile își esprimă părerile lor, sincere când facă aceste asigurări. Cu tote astea răsboiul va isbucni la cea dintâiu ocasiune ce se va oferi, ca ună resultată naturală şi neevitabilă ală acelei serii de evenimente, ce le-a creată situaţiunea actuală: desvoltarea dupră mari state naţionale la graniţa francesă estică, care limiteză influinţa Franciei, restrîngă puterea ei espansivă şi formeză basa noului echilibru europen. Francia nu poate face altfelă, decâtă să’și îndrepteze toate opintirile sale ca să schimbe acestă stare de lucruri. Și-ar nega trecutulă său strălucită, decă ea n’ar încărca să sfarme mai curendă ori mai târdiu cerculă de feră, cu care e încutușată prin unirea Germaniei şi Italiei, şi o va face acesta. Pentru acesta nu i se poate face imputare. Se vorbimă sinceră. De ce să ne amăgimă unii pe alţii? Francia nu va fi niciodată, nici chiar după 1892 (când espiră terminală alianţei triple) în posiţiune de a conta pe neutralitatea Italiei. Prin instinctulă propriei conservări, Italia e condusă să’șî unască, dela începutulă luptei puterile sale cu aceia, cari voescă se țină pe Francia în cerculă de feră, ceea ce încă totă este cea mai bună garanțiă a păcii. Francia o scie bine acesta. Ună succesă ală armeloră francese, care ar fi ușurată prin neutralitatea nostră, l’ar simți amar Italia în curenda. Unui résboiu victoriosă contra Germaniei i-ar urma résboiul în contra Italiei. După Berlină, ar veni Roma la renda; aceasta ar fi inevitabilă. Bărbatulă de stată italiană, care în astfelă de situațiunî ar întârzia ună singură momenta d’a lua unica decisiune posibilă, şi-ar trada patria şi şi-ar espune numele său a fi defăimată de generaţiunile viitoare. Aduce acesti ţeră la sigură perire Audă deja ună coră de proteste mai multă ori mai puţină sincere contra vorbelor mele. Dar viitorulă va dovedi, că am dreptate , căci adevĕrul nu se poate ascunde, vede din raportul comitetului, are o avere în bani de apróape 8000 fi. bine şi sigură elocaţi spre fructificare la „Albina“ din Sibiiu şi la „Auraria“ din Abrudă. Venitele anului Viitoră s’au stabilită cu 1115 fi. 76 cr., spesele cu 998 fi. Membrii s’au înmulţită şi de astădată. Aceasta sprijinire o merită deplină o reuniune ca aceasta, pentru înflorirea şcolei de fetiţe din Abrudă susţinută de ea. * P. S. Sa Episcopală -bradului Ioană Meţiană va visita părţile bănăţene ale diecesei sale. Anume va merge la instalarea nouei parochii şi a nou alesului parochă română în Mehala, precum şi la definitiva înfiinţare serbătorescâ a parochiei române din Sală-Chinesă. Totă în Mehala s’a întâmplată ominosulă lucru, cum spune „Luminatorulă“, că la înmormântarea în clipele trecute a celui mai nehodinită antagonistă şi duşmană sârbă ală Românilor. Episcopală sârbescă, care încă luase parte la înmormântare, a dăruita năframa de mătase şi făclia de ceară, primite dreptă pomană, celui mai isteţă şi mai frumosă băiată îmbrăcată din apropierea sa, binecuvântându-lă sârbesce. Băiatulă cu totă cuviinţa a primită tóte, i-a sărutată darnica draptă şi i-a mulţămită românesce, pentru că băiatulă este română, fiulă unuia dintre cei mai zeloşi şi devotaţi membri ai nouei parochii române. Se înţelege, că consternaţiunea între Sârbi a fostă mare şi namurile mortului au încercată chiar a scote din mâna băiatului română darulă Episcopului, Inse au nimerit’o reu. * * * D-lă Dr. George Maiorii s’a numită pe diua de 3 (25) Noemvre profesoră cu titlulă provisoră la catedra de agricultură generală şi comparaţii la şcoala de agricultură de la Herestrău. Ni se scrie din Blaşiu. Simpaticulă profesoră de la şcolele normale de aici d-lă Aurel P. Floriană e numită capelan castrens în activitate în Bosnia. D-lă Floriană va părăsi Blaşiulă probabilă în săptămânile viitoare. * * * „Figaro“ spune, că prima representaţiune a operei „Gioconda“ dată Sâmbăta trecută în teatrulă regală din Madrid a avut ună succesă imensă. Artista română Teodorini s’a arătată tragediană lirică de primula ordină. Publiculă, care a aclamat’o când a apărută ea pe scenă, a bisat duo din actulă ală doilea şi serata a fostă pentru eminenta cântărâţă română o ovaţiune neîntreruptă. * * * In cerculă comandei corpului de armată c. r. ală şeptelea, cerculă Timişorei, din 60,620 tineri chemaţi a se presents la asentare, numai 1048 au fostă buni, adecă numai 14% ** * In Pecica judecătoria cercuală fu însărcinată a se ocupa şi cu lucruri d’ale cărţilor funduare. ** * Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi şi-a alesă în adunarea generală din 3 Noemvre a. c. noulă comitetă pe anulă administrativă 1888/89 astfelă: Preşedinte stud. jur. Alexandru baronă de Hormuzachi; vice-presidente stud. jur. Ioană Bumbacu; secretară I. stud. jur. Oreste Băleană; secretară II. stud. teol. Ștefană Sbiera; cassieră stud. fii. Grigoriu Filimonu ; controloră stud. jur. Corneliu Honimca; bibliotecară stud. jur. Ioană Balmoșă, economă stud. teo. Oreste Bandeschi. * * * In comuna Poiana, precum i se comunică fetei „H. Z“, din Sibiiu, bântue versatul mare între copii, sau bubatură în gradă mare. * * * Medaliile comemorative ale monumentului lui Mironii Costină s’au împărțită membrilor comitetului. Pe o parte a medaliei este reproducţiunea statuei, cu inscripţiunea: Mironă Costină 1591. Statuă inaugurată la Iaşi în 1888, Septemvre 14. Sub domnia M. S. Regelui Carola. Pe cealaltă parte e scrisă numele membrilor comitetului. * tu'. * * Din Peheim se scrie, că în cjilele trecute nisce necunoscuţi atacară căruţa poştii, ce duce espediţiunile dela staţiunea căii ferate în sală. Atacatorii traseră cu glonţu în cei din căruţă, însé nu nemeriră şi trebuiră să fugă căci fură conturbaţi de nisce călători. * * # Ună ţerană din Gura-Jiului adusă la târgă în Sibiiu unui ursii mare, pe care’lă împuşcase elă dinsusă de comuna Gurarîului. Ursula a fostă îndată cumpărată dă cătră neguţătorulă de blăni I. Grün. jfe * * Ala treilea concertă cu abonamentu ală orchestrei orăşenesci se va da Mercuri în 21 Noemvre, în sala dela Nr. 1. Matele de Saut Braşov şi operaţiunile loră în anul 1887. (Urmare.) Cu finea anului 1887 1. Sparcassa avea: a) Passive: fl. 2,885,888 depuneri „ 10,945 cuotele membriloră. „ 243,565 fondulă de reservă. „ 6,204 fondulă de reservă ală funcţionarilor ă. fl. 3,146,602 totală. b) Active: fl. 2.611,890 împrumuturi. „ 208,927 efecte. „ 223,917 case. „ 91,868 diverse, totală : fl. 3.136,612 v. a. 2. Vorschussverein. a) Passive: fl. 94,575 cuotele membrilor. „ 22,389 fonduri de reservă. „ 400,082 depuneri. „ 17,626 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. b) Active: fl. 493,226 împrumuturi. „ 27,561 realităţi. „ 13,885 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. 3. Prima bancă trans. a) Passive: fl. 300,000 capitală de acţiuni. „ 894,067 depuneri. „ 23,975 fondă de reservă. „ 154,780 diverse, totală : fl. 1.372,822 a. b) Active: fl. 925,071 împrumuturi. „ 64,586 efecte. „ 129,339 magazine. „ 253,826 diverse, totală: fl. 1.372,822 v. a. 4. Filiala „ALBINA“. a) Passive: fl. 603,477 depuneri. b) Active: fl. 545,965 împrumuturi. “• „ 57,512 diverse, fl. 603,477 v. a. Depuneri. Hipotece. Starea împrumutelor pe hipotece cu finea anului au fostă la Sparc...................fl. 2,378.240 la Pr.b...................fl. 88.901 la Albina . . . . fl. 78.865 In totală fl. 2,546.006 Lombardă. In decursulă anului au împrumutata pe efecte Totala fl. 1,815.962 Contocorentă. In contocorentă s’au avansată în decursulă anului cu siguranță parte hipotecară parte în cambii de marfă au împrumutată în decursulă anului Prima bancă fl. 67,941, Albina fl. 61,752, din cari s’au replătită la Prima b. fl. 56,258, la Albina fl. 35,948 remânendă cu finea anului la cea de ântâiu fl. 33,356, la a doua fl. 28.804. Fondă de reservă. Filiala băncii a. u. și filiala Albinei nu au fonduri de reservă speciale; cu finea a. 1887 avea Venită brută a fostă în decursulă anului la Sparcassa . . . fl. 175.584 (interese și spese 145.093) la Filiala a. u. . . fl. 30.322 (spese 14.926) Revirementulu. seu mișcarea cassei în decursulă anului a fostă *) La „ Vorschuss verein“ în contulă acesta suntă cuprinse și cumpărările și vendările de efecte. • *) Suma aceasta apare atâtă de considerabilă : * * * * * și s’au replătită In decursulă anului a) s’au depusă la Sparcassa . .fl. 641,609 „ Vorsch. V. 118,316 „ Prima b. . . 1.977,138 „ Albina . . .TI1.566,362 în totalăfi.4.303,425 b) s’au ridicată dela Spc. . . .fl. 621,155 „ V. V. . . 200,631 „ Prima b. . 2.055,469 „ Albina . . 7. 962,885 în totalăfi.3.840,140 c) au rămasă la finea anului la Sparc. . . . fi. 2.885,888 la V. Y. . .# . fl. 400.082 la Pr. b. . .. . fl. 894.067 la Albina . .• . fl. 603.477 Totală fl. 4.783.514 Soate...........................fl. 104.920 Fii. a. u......................fl. 622.900 V. V.............................fl. 297.950 Pr. b. . . ne evidentă Albina........................fl. 48.047 Totala fl. 1,073.817 Din împrumutele pe efecte sau raplătită la Sparc. . . . . fl. 112.070 la Fn. a. u. . . . fl. 638.130 la V. V.....................fl. 3341850 la Pr. b. ne-evidentă la Albina . . . . fl. 28.862 In totală fl. 1,113.912 remanenda cu finea anului la Sparc....................fl. 109,350 la Fii. a. u. . . . fl. 130,94*) la V. V.....................fl. 76,220*) la Pr. b....................fl. 76,670 la Albina . . . . fl. 19.185 Totală fl. 412.365 Scontulă In decursulă anului au împrumutată pe cambii Fii. a. u. . . . . fl. 2,724.126 V. V.......................fl. 816.286 Prima b. . . . . fl. 3,845.106 Albina . . . . fl. 1,500.044 Totala fl. 8,885.562 Din scontă sau replătită la Fii. a. u. . . . fl. 2,732.409 la V. V. ... . fl. 861.204 la Prima b. . . . fl. 3,866.537 la Albina . . . . fl. 1,149.274 Totala fl. 8,609.424 remanenda cu finea anului la Fii. a. u. . . . fl. 597,272 la V. V..................fl. 346.194 la Prima b. . . . fl. 503,909 la Albina . . . . fl. 368.587 la Sparc. . . . . fl. 50,500 la V. V. . . . . fl. 63,000 la Prima b.. . . fl.1,187.046 la Albina . . . . fl. 210.310 Totală fii.1,510,956 la Sparc. . . . . fl. 37,200 la V. V. . . . . fl. 70,340 la Prima b. . . . fl.1,190.633 la Albina . . . . fl. 156,685 Totală fl. 1,454.858 remânenda cu finea anului la Sparc......................fl. 124.300 „ V. V............................. 70.812 „ Pr. b. . . . . . „ 222.235 „ Albina...................„ 53.524 Totala fl. 470.871. “ Imprimi, pe marfă. Sparcasa..................fl. 243.565 Vorsch. V.................„ 22.389 Prima b..................... „ 23.975 la Vorsch. V. . • . fl. 39.905 la Prima b...............fl. 96.009 (interese și spese 79.911) la Albina . . . . fl. 42.559 Totală fl. 384.379. la Sparcassa. . . fl. 2,474.125 la Vorsch. Y. . . fl. 2,843.144 la Prima bancă . fl. 16,735.860*) la Albina . . . fl. 5,389.556 Totală fl. 27,442.685. SOIRILE piLEI. Reuniunea femeilor române din Abrudă și din giuru, precum se GAZETA TRANSILVANIEI, 1888