Gazeta Transilvaniei, februarie 1889 (Anul 52, nr. 25-47)
1889-02-14 / nr. 35
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 35—1889, spre nordu de Brünn, în așa numita „Kleine Hanna“, ca de aci să se opună contrarului dela nord. Maiestatea Sa și inspectorulü generalü alu armatei Archiducele Albrecht, care va avea conducerea supremă a manevrelor, vor avea cartierulü generalü în Zwittau. Concert'd. Aflamü că baritonistulü d-lü Dumitru Popovici din Bârlada în trecerea sa cătră Germania se va opri în Brașovă și va da unu concertü alü cărui venitu va fi destinatü pentru scopuri filantropice. Fără a vorbi multe despre d-lü Dumitru Popovici, o spunemü din capul locului, că este una escelenta cântăreţă. Curtea CU juraţi din clusiu va pertracta la 7 Martie n. procesul de pressă, pe redactorul lui „Ellenzék“ Miklós Bartha l-a intentată redactorului lui „Erdélyi Hirado“ Iosef Korbuly pentru vătămare de onoare şi clevetire. Biblioteca regelui Mateiu Corvind. In Constantinopolu s’a deschisă biblioteca regelui Mateiu Corvind, care a fostă luată de Turci, când au ocupată cetatea Buda. Pentru întâiași dată s’a deschisă acestă tesaură istorică și s’a concesă Europeniloră a o cerceta. Nu mai încape îndoielă, că în ea se voră afla multe acte referitoare la Români. * * * Cea mai urită. O ideă originală a avută ună impresario yankee (american), care s’a hotărită ca după concursurile de frumseță din Londra, Spa, Turină, Nizza și din Parisă, să organiseze ună concursă de urîciune. Laureata, adecă aceea femeeă, a căreia față va fi judecată de cea mai urîtă și respingătoare, va primi un premiu de cinci mii dolari; dealtmintrelea portretulă ei va fi publicată în toate cliatele ilustrate ale Americei. * * * * * * * * * * * Comuna Brețcu a făcută pași pentru transformarea ei în comună mare. * * * Terguld de ernă din Beghind, ce s’a ţinută în cjilele trecute, a fostă bună în comparaţiă cu cele trecute. S’au vândut multe vite, aşa că poporaţiunea rurală a putută fi în parte mulţămită. Cumpărători streini au fostă în mare numără şi au căutată mai multă vite mari de fugă. Cei mai buni boi s’au vândută cu 410 fl., cei de mijlocă cu 320 fl. şi cei mai slabi cu 200 fl. părechia. Cu totulă s’au vândută 4800 vite; cai au fostă în comerţă vr’o 300. Industriaşii au fostă mai puţină mulţămiţi. * * * Unu Metusalemi. In cfilele trecute se presenta la scaunulă orfanală din Clusă ună ţărână bătrână de 102 ani, ca să reguleze o afacere a pupilului său. Bătrânulă făcuse pe josă ună dramă de două cjile şi la întrebarea ce i s’a făcută istorisi, că a trăită totdeuna sărăcăciosă, a mâncată puţină carne, nutrimentală său principală a fostă mămăliga și pânea de săcară, dar în cârciumă n’a fostă nici odată. Ună fotografă din Ciusiu, l’a fotografiată. Când l’a pusă înaintea aparatului, bătrânulă a întrebată îngrijată, că are nu’i va pricinui vr’o durere. * # * Turnul Eiffel, care se clădesce pe locul d esposiţiei în Parisă şi are să fie una din minunile architecture moderne, s’a ridicată deja la două sute opt czeci de metri înălţime, în fiecare rai se ridică cam cu ună metru. Clopotniţa, care va cuprinde şalele visitatorilor şi farulă aşezată la o înălţime de trei sute de metri, se va termina la finea lunei lui Martie. Din camerile române. Senatulu. Şedinţa de la 3 Februarie. La ordinea zilei interpelarea d-lui Fleva asupra concesiunii oră acordate companiei Goetz din Galaţă D-lu N. Fleva, suindu-se la tribună cu ună dosară voluminosă, păşesce la desvoltarea interpelărei sale. In partea întâiu se silesce să dovedeascâ, că guvernele din Martie a. t. a călcată de şese ori legea în favoarea aşa numitei societăţi comerciale Goetz. D-sa crede, că a constatată călcările de lege făcute atâtă în paguba fiscului, câtă şi a produselor naţionale, scutindu-se de taxe lemnăria societ. Goetz adusă în ţară de peste munţi, oratorul cetesce a scrisoare anonimă din Galaţi, cu care voiesce a dovedi, că printre acţionarii societăţii Goetz suntă şi doi actuali miniştri; astfelă e casulă d-lui Al. Marghilomană ală cărui părinte e acţionară principală, care a cerută guvernului aceste scutiri. Apoi d-lă Menelas Ghermani, care e membru în consiliulă de administraţia, care ca ministru de finance a trimisă o deştegare vamală societăţei, declarândă, că e convinsă, că societatea are dreptă a fi scutită de taxe vamale. De unde conchide, că miniştrii de adi suntă miniştrii şi clienţii lor proprii... D-la Carpa demonstră, că în tesă generală guvernulă avea şi are dreptul de a scuti în virtutea legei pentru protegjarea industriei, în anumite condiţiuni, fabricele stabilite în ţară de taxele tarifului autonomă pentru introducerea de materii brute în ţeră destinate fabricaţiunei. Prin urmare e neîntemeiată acusaţiunea de ilegalitate ce aduce d. Fleva guvernului în cestia de faţă. Ministrul produce opiniunile Camerilor de comerţă şi ale comercianţilor de lemnărie, după care aplicarea tarifului autonomă asupra lemnelor în buşteni din Bucovina a fostă funestă marelui comerţă de chirestegie din Galaţi, care concura Triestulă, din care caută o scătdută enormă chiar exportulă lemnăriei din ţară, care se putea petrece cu succesă pe lângă cea din Bucovina, a cărei cualitate superioră e forte căutată. De unde resultă, că scutirea în favoarea fabricelor din Galaţi era de interesă generală, pentru că prin aplicarea tarifului autonomă lemnăria Bucovinei luată drumulă Odesei, unde comercială lumei mergea sâ le cumpere, părăsindă astfelă cu desăvârşire comercială de lemnărie ală Moldovei, din care causă o mare mulţime de exploatatori de păduri din ţeră s’au ruinată cu desăvârşire. D’alminteri, scutirea nu s’a acordată numai fabricei Goetz, ci şi altoră fabricanţi şi comercianţi, cu obligaţiune însă, a exporta 20°/0 din lemnăria indigenă, cifră destulă de însemnată întru câtă s’a dovedită, că fabricanţii îşi dau multă osteneala spre a găsi cantitatea de lemne indigene ce sunt obligaţi a fabrica pentru exportare pe lângă cele aduse din Bucovina. Aşadar este dovedită, că nu e absolută nimică ilegală, absolută nimică contrară intereselor ţării în decisiunea consiliului de Miniştri şi nu poate fi nici vorbă de vreună interesă personală ală vreunuia din miniştri în acestă afacere. (Aplause). D-la A. Marghilomanu, întru câtă îlă privesce, respinge cu indignare acusaţiunea odiosă ce ’i s’a adusă. Câtă privesce pe d. Ghermană, cum a crisă d. Cârpă, n’a fostă niciodată acţionară ală societăţii unde numai a representată ună grupă de acţionari francesi, mandatu fiecare l’a depusă odată ce a intrată în guvernă. Câtă privesce pe d. Marghilomană, tatălă, d-sa ca preşedinte ală consiliului de administraţia ală societăţii Goetz are mă numără de acţiuni ce represintă ună capitală de 50 mii lei. E o infamiă sâ fiă bănuită, că ar fi putută ca ministru sâ facă o operaţiă imorală, spre a protege ună interesă atâtă de neînsemnată ală părintelui sâu. Camera. Şedinţa dela 3 Februarie. D-la Blaremberg îşi desvoltă interpelarea asupra împiedecărei ce a esercitat’o ministrulă de râsboiu asupra generalilor, cari se alegă în corpurile legiuitoare. D-lă gen. Manu îi răspunde, că acestă presiune nu s’a făcută, că d-sa n’a cisă nimului sâ renunțe la mandatură oferită de alegătorii lui, dar întrebată în particulară de acesta, d-sa poate sâ spue că nu e bine ca generalii să-și neglijeze serviciile loră pentru politică. Se citesce noua propunere de dare în judecată a ministerului Brătianu seu a miniştriloră ce s’ar fi făcută culpabili pentru oprirea întruniriloră, persecuţiă a cetăţenii oră, devastarea redacţiuniloră chiareloră oposiţiei, complicitate la îmbogăţirea unoră favoriţi cu ocasia răscumpărării căilor ferate, a Băncii Naţionale şi a liniei Cernavoda-Constanţa etc. Corespondenţa „Gaz. Trans“, Gherla, 9 (21) Februariu 1889. Mare şi de obşte este plângerea chiatelor maghiare, multă se căescă foile „patriotice“ din pricina, că D-lă Dr. Victoră Babeşă a cerută camerei române împământenirea sa în România; şi insuiescu-se „patrioţii, care jde care mai „nimerită“ epitetă a-i da D-lui Dr. Victoră Babeşă. Fără sâ vedemă numai, ce anume cjice „Magyar Állam“ în unulă dintre numerii săi mai prospeţi sub titlulă de: „Hálátlan oláh“ (Valah nerecunoscâtoră“) ceea ce în românesce sună astfeliu: „Dr. Victoră Babeşă, profesorală academiei din Budapesta, a eşită din legăturile statului maghiară şi şi-a înaintată cererea de împământenire la camera valahă. S’au perduta dor spesele statului maghiară folosite spre crescerea şi spre călătoriile de sciinţă ale lui! Mărulă nu departe a căciulă de pomă , fiulă lui Vincenţiu Babeşă a ajunsă a fi cu desăvârşire valahă şi pentru o lefă de 20.000 franci a lăsată aci ţera ungurăscă.“ Acesta o crice fóia clericală „Magyar Állam“, dar mai mâniosă e fóia „Budapesti Hírlap“, care relativă la acesta cu acestă titlu îşi începe articululă: „Ună profesoră Budapestană făcută valahia. „Dr. Victoră Babeşă, profesoră la academia din Budapesta, ieşită din legătura statului maghiară şi ’şi-a înaintată cerere de împământenire la camera română. Dr. Victoră Babeşă înainte de acesta cu 3 ani şi-a lăsată aici catedra. Pe spesele statului maghiară prin studii îndelungate prin ţâri străine s’a perfecţionată, şi a câştigată sciinţă pe terenulă bacteriologiei, şi sub acelă titlu a mersă din Budapesta la Bucuresci să arangieze noulă institută de bacteriologie de acolo. Multă a trecută de atunci, terminulă dată din nou a trecută, însă cercurile competente s’au încrecjută în Dr. Victoră Baboşă și din nou i-au prelungita terminulă dată. La acesta râspunsulă fu, că acum în Ianuariu, când din nou a trecută terminată, Dr. Victoră Babeşă din nou nu s’a presentată în Budapesta, ca sâ-şi ocupe catedra. Ministrulă de culte nevoită a fostă să îndrumeze facultatea medicală să provoce pe Dr. Victoră Babeşă, că la casă când în decursă de 3 luni nu se va întorce, catedra i se va socoti ca ajunsă vacantă, la acesta ărăşi răspunsulă fu, că Dr. Victoră Babeşă a adusă la cunoscinţă, că ese din legătura statului maghiară, postulă de directoră ală institutului de bacteriologiă din Bucuresci, cu care e împreunată o lefa de 20.000 franci, a făcută să uite catedra din Budapesta, au făcută să uite de acelea multe ajutore, cari guvernulă maghiară i-a întinsă tînârului Valah de nascere din Ungaria. Bucureştenii baremi m-aru putè mulţămi, că hamă perfecţionată ună profesoră distinsă pe bani scumpi.“ Nu-i aici nevoie de comentarii. Déra de locă nu se vine la socotéla, cum „patrioticele“ diare bucină în lumea largă, că D-lă Dr. Victoră Babșă cu bani unguresci s’a perfecționată. Dér banii Româniloră unde suntă? De? milioanele plătite de Români ca dare în visteria statului suntă oare bani unguresc!? Apoi decă ar fi rămasă aici ,ă Dr. Victoră Babeşă, nu pre s’ar fi lăudată mai târjiu „patrioţii“, că este „tősgyökeres magyar ember“ ? Da, că mai fâcut-au aşa Maghiarii. Mai lăudatu-s’au ei cu bărbaţii noştri. Ciudaţi omeni suntă ei! Noi altmintrelea, ceşti de dincace de munţi, nu putemă decâtă sâ ’lă felicitămă pe distinsulă profesoră română, dorindu’i succesă pe terenulă, pe care a apucată. A. B. rom. gr. or. din districtulă al X-lea (Braşovă), ţinută Vineri la 2 Februarie v. a. c. în edificiulă gimnasiului rom. gr. or. din Braşovă, sub presidiulă Prea Onor. Domnă directoră gimnasială Ştefană Iosifă. Pe la orele 10 a. m., salade desemnă din edificiul gimnasiului pomenită mai înainte, era plină de învăţători, membri acelei reuniuni, din toate părţile „Ţărei Bârsei“. Toţi aşteptau cu destulă seriositate deschiderea şedinţei. Acum în timpă de iarnă, presenţa atâtoră membri din locuri mai multă seu mai puţină depărtare, arată că ei suntă consoli de înalta loră chnemare. Cuventură de deschidere fii o bineventare scurtă, pentru a se câştiga în timpă, la cestiunile ce erau a se pune la ordinea clilei. Punctul ă liu din convocarea comitetului centrală fii: Desbateri asupra rapoartelor comisiunilor, alese de adunarea generală ultimă a reuniunei asupra „Normativului şcolară“. S’au cetită 3 rapoarte, lucrate cu multă diliginţă; în desbatere specială însă nu s’au luată, din causa scurtimei timpului. Adunarea generală a însărcinată pe comitetulă centrală a alcătui după bună chibzuela sa din cele trei rapoarte ună estrasă, pe carele apoi câtă mai curândă îlă va așterne Prea venerab. Consistoriu Archidiecesană în Sibiiu. Punctul 2 fu reservată rectificărei unor acte ale adunărei gener. ordinare ultime. Actele s’au rectificată fără modificări. Punctul 3 şi celă din urmă tracta asupra întrebărei: Să mai esa la lumină faia „Scoala şi familia“ pe socotela reuniunei, ori nu? Din raportul administraţiunei s’a învederată, că restanţele de abonamentă în cursulă coloră 3 ani de când ese fóia, dau suma de 1074 fl. 82 cr. v. a. In faţa acestei situaţiuni adunarea prin majoritate de voturi a decisă: „fóia reuniunei „Scoala şi familia, cu N-rulă 12 din a. c. încătă de a mai eşi la lumină, pănă ce se vor incassa toate restanţele de abonamentă spre care scapă se voră aplica toate mijloacele legale“. Comitetului redacțională ala fetei i s’a votată mulțumită protocolară. Unulă din cele mai însemnate conduse ale adunării, de care Torbima, este propunerea d-lui George Proca înv.în Râșnovă, carea s’a primită cu unanimitate şi pentru însemnătatea ei îmi iau voiă a o reproduce aci din cuvântă în cuvântă : „E dovedită, că lucrură de mână este o parte întregitore a instrucţiunei şcolelor poporale şi prin punerea lui în rândul celorlalte obiecte de învăţământ, cunoscinţele teoretice scienţifice ale şcolarului prindă basă mai solidă, inteligenţa fiecărui individă devine mai bogată, mai puternică şi mai aplicabilă în vieţa de toate ciilele. „Prin aplicarea şcolarilor la pregătirea cu manile floră proprii a unor obiecte trebuincioase, devină ei înşişi mai îndemânatici la toate lucrările, de cari au lipsă în viaţă, îşi însuşescă vedere mai clară şi pricepere mai ageră, ba devină în mare măsură iubitori de şcolă şi de totă feliulă de ocupaţiune; vor fi prin urmare feriţi de lene şi de urmările cele triste ale ei; şcolarii îşi vor cunosce puterile loră şi se voră convinge, că şi ei suntă membrifolositori în lume pentru că şi ei înşişi potă face câte ceva singuri şi cu atâtă mai mare va fi siguranţa, sporulă şi înaintarea în lucrurile lor, de mai târziu. „Părinţii vătrândă, că copii loră aducă de la şcolă lucruri folositoare pentru trebuinţele casei şi vătrândă, că afară de cele aduse dela şcolă, nu pregetă, ba din coutra caută cu ‘multă interesă a face şi alte lucruri necesare în casă şi în economie, voră sprijini şcola şi problemele ei cu mai multă căldură ca până acum, îşi voră trimite copii la şcolă mai bucurosă şi în urma acésta absenţiile şcolare voră fi mai rari, — voră jertfi De lângă malulu Timişului, 4 Februarie 1889. Domnule Redactoră! ’Mi iau voră a Va relata ceva despre adunarea generală estraordinară a reuniunei învăţătorilor.