Gazeta Transilvaniei, decembrie 1891 (Anul 54, nr. 266-287)

1891-12-03 / nr. 267

v*j«;nuu itiUiiMtiiN Tiţosiala: SîASOVSI, piata mar« Kr. 22 ^fldaorl ncfranoata na «a pri­­!» »sau. llansxHipta Bunni Uimită I Blrosrlie ds uutlui: ✓ i­afova, piata mars Kr. 22 inserate mai primeece in Vlana Zotdol/n MoeotBaateneUin Ok Tolper ‘Wo Hoot), Stnri* Sehalth, Alo ti Momiti M.Aiku,l,Opptlik,J.])im- Boiorn In Eulipsite: 2. F. 8oU-­borger Anion Mooti Eckttern Bornal­­is Frankfurt: O. L. Danie;In Ham­burg: 2. Steiner. gretală inserţioniloră; o seria Xam­ondă pe o colină 8 or. Oi 80 or. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă pi Învoială. Stealam* pe pagina HI-u o M?e& 10 or. ▼. a. său 80 bani. .caise.a* ele In fiă-oare i , iloiameitspeitri intre­ Ungari Ps ună ană 12 fl., pe gem. Iun 6 8., Pe trei luni 3 8. Fntn Romania si­ strim­itata: Pe ună ană 40 franoi, pe pesi luni 20 franoi, pe trei Iun 10 franoi. Be prenumără la tote oficieli poptale din intri pi din atari pi la doi. colectori. iDonamentul I­nentni Braiovă, la administration®, piața mari Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ani 10 8., pe péee luni 5 8., pe trei luni 2 8. 50 or. Cu duculă tu eaflă. Pe ună ană 12 8. pe pése luni 6 8., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or, g. a. său 15 bani. Arătă abonamentele ofttă pi inserţiunile suntă a se plăti Înainte. Nr. 267. Brajovii, Luni, Marţi, 3 (15) Decemvre. 1891. Braşovii, 2 Decemvre st. v. Lucru mare ! Ia pressa oposi­­ţională maghiară s’a ivită unu nou Mesia, care eri­a descinsă din Budapesta la Cluşiu pentru ca se prepare tăremură mântuirei Un­­guriloră ardeleni. Acestă făcetură de minuni nu este altulă, decâtă contele Apponyi, şefulă partidei „moderate“ sau „naţionale“, cum se numesce ea acel. Elă a venită acum pentru a doua­ oră în Ardeală, cu scopulă ca se predice Maghiariloră arde­leni calea mântuirei, se-i abată de pe drumulă greşită, de-a mai merge cu guvernulă, şi se­­ facă să-şi întărcă speranţele asupra lui, căci elă este Anti Christulă Ma­ghiarilor, ardeleni şi lui ’i s’a în­credinţată chiămarea providen­ţială, de a-i mântui de primejdia, ce-i ameninţă din partea naţiona­­lităţilor­ protegiate de guvernă. Din incidentulă acestei visite, tóate foile oposiţionale ungurescî se ocupă de sartea Ardealului. Tóate durdue şi trăsnescă asupra lui Szapary şi a antecesoriloră sei, din causă că dela unnă încóace, a­­decă în timpă de douăzeci şi cinci de anî, n’au fostă în stare se strivescă pe Românii şi pe Saşii din Ardeală, ci i-au ocrotită me­reu în spinarea Maghiarilor­, în­­cărcându-i cu privilegiurî şi pro­tecţii. Acum însă s’a ivită şi pentru Maghiarii ardeleni adevăratulă Mesia, pe care, ce­i ce-lă voră urma, mântui-se-vară. Elă cu sabiă de focă va culca la pămentă pe vrăj­maşii Maghiariloră ardeleni şi-i va duce pe aceştia la limanulă mân­tuirei. Se sprijinimă deci pe con­tele Apponyi, căci elă este Mesia Maghiariloră­ ardelenî! Acesta este tonulă, în care se esprimă foile oposiţionale ungu­rescî de toate nuanţele. Ele gă­­sescă, că tractarea guvernelor, de pănă acum faţă cu naţionalităţile, şi mai alesă faţă cu Românii şi cu Saşii din Ardeală, a fostă peste măsură blândă şi laşă. Trebue se vină deci la putere ună guvernă energică, precum promite a fi gu­vernulă lui Apponyi, care ca prin­­tr’o minune se­rică naţionalita­­ţiloră: faceţi-ve Maghiari, şi s’au făcută! Faţă cu aceste expresii ale şo­vinismului şi netoleranţei naţio­nale ungurescî, noi ne aducemă aminte de proverbulă Românului, care zicea că Dumnezeu, când vre se bată pe cineva, mai înteiu îi ia mintea. Cam pe calea aceasta au apucat’o şi şoviniştii aceştia. Ei nu se mulţămescă cu supremaţia absolută, ce o au asupra naţiona­­lităţilor­; nu li suntă de ajunsă favorurile nenumărate, ce li­ se dau din partea guvernului pe toate te­­renele în socoteala poporelor­ ne­maghiare; ei nu­ să mulţumiţi cu atâta, că din dările grele aruncate pe spinarea poporeloră nemaghiare se ridică şi susţină mulţime de şcole şi aşezăminte culturale es­­clusivă pentru poporulă maghiară şi pentru cultura maghiară, în timpă ce naţionalităţiloră numai li­ se ia, dar nu li se dă nimică ; în fine nu le este şoviniştiloră destulă, că limba nostră este to­tală eliminată şi huiduită pe toate terenele vieţii publice, or din func­ţiunile de stată şi administra­tive amă fostă daţi afară şi în­locuiţi pretutindenea cu indivizi din seminţia lord, ori cu nisce miserabili renegaţi, cari faţă cu poporulă nemaghiară nu cunoscă chiămare mai patriotică, decâtă a-lă denunţa şi prigoni fără cru­ţare, şi pe cari cu tóate acestea suntemă condamnaţi a-i susţină şi îmbogăţi din munca şi sudoarea nostră. — Cu tote acestea tiranii noştri vedemă, că nu suntă mul­ţumiţi, ci fără ruşine de oameni îşi ridică glasulă în publică, pretin- dendă susă şi tare ună guvernă, care se ne despoiă de tote ale nóstre şi la fine se ne stingă într’o lingură de apă. Dar nu va fi! Tirăniaşi­ a ajunsă culmea sa şi de-ar veni la putere ună guvernă ori câtă de barbară, mai departe faţă cu noi nu va pute merge! FOILETONUL „GAZ. TRANS.« Apa curge, petrile românu. Cetindă interpelarea baronului Nopcsa, din delegaţiunî, şi răspun­­sul­ baronului Bauer, ministru de resboiu, îmî veni aminte vorba Românului: Nimicit nou sub sare. Es ist alles schon da gewesen. Baronulu Nopcea pretinde, ca institutului geografic, să introducă în loc denumirile „valahe“ ale mun­ţilor, piscuriloru, văilor etc., numiri maghiare, or br. Bauer consimte şi promite. Se vede, că domnialoră au uitată păţăniile Maghiarilor, cu Nemţii germanisatori, — hu­sarii lui Bach — cari la anul­ 1850 au vrută se germaniseze Un­garia și Ardealulă. Se ridicămă nițelă velulă și se ne amintimu trecutulă. Rescoala Maghiariloră fu înecată în sânge, or Nemții austriac!, mare parte aventurieri adunați din toate provinciile și din tóate clasele so­cietăţii, au năpăstuită asupra a­cestoră ţerî, ca se ne civiliseze, în faptă înse, ca se ne germaniseze S’au apucată dec! numai de câtă de lucru. Pe acelă timpă ci trenulă se putea comunica pe ca­lea ferată, din Pesta numai pănă în Solnocă. Numirile maghiare nu le plăceau Nemţilor, şi de a­ceea ei au propusă se se schimbe numirile unguresc! pe nemţesce astfel­: Állomás: Kardszagujszállás= Station: Schwertgestankneuesqvartir. Állomás : Füzesgyak­r S­ation: Zahle-Colonie. Állomás : Füzesvár= Station : Zahle,' und warte. Állomás : Hajdúböszörmény = Station: Hajdúkén wüthender Ar­menier, etc. In asemenea modă au germa­­nisată numele sateloră. Pe acelă timpă se afla în Ér­szentkirály ună Unterbezirks-Comi­sar, cu numele Zerowits, o lăpă­­dăturâ din Graliția, orbă de ună ochiu. Acestă individă s’a pusă pe lucru , în totă săptămâna aduna în biroulă seu pe jurii comunali, cărora le ţinea prelegeri, cum tre­bue pe viitoră se-şî numască sătulă. Comuna Farkasorra a botezat’o, Wolfsschnalze, Ököritó-Ochsensee etc. Bietulă jude din Farkasorra ună ană întregă n’a fostă în stare se înveţe a pronunța numele sa­tului seu, de nou botezată: Wolfs­­schnalze. „Ți! De l’ar fi mâncată corbii împuțită, spurcăciune de omă, cum se ne batjocuresca să­tulă nostru “, ziceau bieții țe­­ranî. Ună altă comisariu, cu ocasiu­­nea celei dintâiu numărări a po­­porațiunei, în anulă 1850, ată cum a purcesă: — Cum te chiamă? — Me chiamă Beregszói Be­regszegi János; sunt nobilă din moşi şi strămoşi, me rogă să în­semnaţi acesta. — Wie heisst er? — Beregszói Beregszegi János, răspunse scriitorul­, care purta registrulă. — Das ist mir zuMang, das kann ich nicht aussprechen. Schreibe«. Sie Ihn: Szabó János. — Aber ich bitte Herr Comi­sar, der Herr heisst Beregszói Be­regszegi János. — Das schadet ihm gar nichts; schreiben Sie ihn nur: Szabó János. Mulţimea înjura, or cei ce preve­deau o mulţime de esperimentărî atâtă de periculoase şî ridicule, se mângăiau cu cuvintele poetului maghiară : „A zsoldos ezrek száb­­lyáin, győzni fogakor szelleme.“ Cum­ se poate, ca Maghiarii din toate aceste se nu fi învățată nimica ? Tristă, forte tristă ! Părerea generală, că d-lă mi CRONICA POLITICI. — 2 (14) Deceni. — Tn Reichsfragulfl germană con­­tinuă discuţia asupra convenţiiloru co­merciale. D-nii Marschall, secretarii de Stată, şi d. de Caprivi au vorbită în­­tr'una din şedinţele trecute. Marschall a­cjisă, că deca şi convenţiile încheiate ar pute fi numite liber-schimbiste, elă nu mai scie de unde ară începe protecţionismulă; în Germania sistemului protecţionistă va fi moderată sau nu va fi, guvernulă va face totă ce va pute pentru agricultură. Cancelarului Caprivi a 4isei că cestiunea argintului este pendinte de vr’o 20 de ani; condiţiunile în care se află Engli­­tera şi America nu suntă de natură a încunjura pe aceia cari ară dori să reia cestiunea. însăşi cestiunea bimetalismului constitue ună mijlocă de agitaţie; se dau publicului solri fără a se cunosce esenţa lor). Răsboiala vamală cu Aus­tria (fise Caprivi era apropiată; şansele Germaniei ar­ fi fostă mai puţină favo­rabile, căci Austro-Ungaria poate ușoră se opreasca intrarea mărfurilor­ germane, pe când Germania nu se poate lipsi eh cerealele austriace. — La Bruxelles mi­­nistrulă afaceriloră străine a depusă Vi­nerea trecută pe biroul­ Camerei trata­tele de comerciu cu Germania și Aus­tro-Ungaria.­­ In acelaşi timp, se vestesce probabilitatea întrărei unui nou aliată în liga vamală. „Neue Fr. Presse“ e informată din Madridă, că negociările între Spania, Germania şi Austro-Un­garia pentru intrarea celei dintâiu în liga vamală sunt­ apropiate; ele sunt­ deja admise în principiu. — Ce interesă e, ce­­Jică fiarele rusesc! despre noua ligă vamală. O depeşă din Petersburg spune, că principalele­­fiare arată nemul­­ţămirea lor­ pentru tractatele de co­­merciu ale Germaniei şi Austriei; ele insistă asupra nevoii unei înţelegeri mai intime între puterile, cari nu facă parte din liga vamală. „Novoie Vremia“ crede, că Germania şi-a asigurată pre­ponderanţa economică în central­ Eu­ropei . Rusia şi Francia crice numita fară trebue să se înarmeze în contra a­­cestei condiţiuni vamale. „Novosti­ de­clară, că ună tractată de comerciu între Rusia şi Francia a devenita, în acestă momenta, absolută necesară. — Faţă cu înarmările rusesci, lui „Daily News“ i­ se anunţă din Odessa, că cele 4 regimente din garnisona de acolo au primit o ordine să plece numai­decâtă spre graniţa sud-vestinff a Rusiei. Regimentele acestea vr~* ^ din acelă cârpă de arm»' .«îe se va forma din diferitele ‘ „one staţionate la mâ^ă-efi a imp .ului și care va trebui să plece peste câteva­­file pentru a în­tări frontiera dinspre apusă a Rusiei. Plecarea celoră patru regimente a fostă făcută după ună ordină atâtă de grab­nică, încâtă ofiţerii au fostă chiămaţi nóaptea din teatre şi cafenele în pasarme, unde au primită numai­decâtă porunca de plecare, ţtatură respectivă cji°0, că în Odessa e răspândită spirea sensaţio­­nală, că Germania şi Austro-Ungaria ar voi so atace pe Rusia, şi de aceea gu­vernulă militară rusescă face totă po­­sibilulă să-și întărască frontiera de cătră apusă. — „Fremdenblatt“ află , că archi­­ducele Leopold Ferdinand ofițeră de marină ataşată la escadra Mediteranei a trecută într’adeveru prin Constanti­­nopolu întorcendu-se în Viena, unde a fostă ca să asiste la căsătoria surorei sale, dar că nu a făcută nici o visită şi încă mai puţină s’a ocupată de com­­­binaţiunile politice ce ’i se atribue. Ti­­nereţa archiducelui trebuia să escludă ori ce ideiă de misiune politică. — Corespondentulă din Berlină ală ziarului „Standard“ anunţă, că regina Victoria a fostă invitată să asiste la nunta de aură a regelui şi reginei Da­nemarcei, care se va celebra la 24 Mai viitoră, când e şi ziua nascerei Majes­­tăţii Sale bitranice. Impăratul, Wilhelm Ţarulă şi Ţarina, prinţulă şi princesa de Gales au răspunsă deja la învitațiunile suveranilor­ danezi. — O telegramă din Belgradă anunță, că pressa oposițională serbeasca continuă

Next