Gazeta Transilvaniei, decembrie 1891 (Anul 54, nr. 266-287)
1891-12-03 / nr. 267
v*j«;nuu itiUiiMtiiN Tiţosiala: SîASOVSI, piata mar« Kr. 22 ^fldaorl ncfranoata na «a pri!» »sau. llansxHipta Bunni Uimită I Blrosrlie ds uutlui: ✓ iafova, piata mars Kr. 22 inserate mai primeece in Vlana Zotdol/n MoeotBaateneUin Ok Tolper ‘Wo Hoot), Stnri* Sehalth, Alo ti Momiti M.Aiku,l,Opptlik,J.])im- Boiorn In Eulipsite: 2. F. 8oU-borger Anion Mooti Eckttern Bornalis Frankfurt: O. L. Danie;In Hamburg: 2. Steiner. gretală inserţioniloră; o seria Xamondă pe o colină 8 or. Oi 80 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă pi Învoială. Stealam* pe pagina HI-u o M?e& 10 or. ▼. a. său 80 bani. .caise.a* ele In fiă-oare i , iloiameitspeitri intre Ungari Ps ună ană 12 fl., pe gem. Iun 6 8., Pe trei luni 3 8. Fntn Romania si strimitata: Pe ună ană 40 franoi, pe pesi luni 20 franoi, pe trei Iun 10 franoi. Be prenumără la tote oficieli poptale din intri pi din atari pi la doi. colectori. iDonamentul Inentni Braiovă, la administration®, piața mari Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ani 10 8., pe péee luni 5 8., pe trei luni 2 8. 50 or. Cu duculă tu eaflă. Pe ună ană 12 8. pe pése luni 6 8., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or, g. a. său 15 bani. Arătă abonamentele ofttă pi inserţiunile suntă a se plăti Înainte. Nr. 267. Brajovii, Luni, Marţi, 3 (15) Decemvre. 1891. Braşovii, 2 Decemvre st. v. Lucru mare ! Ia pressa oposiţională maghiară s’a ivită unu nou Mesia, care eria descinsă din Budapesta la Cluşiu pentru ca se prepare tăremură mântuirei Unguriloră ardeleni. Acestă făcetură de minuni nu este altulă, decâtă contele Apponyi, şefulă partidei „moderate“ sau „naţionale“, cum se numesce ea acel. Elă a venită acum pentru a doua oră în Ardeală, cu scopulă ca se predice Maghiariloră ardeleni calea mântuirei, se-i abată de pe drumulă greşită, de-a mai merge cu guvernulă, şi se facă să-şi întărcă speranţele asupra lui, căci elă este Anti Christulă Maghiarilor, ardeleni şi lui ’i s’a încredinţată chiămarea providenţială, de a-i mântui de primejdia, ce-i ameninţă din partea naţionalităţilor protegiate de guvernă. Din incidentulă acestei visite, tóate foile oposiţionale ungurescî se ocupă de sartea Ardealului. Tóate durdue şi trăsnescă asupra lui Szapary şi a antecesoriloră sei, din causă că dela unnă încóace, adecă în timpă de douăzeci şi cinci de anî, n’au fostă în stare se strivescă pe Românii şi pe Saşii din Ardeală, ci i-au ocrotită mereu în spinarea Maghiarilor, încărcându-i cu privilegiurî şi protecţii. Acum însă s’a ivită şi pentru Maghiarii ardeleni adevăratulă Mesia, pe care, cei ce-lă voră urma, mântui-se-vară. Elă cu sabiă de focă va culca la pămentă pe vrăjmaşii Maghiariloră ardeleni şi-i va duce pe aceştia la limanulă mântuirei. Se sprijinimă deci pe contele Apponyi, căci elă este Mesia Maghiariloră ardelenî! Acesta este tonulă, în care se esprimă foile oposiţionale ungurescî de toate nuanţele. Ele găsescă, că tractarea guvernelor, de pănă acum faţă cu naţionalităţile, şi mai alesă faţă cu Românii şi cu Saşii din Ardeală, a fostă peste măsură blândă şi laşă. Trebue se vină deci la putere ună guvernă energică, precum promite a fi guvernulă lui Apponyi, care ca printr’o minune serică naţionalitaţiloră: faceţi-ve Maghiari, şi s’au făcută! Faţă cu aceste expresii ale şovinismului şi netoleranţei naţionale ungurescî, noi ne aducemă aminte de proverbulă Românului, care zicea că Dumnezeu, când vre se bată pe cineva, mai înteiu îi ia mintea. Cam pe calea aceasta au apucat’o şi şoviniştii aceştia. Ei nu se mulţămescă cu supremaţia absolută, ce o au asupra naţionalităţilor; nu li suntă de ajunsă favorurile nenumărate, ce li se dau din partea guvernului pe toate terenele în socoteala poporelor nemaghiare; ei nu să mulţumiţi cu atâta, că din dările grele aruncate pe spinarea poporeloră nemaghiare se ridică şi susţină mulţime de şcole şi aşezăminte culturale esclusivă pentru poporulă maghiară şi pentru cultura maghiară, în timpă ce naţionalităţiloră numai li se ia, dar nu li se dă nimică ; în fine nu le este şoviniştiloră destulă, că limba nostră este totală eliminată şi huiduită pe toate terenele vieţii publice, or din funcţiunile de stată şi administrative amă fostă daţi afară şi înlocuiţi pretutindenea cu indivizi din seminţia lord, ori cu nisce miserabili renegaţi, cari faţă cu poporulă nemaghiară nu cunoscă chiămare mai patriotică, decâtă a-lă denunţa şi prigoni fără cruţare, şi pe cari cu tóate acestea suntemă condamnaţi a-i susţină şi îmbogăţi din munca şi sudoarea nostră. — Cu tote acestea tiranii noştri vedemă, că nu suntă mulţumiţi, ci fără ruşine de oameni îşi ridică glasulă în publică, pretin- dendă susă şi tare ună guvernă, care se ne despoiă de tote ale nóstre şi la fine se ne stingă într’o lingură de apă. Dar nu va fi! Tirăniaşi a ajunsă culmea sa şi de-ar veni la putere ună guvernă ori câtă de barbară, mai departe faţă cu noi nu va pute merge! FOILETONUL „GAZ. TRANS.« Apa curge, petrile românu. Cetindă interpelarea baronului Nopcsa, din delegaţiunî, şi răspunsul baronului Bauer, ministru de resboiu, îmî veni aminte vorba Românului: Nimicit nou sub sare. Es ist alles schon da gewesen. Baronulu Nopcea pretinde, ca institutului geografic, să introducă în loc denumirile „valahe“ ale munţilor, piscuriloru, văilor etc., numiri maghiare, or br. Bauer consimte şi promite. Se vede, că domnialoră au uitată păţăniile Maghiarilor, cu Nemţii germanisatori, — husarii lui Bach — cari la anul 1850 au vrută se germaniseze Ungaria și Ardealulă. Se ridicămă nițelă velulă și se ne amintimu trecutulă. Rescoala Maghiariloră fu înecată în sânge, or Nemții austriac!, mare parte aventurieri adunați din toate provinciile și din tóate clasele societăţii, au năpăstuită asupra acestoră ţerî, ca se ne civiliseze, în faptă înse, ca se ne germaniseze S’au apucată dec! numai de câtă de lucru. Pe acelă timpă ci trenulă se putea comunica pe calea ferată, din Pesta numai pănă în Solnocă. Numirile maghiare nu le plăceau Nemţilor, şi de aceea ei au propusă se se schimbe numirile unguresc! pe nemţesce astfel: Állomás: Kardszagujszállás= Station: Schwertgestankneuesqvartir. Állomás : Füzesgyakr Sation: Zahle-Colonie. Állomás : Füzesvár= Station : Zahle,' und warte. Állomás : Hajdúböszörmény = Station: Hajdúkén wüthender Armenier, etc. In asemenea modă au germanisată numele sateloră. Pe acelă timpă se afla în Érszentkirály ună Unterbezirks-Comisar, cu numele Zerowits, o lăpădăturâ din Graliția, orbă de ună ochiu. Acestă individă s’a pusă pe lucru , în totă săptămâna aduna în biroulă seu pe jurii comunali, cărora le ţinea prelegeri, cum trebue pe viitoră se-şî numască sătulă. Comuna Farkasorra a botezat’o, Wolfsschnalze, Ököritó-Ochsensee etc. Bietulă jude din Farkasorra ună ană întregă n’a fostă în stare se înveţe a pronunța numele satului seu, de nou botezată: Wolfsschnalze. „Ți! De l’ar fi mâncată corbii împuțită, spurcăciune de omă, cum se ne batjocuresca sătulă nostru “, ziceau bieții țeranî. Ună altă comisariu, cu ocasiunea celei dintâiu numărări a poporațiunei, în anulă 1850, ată cum a purcesă: — Cum te chiamă? — Me chiamă Beregszói Beregszegi János; sunt nobilă din moşi şi strămoşi, me rogă să însemnaţi acesta. — Wie heisst er? — Beregszói Beregszegi János, răspunse scriitorul, care purta registrulă. — Das ist mir zuMang, das kann ich nicht aussprechen. Schreibe«. Sie Ihn: Szabó János. — Aber ich bitte Herr Comisar, der Herr heisst Beregszói Beregszegi János. — Das schadet ihm gar nichts; schreiben Sie ihn nur: Szabó János. Mulţimea înjura, or cei ce prevedeau o mulţime de esperimentărî atâtă de periculoase şî ridicule, se mângăiau cu cuvintele poetului maghiară : „A zsoldos ezrek száblyáin, győzni fogakor szelleme.“ Cum se poate, ca Maghiarii din toate aceste se nu fi învățată nimica ? Tristă, forte tristă ! Părerea generală, că d-lă mi CRONICA POLITICI. — 2 (14) Deceni. — Tn Reichsfragulfl germană continuă discuţia asupra convenţiiloru comerciale. D-nii Marschall, secretarii de Stată, şi d. de Caprivi au vorbită într'una din şedinţele trecute. Marschall acjisă, că deca şi convenţiile încheiate ar pute fi numite liber-schimbiste, elă nu mai scie de unde ară începe protecţionismulă; în Germania sistemului protecţionistă va fi moderată sau nu va fi, guvernulă va face totă ce va pute pentru agricultură. Cancelarului Caprivi a 4isei că cestiunea argintului este pendinte de vr’o 20 de ani; condiţiunile în care se află Englitera şi America nu suntă de natură a încunjura pe aceia cari ară dori să reia cestiunea. însăşi cestiunea bimetalismului constitue ună mijlocă de agitaţie; se dau publicului solri fără a se cunosce esenţa lor). Răsboiala vamală cu Austria (fise Caprivi era apropiată; şansele Germaniei ar fi fostă mai puţină favorabile, căci Austro-Ungaria poate ușoră se opreasca intrarea mărfurilor germane, pe când Germania nu se poate lipsi eh cerealele austriace. — La Bruxelles ministrulă afaceriloră străine a depusă Vinerea trecută pe biroul Camerei tratatele de comerciu cu Germania și Austro-Ungaria. In acelaşi timp, se vestesce probabilitatea întrărei unui nou aliată în liga vamală. „Neue Fr. Presse“ e informată din Madridă, că negociările între Spania, Germania şi Austro-Ungaria pentru intrarea celei dintâiu în liga vamală sunt apropiate; ele sunt deja admise în principiu. — Ce interesă e, ceJică fiarele rusesc! despre noua ligă vamală. O depeşă din Petersburg spune, că principalelefiare arată nemulţămirea lor pentru tractatele de comerciu ale Germaniei şi Austriei; ele insistă asupra nevoii unei înţelegeri mai intime între puterile, cari nu facă parte din liga vamală. „Novoie Vremia“ crede, că Germania şi-a asigurată preponderanţa economică în central Europei . Rusia şi Francia crice numita fară trebue să se înarmeze în contra acestei condiţiuni vamale. „Novosti declară, că ună tractată de comerciu între Rusia şi Francia a devenita, în acestă momenta, absolută necesară. — Faţă cu înarmările rusesci, lui „Daily News“ i se anunţă din Odessa, că cele 4 regimente din garnisona de acolo au primit o ordine să plece numaidecâtă spre graniţa sud-vestinff a Rusiei. Regimentele acestea vr~* ^ din acelă cârpă de arm»' .«îe se va forma din diferitele ‘ „one staţionate la mâ^ă-efi a imp .ului și care va trebui să plece peste câtevafile pentru a întări frontiera dinspre apusă a Rusiei. Plecarea celoră patru regimente a fostă făcută după ună ordină atâtă de grabnică, încâtă ofiţerii au fostă chiămaţi nóaptea din teatre şi cafenele în pasarme, unde au primită numaidecâtă porunca de plecare, ţtatură respectivă cji°0, că în Odessa e răspândită spirea sensaţională, că Germania şi Austro-Ungaria ar voi so atace pe Rusia, şi de aceea guvernulă militară rusescă face totă posibilulă să-și întărască frontiera de cătră apusă. — „Fremdenblatt“ află , că archiducele Leopold Ferdinand ofițeră de marină ataşată la escadra Mediteranei a trecută într’adeveru prin Constantinopolu întorcendu-se în Viena, unde a fostă ca să asiste la căsătoria surorei sale, dar că nu a făcută nici o visită şi încă mai puţină s’a ocupată de combinaţiunile politice ce ’i se atribue. Tinereţa archiducelui trebuia să escludă ori ce ideiă de misiune politică. — Corespondentulă din Berlină ală ziarului „Standard“ anunţă, că regina Victoria a fostă invitată să asiste la nunta de aură a regelui şi reginei Danemarcei, care se va celebra la 24 Mai viitoră, când e şi ziua nascerei Majestăţii Sale bitranice. Impăratul, Wilhelm Ţarulă şi Ţarina, prinţulă şi princesa de Gales au răspunsă deja la învitațiunile suveranilor danezi. — O telegramă din Belgradă anunță, că pressa oposițională serbeasca continuă