Gazeta Transilvaniei, decembrie 1893 (Anul 56, nr. 266-289)
1893-12-03 / nr. 268
Serbarea mileniului maghiarii şi Croaţii. Scimă că Ungurii făcu mari pregătiri pentru serbarea mileniului asistenţii Ungariei în anul 1896. Guvernulu ungurescu s’a adresată şi la Banula Croaţiei, ca se ia iniţiativa pentru a face se participe şi Croaţia cu toata splendorea la viitoarea serbare. Atâtă din Agramu, câtă şi din Budapesta s’a anunţată în urma acesta, că Banala Croaţiei are de gândit se presenteze dietei croate una proiectă de lege pentru participarea Croaţiei la serbarea mileniului maghiară şi se ceră dela dieta croată pentru acoperirea cheltuielelor causate cu acestă prilegiu ună credită de 50,000 fiorin!. Scriea acesta a produsă o impresiune adâncă în sînulu Croaţilor, şiţiarele independente croate îşi ridica glasulă de pe acuma, spre a protesta în contra încercării Banului de a face se fiă representată şi naţiunea croată da serbarea mileniului. ţhanilă pposiţionala „Agramer Tagblatt“ 4,cea c& Croaţia n’are ce căuta la apoteosa maghiarismului, ce se plănuesce, „Noi n’avemă nicidecum chiămarea“ — continuă numita f‘ată — „de a conlucra la acesta serbare, dacă ne vomă pune pe basa oportunităţii istorice şi naţionale. Pe timpulă când Maghiarii au descălecată în patria loră actuală, şi câteva generaţiunî după aceea, n’amă avută cu ei nimică comună, şi dacă le păstrămu o memoria din acea epocă, poate fi celă multă aceea, că ei au străbătută pustiindă şi ar- gândă şi părţile patriei noastre, ca aproape totă Europa, şi ca pretutindeni au derîmată şi au distrusă şi la noi resultatele unei culturi vechi multă superioră loră.“ „Acesta aducere aminte“, continuă foia croată, „însă nu poate să formeze pentru o naţiune consolă de sine, care în totă decursulă mileniului şi-a păstrată lângă Maghiari propriile ei tradiţiuni şi individualitatea ei propriă naţională, ună prilegiu de însufleţire şi de mulţămire, şi totă aşa de puţină avemă causă de a ne înhăma, în faţa serbării iubilare plănuite înaintea Europei, la carulă de triumfă maghiară, dacă avemă în vedere desvoltarea ulterioră a evenimentelortorice şi raporturile ndistre reciproce pănă în ziua de a4î.“ Enunciaţiunile pressei independente croate în acesta privinţă suntu forte caracteristice pentru disposiţiunea, ce domnesce a4î în Croaţia faţă cu Ungurii. Ele dovedesc, în deosebi, că cu totă presiunea, ce o esercăză partida guvernamentală croată în frunte cu Banulă Khuen- Hedervary, opiniunea publică croată este férte nemulţămită cu starea lucrurilor, şi nu numai că nu se simte recunoscetoare pentru ..bunătăţile pactului,“ ce l’au dobândită Croaţii cu concursulă Maghiarilor”, dar este chiar amărită din causa desvoltării, ce au luat’o acî raporturile reciproce între Croaţi şi Unguri. Mai dovedesc, încă acésta împrejurare, că Ungurii dela putere nici la acelă poporu, faţă cu care, după o loră părere, au fostă atâta de liberali în înclinările loră de împăcaciune, dictate de interesele de oportunitate politică,, nu şi-au putută câştiga adevărate simpatii. Esclusivismulă loră naţională manifestată la toate ocasiunile şi inştiinţele loră estr avagante de predomnire, ce obicenuimă a le caracterisa cu cuvântulă „şovinismă“, le-au înstrăinată și inimile Croaților. CRONICA POLITICĂ — 2014 Decemvre. In Italia a produsă vederi deosebite însărcinarea, cea primită Crispi de a forma Tipula cabinetu. Presa conservatoare nu privesce acesta tocmai cu neplăcere. „Dacă Crispi,jice „Fanfulla“, va arăta calea înţeleptă şi îndreptătore, atunci nouă, cari nu căutămă niciodată la persoane, ci ceremă numai idei clare şi positive, ne va fi bine venită. Italia are trebuinţă de 4 lucruri: 1) Măsuri energice şi imediate pentru circularea bancnotelor. 2) Economii întinse în toate resorturile, mai cu semă în acele ale răsboiului şi ale marinei. 3) Puterea şi curagială de-a ne îndupleca la jertfe necesare. 4) O politică a păcei şi a acţiunei, basată pe libertate şi decentralizare. Are Crispi acesta programă, atunci amicii noştri îlă voră susţine cu căldură. Dacă va fi rămasă însă totă celă vechiu, atunci vomă regreta pe bărbaţii, cari pentru ună portofoliu se voră asocia cu elă, pentru că supunendu-se ambiţiunei loră,„ voră sigila nenorocirea patriei“. „Opiniune“, elice: „Italiei îi trebue ună guvernă, care să redea poporului credinţa în sine însuşi, ună guvernă de pace, durabilitate şi putere. Dorimă sinceră d-lui Crispi, ca să pună capătă crisei neplăcute, şi ea să libereze patria de nevoile actuale“. — „Riforma“ este din contră reservată. „ Guvernul Crispi“, zice ea, „va fi înainte de toate unii programă şi astfelă putemă să ne aşteptămă, că certele neroditoare de persoane vor înceta şi că lupta pentru interesele cele mai înalte ale statului va fi continuată cu arme reale“. Dintre foile radicale ată ce scrie „Secolo“ din Milan. „Avemă aşadără urăşi pe omulă triplei alianţe, pe omulă, a cărui grandomania a condusă Italia spre abisă, omulă poliţeloră de complesenţă. Ună timpă de lupte grele sta înaintea nostră. Italienii le voră învinge cu putere şi demnitate“. Intr’ună modă necruţătoră vorbesce „Gazzetta Piemontese„Crispi, care a dată triplei alianţe ună caracteră periculosă, va fi însărcinată cu formarea cabinetului, pe când ţara înghite pănă la sfârşită urmările economice ale urei Franciei, produse de elă. Este chrămată Crispi, care a dată budgetului răsboiului cea mai mare desvoltare, care a hotărîtă împreună cu Saracco construcţiunile cele mai costisitoare de linii, care cunoste raportulă instrucţiunei asupra Băncei Romane mai bine ca Giolitti, căruia acesta i-a adusă căderea“. * Foia clericală „Magyar Allamu, publică în numărul dela 12 Decemvre mnă apelu cătră catolicii maghiari, în care se zice: „Catolicii maghiari salută încorporarea vechei lor dorinţe în cea dintâiu adunare mare, ce se va ţine în Budapesta, la 16 Ianuarie 1894. După deşteptarea consciinţei catolice în Şopronă, Comarom, Teresiopolă, nu mai putea urma altceva, decâtă o adunare regnicolară ţinută în inima ţării, care este chiămată, ca în locul apatiei spirituale să pună interesarea publică şi încuragjarea catolicilor spre acţiune. „Concentrare“ este lacviza vecului modernă „concentrare pentru apărarea intereselor bisericesci şi spirituale“, acesta trebue să fie lozinica şi a catolicilor maghiari, deci nu voescă să fie nimiciţi şi daţi la o parte din locală, ce ocupă. Avem o lipsă, ca conscienţa catolică să se vaforeze, ca marele indiferetismă religionară, care atrage după sine dărăpănarea creştinismului, să-lă putemă contrabalansa, or prin aceasta să îmbogăţimă vieţa culturală naţională. Pentru acestă lucrare mare apelămă la toți catolicii să primească invitarea nostră şi să vină la Budapesta în numita Jiu- —Iscăliți: conte Nicolau Mauriciu Essterholzif și conte Zichy Nándor. * Interesantă este cea mai nouămișcare națională în sînul« Slavilor« din Moravia. „Narodni Listy“ scrie despre acesta între altele: „In nisce momente, când Slovacii din Ungaria, gemă sub jugulă maghiarisărei, patrioţii slavi din Moravia au luată hotărîrea, ca să facă din oraşul Hodin, care e situată aproape de graniţa unguresca, ună adevărată centru de cultură slavă, care să formeze ună viu fără luminătură între Slovacii din Moravia şi din Ungaria. S’a alesă anume o comisiune, care a hotărîtă să adune mijloacele spre a funda şcole mai înalte slavice în acelă oraşă, unde deja în anul 1894 se va deschide o nouă şcolă reală cehtică. Scopulă acestoră instiinţe nu mai trebue să-’lă amintimă. Nu e vorba aici numai de oraşulă Hodin şi de răsboiulă Slovacilor, în contra ger- FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ „Aban Stolz și Juden“ (Aban Stolz und die Juden. Ein zeitgemäs e ■ Beitrag zur Judenfrage für das deutsche Volk, von H. K. Lenz. Münster, in W. A dolf Russels Verlag 1893.) (Fin e). Titlu 10: „Pressa jidovăscă“. Ne spune multe şi la acestă locă A. Stolz. Elăjice: „Cine cetesce foi jidovesci, în cari se defaimă umanitate, lege şi biserică, unulă ca acela se omoră pe sine însuşi“. In titlu 13, Stolz aduce în legătură cu acestea pe Evreii din Austria; elă esclamă: „Bătrâna, catolica Austriă, onorabila cetate împărătăscâ devine nebună dintr’odată şi jocă după cum îi cântă Evreulă“.... „Nicăiri pe pămentă n’au ajunsă Evreii la o înălţime aşa mare, ca în Austria!“—Dar apoi în Ungaria şi mai alesă în Budapesta ?... In adevără, pressa în tóta Europa se află în mâna Evreiloră. Şi apoi „ cum e omulu, aşa e stilulu“, cum suntă Evreii, aşa li-e şi pressa. Niciodată pressa jidovescă nu are caracteră paeînică, conservativă şi iubitoră de adevără. Abia se ivesce undeva o cestiune politică şi pressa jidană e aci! Dăcă e vorba de ună procesă de pressă, cine dă din gură mai tare ? Pressa jidovescá! Când e vorba de reforme „liberale“, cine dă alarmă?—Pressa jidovăscă! Când e vorba de cutare scrie sensațională, cine o esploateaza mai întâin? — Pressa jidovescá! Amă vrea să scimă, cea scrisă pressa jidană, când s’a osândită în Lemberg Schäfferstein, furniseră de fete pentru Constantinopolă ?! piaristica evreică mai are pentru noi şi acelă rău, că conţine multă ireligiositate; cine nu vrea să crédă, cetăscă, decă are paoiinţă, vre-o fată jidană şi va vedéa, cum se scrie acolo despre credinţa creştină, despre dogme şi biserică. Regretămă, că d-lă H. K. Lenz nu arată măcară în parte și numărulă și numele foiloră evreice; vomă indica însă noi acesta, ca să vadă cetitorulă, de ce putere dispune Evreul, pentru esemplu, numai în Berlină. In mânile Evreiloră suntă in Berlină următorele foi: „Berliner Tageblatt“; „Berliner Zeitung“; „Berliner Abendpost“; „BerlinerBörsen-Courier“; „BerlinerNeueste Nachrichten“; „Neue Börsen Zeitung“; „Das kleine Journal“; „National Zeitung“; „Berliner Morgenzeitung“; „Berliner Montagszeitung“; „Deutsches Reichsblatt“; „Norddeutsche Algemeine Zeitung“; „Volkszeitung“; „Berliner Politische Nachrichten“; „Freisinnige Zeitung“ ; „Reichsfreund“ ; „Kladderadatsch“; „Der Bazar“; „Fliegende Blätter“; „Zur guten Stunde“; „Die Post“; „Tägliche Rundschau“; „Frankfurter Zeitung“; „Breslauer Zeitung“; „Kasseler Tageblatt“. etc. De totă jidovită este şi pressa vienesă, unde dintre 60 de (ziare, abia 5 nu se află în mânile Jidaniloră, toate celelalte suntă jidovesci. In Ungaria lăsămă pe marii „patrioți“, să ne spună, câte foi suntă curată maghiare şi câte nu ? Să facemă cu toate acestea o parodiă: „Du hast Diamanten und Perlen Liebchen; — „Was villst du noch mehr?“ „Du hast Judenzeitungen, Judenzeitungen ; — „Und sonst keine mehr!“... ln titlu 14 se vorbesce despre Evreii din Orienia, despre cari se dice, că suntă cu multă mai frumoși, ca Evreii din Occidentă; acești Evrei suntă şi forţe săraci. In Nazaretă însă nu se află nici ună Evreu, de unde cjicerea: „A fugită de elă, ca Evreii de Nazaretă!“ In titlu 15 se vorbesce despre sartea Evreiloră, foculă loră nestinsă pentru Ierusalimă şi ultima loră destinaţiune. Alban Stolz asemănă pe Evrei cu rîulă Iordanului. Precum acesta isvoresce din munţii Libanului dela o înălţime mare şi apoi, coborîndă, curge prin laculă Genezaretă, de unde reapărândă se varsă în Marea-inertă, de unde nu mai iese, — astfelă Evreimea, isvorândă odinioră dela o înălţime mare moralo-religiosä, dela Abraham, se nimicesce astăzi în Marea-mortă a blăstămului. De 1800 de ani, dice Stolz, se rugă Evreii lui Dumnedeu, ca să se potărasi aduna în ţara promisiunei. Şi mulţi Evrei „(frageta) eae în fiacaretţi Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate: Pe anu anii 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovi a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 30 etagiulu I., pe unu anu. 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă: Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele câta şi inserţiunile sunt: _____a se plăti înainte. iaKauaea. aaialinxtrsttusa i Tlpwaia: ÎiAsOVU, plat mars, Tirguiu Inului Mr. 30. &vr sori nafrancatt nu u pirimam, Mam*scripte nu i* rtmnmdil. Birourile de amuciur!: aratova, plata mare, TSrguiu Inului Nr. 30. loßuocttte mai primescü în Vlsnu ■L tfosse, Raasenstein &■ Yogler (Otto ’ytff.us), H. Schale):, Alois Herndel, M. .0tikes. A. Oppelik, J. Dvnneberg; în Oudapasta: A. V. Goldberger, .Eck■iiavn Bemat: în Frankfurt : Q. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţulu inserţiunilorâ.: o seria jcarraond pe o coloana B er. şi BO er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Acelame pe pagina a III-a o scria 10 pr. v. a. sau 30 bani. Nr. 268. Brașovt, Vineri, 3 (15) Decemvre 1893.