Gazeta Transilvaniei, decembrie 1893 (Anul 56, nr. 266-289)

1893-12-03 / nr. 268

Serbarea mileniului maghiarii şi Croaţii. Scimă că Ungurii făcu mari pregătiri pentru serbarea mileniului asistenţii Ungariei în anul­ 1896. G­uvernulu ungurescu s’a adresată şi la Banula Croaţiei, ca se ia ini­ţiativa pentru a face se participe şi Croaţia cu toata splendorea la vii­­toarea serbare. Atâtă din Agramu, câtă şi din Budapesta s’a anunţată în urma acesta, că Banala Croaţiei are de gândit se presenteze dietei croate una proiectă de lege pentru parti­ciparea Croaţiei la serbarea mile­niului maghiară şi se ceră dela dieta croată pentru acoperirea cheltui­ele­­lor­ causate cu acestă prilegiu ună credită de 50,000 fiorin!. Scriea acesta a produsă o im­­presiune adâncă în sînulu Croaţilor, şi­­ţiarele independente croate îşi ridica glasulă de pe acuma, spre a protesta în contra încercării Banului de a face se fiă representată şi na­ţiunea croată da serbarea mileniului. ţhanilă pposiţionala „Agramer Tagblatt“ 4,cea c& Croaţia n’are ce căuta la apoteosa maghiarismului, ce se plănuesce, „Noi n’avemă nicidecum chiă­­marea“ — continuă numita f‘ată — „de a conlucra la acesta serbare, dacă ne vomă pune pe basa opor­tunităţii istorice şi naţionale. Pe timpulă când Maghiarii au descăle­cată în patria loră actuală, şi câ­teva generaţiunî după aceea, n’amă avută cu ei nimică comună, şi dacă le păstrămu o memoria din acea epocă, poate fi celă multă aceea, că ei au străbătută pustiindă şi ar- gândă şi părţile patriei noastre, ca aproape totă Europa, şi ca pretutindeni au derîmată şi au distrusă şi la noi resultatele unei culturi vechi multă superioră loră.“ „Acesta aducere aminte“, con­tinuă foia croată, „însă nu poate să formeze pentru o naţiune consolă de sine, care în totă decursulă mi­leniului şi-a păstrată lângă Maghiari propriile ei tradiţiuni şi individua­litatea ei propriă naţională, ună pri­legiu de însufleţire şi de mulţămire, şi totă aşa de puţină avemă causă de a ne înhăma, în faţa serbării iu­­bilare plănuite înaintea Europei, la carulă de triumfă maghiară, dacă avemă în vedere desvoltarea ulte­­rioră a evenimentelor­­­­to­rice şi ra­porturile ndistre reciproce pănă în ziua de a4î.“ Enunciaţiunile pressei indepen­dente croate în acesta privinţă suntu forte caracteristice pentru disposi­­ţiunea, ce domnesce a4î în Croaţia faţă cu Ungurii. Ele dovedesc, în deosebi, că cu totă presiunea, ce o esercăză partida guvernamentală croată în frunte cu Banulă Khuen- Hedervary, opiniunea publică croată este férte nemulţămită cu starea lu­­crurilor, şi nu numai că nu se simte recunoscetoare pentru ..bunătăţile pac­tului,“ ce l’au dobândită Croaţii cu concursulă Maghiarilor”, dar este chiar amărită din causa desvoltării, ce au luat’o acî raporturile reciproce între Croaţi şi Unguri. Mai dovedesc, încă acésta îm­prejurare, că Ungurii dela putere nici la acelă poporu, faţă cu care, după o loră părere, au fostă atâta de liberali în înclinările loră de îm­­păcaciune, dictate de interesele de oportunitate politică,, nu şi-au pu­tută câştiga adevărate simpatii. Esclusivismulă loră naţională manifestată la toate ocasiunile şi in­­ştiinţele loră estr a­vagante de predom­­nire, ce obicenuim­ă a le caracte­­risa cu cuvântulă „şovinismă“, le-au înstrăinată și inimile Croaților­. CRONICA POLITICĂ — 2­014 Decemvre. In Italia a produsă vederi deosebite însărcinarea, ce­a primită Crispi de a forma Tipula cabinetu. Presa conservatoare nu pri­­vesce acesta tocmai cu neplăcere. „Dacă Crispi,­­jice „Fanfulla“, va arăta calea în­­ţeleptă şi îndreptătore, atunci nouă, cari nu căutămă nici­odată la persoane, ci ce­­rem­ă numai idei clare şi positive, ne va fi bine venită. Italia are trebuinţă de 4 lu­cruri: 1) Măsuri energice şi imediate pen­tru circularea bancnotelor­. 2) Economii întinse în toate resorturile, mai cu semă în acele ale răsboiului şi ale marinei. 3) Puterea şi curagială de-a ne îndupleca la jertfe necesare. 4) O politică a păcei şi a acţiunei, basată pe libertate şi decentrali­­zare. Are Crispi acesta programă, atunci amicii noştri îlă voră susţine cu căldură. Dacă va fi rămasă însă totă celă vechiu, atunci vomă regreta pe bărbaţii, cari pen­tru ună portofoliu se voră asocia cu elă, pentru­ că supunendu-se ambiţiunei loră,„ voră sigila nenorocirea patriei“. „Opiniune“, elice: „Italiei îi trebue ună guvernă, care să redea poporului credinţa în sine însu­şi, ună guvernă de pace, durabilitate şi pu­tere. Dorimă sinceră d-lui Crispi, ca să pună capătă crisei neplăcute, şi ea să libe­reze patria de nevoile actuale“. — „Ri­form­a“ este din contră reservată. „ Guver­nul­­ Crispi“, zice ea, „va fi înainte de toate unii programă şi astfelă putemă să ne aş­­teptămă, că certele neroditoare de persoane vor­ înceta şi că lupta pentru interesele cele mai înalte ale statului va fi continuată cu arme reale“. Dintre foile radicale ată ce scrie „Secolo“ din Milan. „Avemă aşa­dără urăşi pe omulă triplei alianţe, pe omulă, a că­rui grandomania a condusă Italia spre abisă, omulă poliţeloră de complesenţă. Ună timpă de lupte grele sta înaintea nostră. Italienii le voră învinge cu putere şi demnitate“. Intr’ună modă necruţătoră vor­­besce „Gazzetta Piemontese„Crispi, care a dată triplei alianţe ună caracteră pericu­­losă, va fi însărcinată cu formarea cabine­tului, pe când ţara înghite pănă la sfârşită urmările economice ale urei Franciei, pro­duse de elă. Este chrămată Crispi, care a dată budgetului răsboiului cea mai mare desvoltare, care a hotărîtă împreună cu Saracco construcţiunile cele mai costisitoare de linii, care cunoste raportulă instruc­ţiunei asupra Băncei Romane mai bine ca Giolitti, căruia acesta i-a adusă căderea“. * Foia clericală „Magyar Allamu, publi­că în numărul­ dela 12 Decemvre mnă a­­pelu cătră catolicii maghiari, în care se zice: „Catolicii maghiari salută încorpora­rea vechei lor­ dorinţe în cea dintâiu a­­dunare mare, ce se va ţine în Budapesta, la 16 Ianuarie 1894. După deşteptarea con­­sciinţei catolice în Şopronă, Comarom, Te­­resiopolă, nu mai putea urma altceva, de­­câtă o adunare regnicolară ţinută în ini­ma ţării, care este chiămată, ca în locul­ apatiei spirituale să pună interesarea pu­blică şi încuragjarea catolicilor­ spre ac­ţiune. „Concentrare“ este lacviza vecului modernă „concentrare pentru apărarea in­­tereselor­ bisericesci şi spirituale“, acesta trebue să fie lozinica şi a catolicilor­ ma­ghiari, deci nu voescă să fie nimiciţi şi daţi la o parte din locală, ce ocupă. A­­vem o lipsă, ca conscienţa catolică să se va­­foreze, ca marele indiferetismă religionară, care atrage după sine dărăpănarea creşti­nismului, să-lă putemă contrabalansa, or prin aceasta să îmbogăţimă vieţa culturală naţională. Pentru acestă lucrare mare ape­­lămă la toți catolicii să primească invitarea nostră şi să vină la Budapesta în numita Jiu- —Iscăliți: conte Nicolau Mauriciu Ess­­terholzif și conte Zichy Nándor. * Interesantă este cea mai nouă­­miș­­care națională în sînul« Slavilor« din Mo­ravia. „Narodni Listy“ scrie despre acesta între altele: „In nisce momente, când Slo­vacii din Ungaria, gemă sub jugulă ma­­ghiarisărei, patrioţii slavi din Moravia au luată hotărîrea, ca să facă din oraşul­ Ho­­din, care e situată aproape de graniţa un­­guresca, ună adevărată centru de cultură slavă, care să formeze ună viu fără lumi­­nătură între Slovacii din Moravia şi din Ungaria. S’a alesă anume o comisiune, care a hotărîtă să adune mijloacele spre a funda şcole mai înalte slavice în acelă oraşă, unde deja în anul­ 1894 se va deschide o nouă şcolă reală cehtică. Scopulă acestoră instiinţe nu mai trebue să-’lă amintimă. Nu e vorba aici numai de oraşulă Hodin şi de răsboiulă Slovacilor, în contra ger- FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ „Aban Stolz și Juden­“ (Aban Stolz und die Juden. Ein zeitgemäs e ■ Beitrag zur Judenfrage für das deutsche Volk, von H. K. Lenz. Münster, in W. A dolf Russels Verlag 1893.) (Fin e). Titlu 10: „Pressa jidovăscă“. Ne spune multe şi la acestă locă A. Stolz. Elă­­jice: „Cine cetesce foi jidovesci, în cari se defaimă umanitate, lege şi biserică, unulă ca acela se omoră pe sine însuşi“. In titlu 13, Stolz aduce în legătură cu acestea pe Evreii din Austria; elă es­­clamă: „Bătrâna, catolica Austriă, onora­bila cetate împărătăscâ devine nebună din­­tr’odată şi jocă după cum îi cântă Evreulă“.... „Nicăiri pe pămentă n’au ajunsă Evreii la o înălţime aşa mare, ca în Austria!“—Dar apoi în Ungaria şi mai alesă în Budapesta ?... In adevără, pressa în tóta Europa se află în mâna Evreiloră. Şi apoi „ cum e om­ulu, aşa e stilulu“, cum suntă Evreii, aşa li-e şi pressa. Nici­odată pressa jidovescă nu are caracteră paeînică, conservativă şi iubitoră de adevără. Abia se ivesce undeva o cestiune politică şi pressa jidană e aci! Dăcă e vorba de ună procesă de pressă, cine dă din gură mai tare ? Pressa jido­­vescá! Când e vorba de reforme „liberale“, cine dă alarmă?—Pressa jidovăscă! Când e vorba de cutare scrie sensațională, cine o esploateaza mai întâin? — Pressa jido­­vescá! Amă vrea să scimă, ce­a scrisă pressa jidană, când s’a osândită în Lem­berg Schäfferstein, furniseră de fete pentru Constantinopolă ?! piaristica evreică mai are pentru noi şi acelă rău, că conţine multă ireligiosi­­tate; cine nu vrea să crédă, cetăscă, decă are paoiinţă, vre-o fată jidană şi va vedéa, cum se scrie acolo despre credinţa creştină, despre dogme şi biserică. Regretămă, că d-lă H. K. Lenz nu arată măcară în parte și numărulă și nu­mele foiloră evreice; vomă indica însă noi acesta, ca să vadă cetitorulă, de ce putere dispune Evreul­, pentru esemplu, numai în Berlină. In mânile Evreiloră suntă in Ber­lină următorele foi: „Berliner Tageblatt“; „Berliner Zeitung“; „Berliner Abendpost“; „BerlinerBörsen-Courier“; „BerlinerNeueste Nachrichten“; „Neue Börsen Zeitung“; „Das kleine Journal“; „National Zeitung“; „Ber­liner Morgenzeitung“; „Berliner Montags­zeitung“; „Deutsches Reichsblatt“; „Nor­ddeutsche Algemeine Zeitung“; „Volkszei­tung“; „Berliner Politische Nachrichten“; „Freisinnige Zeitung“ ; „Reichsfreund“ ; „Kladderadatsch“; „Der Bazar“; „Fliegende Blätter“; „Zur guten Stunde“; „Die Post“; „Tägliche Rundschau“; „Frankfurter Zei­tung“; „Breslauer Zeitung“; „Kasseler Tage­blatt“. etc. De totă jidovită este şi pressa vie­­nesă, unde dintre 60 de (zia­re, abia 5 nu se află în mânile Jidaniloră, toate celelalte suntă jidovesci. In Ungaria lăsămă pe marii „patrioți“, să ne spună, câte foi suntă curată ma­ghiare şi câte nu ? Să facemă cu toate aces­tea o parodiă: „Du hast Diamanten und Perlen Liebchen; — „Was villst du noch mehr?“ „Du hast Judenzeitungen, Judenzei­tungen ; — „Und sonst keine mehr!“... ln titlu 14 se vorbesce despre Evreii din Orienia, despre cari se dice, că suntă cu multă mai frumoși, ca Evreii din Occidentă; acești Evrei suntă şi forţe să­raci. In Nazaretă însă nu se află nici ună Evreu, de unde cjicerea: „A fugită de elă, ca Evreii de Nazaretă!“ In titlu 15 se vorbesce despre sar­­tea Evreiloră, foculă loră nestinsă pentru Ierusalimă şi ultima loră destinaţiune. Alban Stolz asemănă pe Evrei cu rîulă Iordanului. Precum acesta isvoresce din munţii Libanului dela o înălţime mare şi apoi, coborîndă, curge prin laculă Gene­­zaretă, de unde reapărândă se varsă în Marea-inertă, de unde nu mai iese, — ast­­felă Evreimea, isvorândă odinioră dela o înălţime mare moralo-religiosä, dela Abra­ham, se nimicesce astăzi în Marea-mortă a blăstămului. De 1800 de ani, dice Stolz, se rugă Evreii lui Dumnedeu, ca să se potă­­rasi aduna în ţara promisiunei. Şi mulţi Evrei „(frageta) eae în fia­caretţi Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate: Pe anu anii 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşovi a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 30 etagiulu I., pe unu anu. 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă: Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamen­­tele câta şi inserţiunile sunt: _____a se plăti înainte. iaKauaea. aaialinxtrsttusa i Tlpwaia: ÎiAsOVU, plat mars, Tirguiu Inului Mr. 30. &vr sori nafrancatt nu u pirimam, Mam*scripte nu i* rtmnmdil. Birourile de am­uciur!: aratova, plata mare, TSrguiu Inului Nr. 30. loßuocttte mai primescü în Vlsnu ■L tfosse, Raasenstein &■ Yogler (Otto ’ytff.us), H. Schale):, Alois Herndel, M. .0tikes. A. Oppelik, J. Dvnneberg; în Oudapasta: A. V. Goldberger, .Eck­­■iiavn Bemat: în Frankfurt : Q. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţulu inserţiunilorâ.: o seria jcarraond pe o coloana B er. şi BO er. timbru pent­ru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Acelame pe pagina a III-a o scria 10 pr. v. a. sau 30 bani. Nr. 268. Brașovt, Vineri, 3 (15) Decemvre 1893.

Next