Gazeta Transilvaniei, octombrie 1901 (Anul 64, nr. 217-241)
1901-10-02 / nr. 217
F- Pagina 2 Din congregaţia comitatului Caraş Severin. Joi s’a deschis în Lugoş congregaţia de toamna a comitatului Caraş-Severin. Membrii români ai congregaţiei au pus şi de rândul acesta în diseusiune o sumă de cestiuni de interes general. Dr. O. Jurca, provocându-se la legea de naţionalitate şi la unul din comitat, a interpelat pe vice-spanul Fialka, dacă are cunoscinţă, că limba română, care e limbă de pertractare în comitat, nu se respectă, şi că are de gând a întreprinde ceva în afacerea acesta? — Vicespanul Fialka răspunde, că e drept,că publicaţiunile comitatense se fac numai unguresce, ele însă se publică prin tobă şi românesce în toate comunele. — Interpelantul nu ia la cunoscinţă răspunsul. După ce d-l Tomici vorbesce în cestiunea palatului justiţiei şi în cestiunea grămezilor de pâtră pe drumuri, cere ca răspunsul dat de vice-span la prima sa interpelare să se comunice și în limba română, fiindcâ cetățenii români din Lugoj aşteptă aceasta. — Vice-spanul răspunde, că* a dat lămuriri în limba maghiară şi nu e trebuință de răspuns şi în altă limbă. Declarația aceasta produce o scenă furtu mosă şi Românii protestează în contra călcării flagrante a legii. D-1 D. Brediceanu insistă, ca presidiul să dispună traducerea răspunsului în limba română. — Vicespanul declară, că e!n’are se comunice răspunsul în limba românâscă. — D-1 Brediceanu: Pardon! ba ai s’o faci, nu de dragul nostru, ci constrîns de lege. După lege chiar şi rescriptele Maj. Sale şi ale miniştrilor au să se publice şi în limba română, ca limbă protocolară. E trist, că numai noi am rămas, cari să apărăm legile; noi «« cedăm, şi dacă nu ni se satisface incontestabilei noastre pretensiunî, vom afla noi mijloace a curăţi toate obstacolele şi vom restabili domnia legei. — Se produce un tumult general în mijlocul căruia fişpanul face semn protonotarului Iszekutz, care se ridică şi comunică românesce respunsul dat de vicespan în cestiunea zidirei palatului justiţiei. Urmeză o cestiune de tot interesantă: protestarea chiar din parte guvernementală contra falsificării listelor de alegători. Dăm în extras, după „Drapelul“ din Lugoș, discusiunea asupra acestei afaceri. Dr. I. Rosenthal spune, că alegerile dietale au trecut și că partidul din care face parte (a lui Pattyánszky) a eşit învingător. Deşi nu este obiceiă ca învingătorul să recrimineze, totuşi nu poate să nu recriminez contra unui cas ciudat, ce a avut o pasiune să-l esperieze când a percurs lista alegătorilor. In lista alegătorilor din cercul Balinţului, în a cărui frunte stă un prim-pretore de fermilaritate şi strigăte: iubilanti) a văcjut lucruri de tot curiose Valul ridică şi valul înghite alegătorii. Şi mai curios este, "că în anii cănd nu sunt alegeri, sunt alegători cu satele în o comună, ei în anii cu alegeri dietale, se reduce în unele comune numărul alegătorilor în mod uimitor. Comuna Szapáryfalva (coloniă maghiară) a avut în anul trecut 185 alegători, și în anul viitor va avea foam 200 alegători, în anul curent însă când s’au făcut alegeri s’a redusîn mod miraculos numărul alegătorilor la cifra rotundă de 26. Este acesta lucru curat? De tot ciudat este apoi întâmplarea, că între aceşti 26 se aflau mai mulţi, cari au fost introduşi în listă, nu din considerantele că întruneau condiţiile de alegători, ci din consideranta, că sunt aderenţi ai pretorului cu mâna de fer (Hirsehl) ale cărui degete de fer se inţind în toate comunele şi bat tactul chiar şi bâzăitului muştelor. Un număr însemnat de cetâţeni au fost despoiaţi de dreptul cardinal constituţional de alegător şi noi nu putem lăsa nepedepsită aceasta călcare flagrantă a legii. Propune deci, ca din sânul congregaţiunei să se esmită o anchetă ele 9 membrii din toate partidele, ca să stabi- 108 ă responsabilităţile şi să erueze pe cei vinovaţi. Dr. I. Hause (Szentlist) polemisâză cu antevorbitorul, declarând, că la alegere a participat numai un partid şi prin urmare nu esistă învinși și învingători. O. Brediceanu. Doi luptători din două tabere, ambele neromâne, de la alegerea ultimă din Lugoş — cerc românesc -- se bat în capete şi abia din frecările luptei văd ceea ce noi aproape de 30 ani cu durere am esperiat: falsificarea listelor alegătorilor. Acestea au devenit sistem electoral sub era espirată inaugurată de marele păiang n sugător al sângelui din constituţionalismul ţării noastre, Tisza (Strigăte: Dumnecreu să-l ierte!) Aceasta falsificare s’a practisat nu numai în careul Balinţului, ci în întreg comitatul, în întrega ţară şi cu acest lucru miserabi! de regulă au fost încredinţaţi notarii. E că după 30 de ani vin concetăţenii unguri şi se plâng amar de escamotare prin falsificare. Veninul din sistemul electoral le ucide şi dreptul lor. Bucuros punem umăr cu Ungurii ca să apărăm drepturile de alegere și curățenia alegerilor de care au toate vorbele frumoase ale d-lui Szeli, tare departe suntem. Poporul slăbit materialiceste, supt, stors, muiat, e chemat în fața notarului, care îi zice: mă omule, ce vrei să faci? ore nu trebue în toate lipsaie tale nenumărate la mine să te adresezi? Ascultă-mă, apoi vine răphie, apoi oriţârei şi papricaşul. Aşa se frământă massa şi aşa s’a întâmplat şi la alegerile ultime. Şi una şi cealaltă partidă în butul legei a folosit arme şi mijloace oprite şi nemorale. Acest teren de luptă nu-i de noi, nu-i pentru sânta nostra pausă, nu-i pentru patriotul adevărat, iubitor de adevărată libertate. Faceţi recriminări pentru falsificarea listelor de alegători, dar spiţi şi toate celelalte apucături criminale. Cei învingători tac, fiind-că’s mulţumiţi cu resultatul, cei învinşi se tem de urmările descoperirilor compromiţătoire. Nu tac însă cu suspiționări faţă de noi, cari ne-am declarat pasivi, ci în mod tendenţios au cutezat a lăţi faima, că noi am îndemnat pe alegătorii aduşi cu forţa, mită şi beţiă — ca să margă la votare. Cine cuteza a ridica aceasta acasă perfidă, spute-se.... că-i vom rupe capul, fiindcă mincinos e cel-ce a scornit acesta defăimare şi infam calomniator cel ce o susţine. Nu din revoltare îndreptăţită se fac recriminări, ci simplu fiindcă deşi două au fost taberele, totuşi numai o mână a condus totă alegerea, cu un scop. Propunerea d-lui Dr. Rosenthal, ca să se ignoreze forurile disciplinare competente şi să se alegă o anchetă, nu o aflu de motivată, fiindcă unde sunt normate procedările disciplinare, trebue să ne ţinem de acelea. Drept aceea fac propunerea, ca pasul falsificărei listelor de alegători din comuna Szaparifalva să se transpună d-lui vice-comite spre anchetare şi eventuală îndrumare a cercetării disciplinară, având a face la timpul său onor congregaţiuni raport despre resultat. Protofiscalul Árpád Sulyok susţine, că denunţându-se un cas concret de falsificare, congregaţiunea nu poate să nu ordoneze investigaţiune şi să concreda cu aceasta pe adeseori grosolane, aceasta o dovedesce de tocmai comparaţiunea textului Coresian al psaltirei cu cele două redacţiuni manuscripte, cea scheiană şi voroneţană. Pe cât de „învăţat meşter“ a fost Coresi ca tipograf, mai pe atât de superficial să dovedesce ca copist-corector al vechilor traduceri româneşci bisericesci. Superficialitatea însă nu este o notă specifică individuală a lui Coresi, ci e un neajuns al timpului său, neajuns, ce’şi avea rădăcinile în împrejurările culturale pe atunci puţin favorabile la Români. Când deci Coresi cripe cu multă consciinţă de sine în epilogul psaltirei sale din 1577: „Să petiţi şi bine să socotiţi, că veţi vedea înşivă, că e cu adevăra“ — deşi în realitate astăzi judecând multe din ale neobositului diacon nu sunt tocmai cu adevăr — aici trebue totuşi să recunoscem glasul consciinţei omului superior, al cărturarului cunoscut şi apreciat de toţi contimporanii săi. (Va urma.) Nicolae Sulică. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 217.—1901. d-1 vice-comite. (Românii. Tot asta a Z^8 şi d-l Brediceanu). Dr. M. Deutsch ţine, că congregaţiunea ar merge prea departe, dacă ar ordona investigaţiune disciplinară contra fibirăului Hirsehl. Dr. Rosenthal folosindu-se de cuvântul final, Z,cei câ nici pe dânsul nu-l importă persoanele, ci faptul, dar e pentru ancheta specială. G. Brediceanu, ca contra-propunător, își susține părerea a se transpune cauza la forul disciplinar, căci altcum cu esmiterea unei anchete am da a priori un vot de neîncredere forului disciplinar și d-lui vicecomite, care pănă acum nu ne-a dat însă la acesta. Intreaga congregaţiune — cu escepţia lui Rosenthal — primesce între vii aprobări propunerea d-lui G. Brediceanu. (Va urma). Masa studenţilor dela şcolele noastre medii şi superioare din Braşov. Braşov, în 1 (14) Oct. 1901. AZI s’a deshis pentru anul şcolar 1901/902 în mod solemn masa studenţilor dela şcolele noastre medii şi superioare, pentru ca în timp de 9 luni de Z^e să împărtăşască de binefacerea prânzului gratuit pe cei 30 de şcolari seraci primiţi în acest an la masă. Cu Z’iua de aZi s’a inaugurat al patrulea an de esistenţă a acestei instituţiuni umanitare de primul rang al sabrelor nostre. Instituţiunea este tineră, dar pusă pe base solide şi îmbrăţişată cu drag de inima obştei româneşti, ea prosperază neîncetat şi deca la înfiinţarea ei în anul şcol. 1898/99 ea a putut adăposti la sînul său numai timp de vre-o 4 luni de 7‘^9 16 şcolari săraci, azi ni se umple inima de bucurie, când putem anunţa iubitului nostru public românesc, că în anul al 4-lea al esistenţei sale, ea va hrăni gratuit pănă la finea anului şcol. 30 de elevi. Eră lista celor 30 şcolari beneficiaţi din suma celor 47 patenţi, dintre cari 17, din lipsă de mijloace, nu au putut fi primiţi la masă. Din cl. VIII gimn.: I. Căldărea (Zârneşti) şi Vas. Cucu (Ucea de jos.) Din cl. VII gimn.: G. Giuglea (Satulung), St. Giana (Alibunar), Vict. Muntean (Ofenbaia), Voicu Niţescu (Turcheş), Onisifor Soră (Sălişte); din cl. VI gimn.: Alexandru Boboia (Veneţia super.), Mateiu Boeriff (Grid); din cl. V gimn.: Corn. Albu (Gyanta, Bihor), G. Filip (Satulung) şi I. Modroii (Rîşnov); din cl. IV gimn.: Dum. Cszap (Satulung), Val. Florea (Braşov); din cl. III gimn.: Traian Stănuieţ şi Turtea, (ambii din Săsăuş); din ol. II gimn: Romul Coama (Ariuşd); din ol. IV, reală: Petru Manole (Bacifalu); din cl. III reală: I. Brătulescu (Zerneşti) şi Nic. Vulc. (Teleki-Recea); din ol. III oomerc.: Nic. Frâncu (Porumbacul super.), Nic. Popică (Covasna) şi Virgil Popovici (Dârste); din ol. II oomerc.: Dum. Hoeiotă (Sălişte), Vas. Muntean(Ciclova mont.), G. Talescu (Oraviţa mont.); din ol. I comerc.; I. Mafteiu (Paloş), Valeriu Pop (Vad), Dum. Sârbu (Dârste) şi Nic. Suciu (Bogata). Primirea la masă s’a făcut pe basa celei mai minuţiose şi mai conscienţiose cercetări a documentelor aduse de petenţi, precum şi pe basa numeroaselor informaţiuni particulare despre relaţiunile familiilor patenţilor, aşa încât credem, că întru cât omeneste cu putinţă este, s’a purces cu completă dreptate. Din locul naşterii şcolarilor primiţi la masă sa vede, că şcolarii sunt de pe totă întinderea patriei noastre; vedem aci representate comitatele Braşov (cu 9 şcolari), Făgaraş (cu 9 şcolari), Sibiiu (cu 4 şcolari), Trei scaune (cu 2), Caraş-Severin (cu 2), Târnava-mare (cu 1), Torontal (cu 1), Turda Arieş (cu 1) şi Bihorul (cu 1). Faptul acesta justifică sprijinul general dat de toţi Românii pentru masa studenţilor, care nu este o istituţiune locală pentru Braşov, ci o instituţiune culturală umanitară de cel mai general interes naţional românesc. In acest fapt residă şi speranţa continuă a factorilor conducători ai mesei studenţilor, ca instituţiunea acesta să fie neîncetat sprijinită şi dezvoltată de întreg românismul din patria nostră. Şi cât de mare este necesitatea acestui sprijin general pentru ca masa studenţilor din Braşov să se poată susţine măcar în estensiunea sa actuală, resultă chiar din următoarele cifre eloquente. Fără averea mesii studenților de present să poate evalua, în cifra rotundă, la 18.100 de corone. Venitele anuale ale acestui capital (după modul actual de plasare) să pot evalua cu maximum: 1000 corone. La suma aceasta avem & adauge cotizaţiile anuale asigurate pe timp nedeterminat (de la 1 bancă, 1 Reuniune şi mai mulţi particulari) circa 500 corone anual. Aşadar, masa studenţilor dispunede un venit anual asigurat pentru acoperirea trebuinţelor curente anuale de 1500 CUI“. Să vedem acum, cam sunt spesele budgetare în acest an şcola mesii studenţilor ? 1) Prânzul la masă pentru 30 şcolari (pe lună a 12 cor.) pe 9 luni cor. 3240. 2. Spese diverse cor. 60. Cu totul: cor. 3300. Cu alte cuvinte, spesele anuale întrec cu 1800 cor. venitele anuale asigurate ale mesei. Eră dor, că 1800 de corone este suma, la care trebue să conteze în acest an şcolar administraţia mesei studenţilor, pentru de a acoperi trebuinţele curente ale mesii pro 1901/902. Şi de unde acostă sumă? De-acolo, de unde s’a adunat şi capitalul de 18.000 corone, din punga obştei româneşci, din mulificenţa băncilor şi a particularilor noştri de inimă. Acest isvor nesecat ne-a ajutorat în anul trecut cu suma de 4000 de corone, dându-ne putinţa de a capitaliza din ea aproape 3000 de corone, astfel speranţa noastră e justificată, deci aşteptăm, ca în acest an, dacă nu 4000, apoi barem 1800 de coroane să se jertfească pentru idealul umanitar-naţional, ce se numesce masa studenţilor români din Braşov. Contăm în special la munificenţa băncilor noastre, cari ar trebui să aibă anual o cifră permanentă pentru masa studenţilor din Braşov, urmând în privinţa aceasta nobilul exemplu al Cassei de păstrare din Sălişte, singura bancă română, care ne-a asigurat pentru totdeauna o subvenţia anuală de 120 corone! Masa studenţilor este plasată în acest an şcolar la d-l Ioan Avrigeanu şi soţia sa Efrosina Avrigeanu (strada Prundului Nr. 7), în 2 odăi spaţioose, etagiu, în nemijlocita apropiere a sculelor, uşurându-se astfel inspecţia c litică din partea corpului profesoral. încheind raportul, urăm mesii studenţilor români din Braşov din tóata inima un: Vivat! Crescat! Floreat! Oculus. SOIRILE DUEL E 1 (14) Octomvrie. Logodna archiducesei Elisabeta. Din cercurile curţii din Viena a transpirat în publicitate scriea despre apropiata logodire a archiducesei Elisabeta, unica fiică a fostului moştenitor de tron Rudolf şi a archiducesei Ştefania, cu locotenentul de ulani prinţul Windischgraetz Otto. Se afirmă, că Majestatea Sa monarchul şi-a dat învoirea. Regele Carol, după ce din causa ploilor a suspendat manevrele, s’a dus în Ziua de 11 Oct. din castelul Sihlea la Rîmnicu-Sârat, unde primarul Lupescu l’a primit cu tradiţionala pâne şi sare. Regele s’a dus dela gară de a dreptul la biserica catedrală, unde episcopul Dionisie de Buzeu a celebrat un „Te Deum“. De aici s’a dus cu suita sa la primarul Lupescu, unde a fost găzduit. „Ofiţeri conscienţioşi“. Aşa-i numeste „Magyar Szó“ pe cei 904 ofiţeri, cari au cerut transferarea lor la regimentele austriace, pe motiv, că neputând învăţa limba maghiară, nu sunt în stare a se înţelege cu soldaţii aşa cum cere regulamen-