Gazeta Transilvaniei, martie 1903 (Anul 66, nr. 48-72)
1903-03-01 / nr. 48
Pagina 2. Calitate. Silinţele guvernului culmineaza în a face să înceteze gravamenele naţionaliste. Ideia lui finală este înţelegerea între diferite partide. Guvernul merge pe calea corectă şi, în urmă, tot va sosi momentul I când Cehii şi Germanii îşi vor da mâna. Revenind la cestiunea orientală, Koerber spune, că Austro-Ungaria şi Rusia grijesc împreună asupra liniştei în Balcani. Acesta spune totul. E un interes comun acela, care legă pe cele două imperii şi care face să dispară toate fantomele. Koerber regretă, că în cameră sau în pressă şi adunări se spun cuvinte aspre la adresa Ungariei (întreruperi), deşi tocmai aceia de peste Laita, cari se plâng în mod sgomotos din cauza aceasta, cred a afla în ponegrirea Austriei argumente influente pentru politica lor. Raportul dintre Austria şi Ungaria nu se întemeieză pe patime, ci pe conscienţa chibzuită a bărbaţilor de stat şi pe aceea, că în comuniune zace scutul monarchiei şi vada ei. Interesele austriace în Ungaria şi interesele ungare în Austria sunt mult mai mari, decât ca pe un moment măcar se fie jertfite agitaţiunei. De aceea atât dincoce, cât şi dincolo zadarnic se fac încercări a rupe legăturile vechi. Guvernul speră, că decă camera va fi primit pactul, situaţia economică generală se va consolida. Faţă cu sartea imperiului, guvernul nu mai e desperat, căci statul a ajuns arăşî bine, şi nu doresce altceva, decât ca parlamentul să-şî garanteze însuşi deplina participare la opera regenerării. Probleme economice. — Urmare. — Cultura pomilor. Patria noistră este forte potrivită pentru o întinsă cultură de pome, — avem şi unele varietăţi de mare valoare, între cari merele pătule ocupă Iocul prim. Am înaintea mea un Atlas pomologic de N. Gaucher, directorul şcolei de pomologie din Stuttgart, în care între 102 specii de fructe reproduse în chromolitografie, în locul prim reproduce merele pătule — despre care dice în observaţiune textual în nemţesce: „Batullen Apfel“.: Diese schöne und sehr werthvolle Apfelsorte stammt aus Siebenbürgen, wo sie sich schon lange einer grossen Verbreitung erfreut, und als bester Apfel gilt. Bevor die Früchte ihre Edelreife erlangt haben, ist das Fleisch fest; sie ertragen den Versand sehr gut, was deren Werth noch wesentlich erhöht.“ Și o califică astfel: „Reifezeit u. Verwertung: November- März. Tafel, Haushaltungs u. Marktfrucht ersten Ranges'1.*) Streinii nu au cuvinte *) Yeijl : Pomologie des praotischen Obstbaumzüchters 102 Uhromotafe'n der besten Tafelobstsorten mit jBeschreibung u. Kulturanweisung. N. Gaucher. Stuttgart 1894 se vedea castelul cu numeroasele sale turnuri, el capela cu turnul ei mai svelt și mai ascuțit decât celelalte se înălța în noaptea neagra și mii de lumini se aprindeau una după alta. Omenii trecură peste pod și ajunseră în curte, care era plină de culese, servitori şi litiere. Curtea era luminată de făclii şi de lumina focului ce se vedea în bucătării. Aici se frigeau şi se coceau curcanii şi păstrăvii şi celelalte mâncări bune, al căror miros pătrundea până la nasul celor noi sosiţi. „Ce ospăţ o să fie după liturgie!“ Gândul ăsta trecu prin mintea capelanului, a arendaşilor, a primarului, scriitorului şi cu un cuvânt a tuturora. * * * „Chlinglingheling! — Ohlinglingheling!“ Se începe liturgia de miacră noapte. In capela castelului, o catedrală în miniatură cu arcade artistice, sunt aşternute povoare preţioase şi tote lumânările sunt aprinse. Şi ce de omen!! Şi ce haine frumoase! La locul de enore, în scaun strugit cu multă artă, şade domnul de Trinquelage îmbrăcat într’o manta albastră de mătase, or lângă dânsul ospeţii distinşi, cari fură invitaţi. Pe îngenunchetare cu perină de mătase îngenunche văduva marchisă și tinăra contesă de Trinquelage frisată după ultima modă de Paris, purtând peste frisură un turn de dantele de Bruxella. Mai jos se vede în roba sa negra primarul Arnoton și scriitorul, magistrul Ambrosiu, formând două puncte negre în mijlocul numeroaselor costume de mătase şi brocat. După ei urmeaza camerierii şi pagii, vânătorii şi administratorii şi economa Barbara cu nenumărate chei cari sunt atârnate la brâu de o verigă de argint. In fund argaţii şi servitoarele, arendaşii cu familiile lor, ei la uşa cea mică laterală, care se deschide din când în când încet şi se închide arăşî, feciorii din bucătărie, aducând cu sine miros de bucate. Nu se scie, ore varietatea asta de costume multicolore îl zăpăcesce pe preot la altar, ori clopoţelul lui Garrigou, care sună din când în când cu repeziciune diaolică, parcă ar zice: „Repede, repede! Să isprăvim mai curând. Cu cât mai curând terminăm, cu atât mai curând ajungem la masă!“. Şi de câte ori capelanul aude clopoţelul, totdauna îşi perde rostul şi de la slujbă îl sbora gândul la cină. El vede în gândul său bucătăria cu oalele şi tingirile şi frigările, or în mijlocul acestora doi curcani umpluţi cu trufe, cari răspândesc un miros gâdilitor. Ei îşi face drum printre oaspeţi şi întră în sala cea mare. O deliciu! Aici este pusă masa, acoperită cu o pânzătură albă ca zăpada, er pe masă fasanî, garafe cu lichid ca rubinul, piramide de fructe, pescii despre care îi vorbise Garrigou, aşternuţi pe zarzavaturi şi având în gură ierburi aromatice. Parcă ar fi vii! Toate acestea i se presentă pe altar şi îl încurcă grozav, aşa că în loc de „Dominus vobisemm adesea dice: „Benedictle*. Dar abstragând de aceste mici greşeli, sfinţia sa îşi îndeplineşce slujba forte conscienţios, nelăsând afară nici un singur cuvânt, neomiţând o singură genuflexiune şi până la sfârşitul liturghiei toate merg bine... Inse în noaptea de Crăciun acelaşi preot trebue se facă trei liturgii dupăolaltă. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI, destul de elogioase pentru ele — şi le consideră ca o marfă de esport de rangul întâia. Noi ce am făcut pentru răspândirea lor în popor şi pentru utilizarea lor? Cifrele vorbesc destul de lămurit — o singură comuna, oraşul Braşov — recte Scheiul cu 300 grădini pe coastele lui prăpăstiose, produce cât o plasă întregă! Ai dice că perul delicat, şi cireşul delicios nu reuşesce — şi totuşi cifrele de sus te desmint, că pe când în judeţ mai că nu esistă cireşi, în oraş sunt sumedenie şi soiuri alese ca regina Hortensia, Hedelfinger, Riesenkirsche, cireşi negre etc., perele pergamotte etc. etc. Este remarcabil marele număr de pruni în Săcele cu clima şi mai rece. Merii figureaza cu aceeaşi cifră ca în comitatul Braşov — peri şi cireşi mai puţini. Intre comunele singuratice au mai mulţi meri: Viştea-de-sus 3000, Viştea-dejos 2500, Făgăraşul 8096, Lisa 3740, Poşorta 2129, Recea 2103, Şercaia 2042, Poiana Mărului (r) 2022, Moeciul-de-jos 1735, Predeal 1982, Simonul 1757, Sohodol 5479. Cultura vişinilor e respândită pe sub munte: Viştea-de-sus 806, Sebeşul 1551, Recea 1307, Mărgineni 1133, Lisa 602, Sohodol 1299 şi Cârţa 1393. Primărie multă are Cuciulata 22354, Sohodol 7192, Zernescu 4447, Moeciul-dejos 5204, Branul 3733, Sărata 3571, Scorei 7705, Rucăr 5330, Nou 5265, Cârţa 6947, Colunul 7163, Feldioara 6480, Porumbaculde sus 3220. Cultura pomelor în comitatul Făgăraşului în total este insuficientă faţă de ceea ce ar putea să fie. Braşovul şi Făgăraşul (oraş) arată, că unde esistă cultură, acolo esistă şi mijloacele de esistenţă şi este în stare de a şi le produce. Comerciul cu pome actualmente este cu totul neînsemnat, abia esistă un esport după nume. America inundeză pieţele Europei cu fructele ei din California, ale noastre abia sunt cunoscute după nume în oraşele mari. Pe alocurea în cursul de sus şi de jos al Oltului esistă ceva mai multă prunărie, dar destilarea rachiului de prune ca industrie de casă este cu totul în decadenţă, or uscatul prunelor în mod sistematic abia este cunost, decât prin afumare şi opârire. Bosnia şi Serbia esportază pe an prune afumate de câte 15 milioane corone fiecare. Cultura fructelor are rădăcini vechi temeinice în Ţara Oltului. In timpul graniţei în comunele grăniţărescî şi la şcollele grăniţerescî — Tofian, Ohaba, Recea — se dedea o bună desvoltare şi atenţiune a pomologiei. In grădinile diferitelor Curii (curţi evariale) erau diferite soiuri alese de pomi roditori şi fructe. Adiî suntem mai mult în decădenţa, decât în progres. Evident că în ce priveste cultura pomilor este un teren vast de desvoltat pentru inteligenţa nostră cu carte de la sate, şi milioane se pot câştiga după ea pe fiecare an. Ocupaţiune onorifică şi câştig pentru toţi acasă. Prin esecutarea comassărei s’ar putea introduce cultura pomilor şi la câmp, prin plantarea tuturor drumurilor căilor de hotar cu pomi roditori. Dar este de lipsă o studiare şi alegere de aproape a soiurilor de valoare, eventual introduse şi soiuri nobile străine, cari rentază mai bine munca. Comereiul şi industria uscărei şi conservărei fructelor ar putea ocupa decim de mii de braţe vara şi iarna. (Va urma.) (In nr. 46 al „Gazetei“ la articolul „Probleme economice“ cifrele date după distribuţiunea proprietăţii rurale în comitatele Braşov şi Făgăraş : arături, fânaţe, păşuni și păduri se înțeleg în jugăre catastralisr nu în partele isolate ori holde.) — Aut. *0O io 05ca co •—>l—t-COtrco3 t— co CO TF î-i co 05 co CO 05 cu CvlCOt-H LO *3 Tf CVIt—ca LO 3 05 05 CVIt— 00 r—1TF 00 co t— tr►u CMca co CVIQ co 05 CVI ca 00 cd* • pH LOlO LOtr-Cvl ► > lO to t-o 05 v-H t— CßcD* 03lO co LO05 CO ct 'rp coo cocaU PQO lO t—trco Ol 0 03 05 CM -*-uOO LO oco co ca -t—» >r cd Cu00o O t— t-t-Hr—1T—1 s co t— Tt<t—H co 03 O •r-» 03 Ü3o >ci ocociO -o co OQ_ j 1__1 , 3 3 3 3 O O O roL-tfcci 03 03 03 t-O O Oo o 5 COCOco COw 03 05lO LO00 05O £ LOt-Hco LO CO (M CMCVICVI 05 co CDjD> .. >r-t 05 t—COr-Ho c 00 ca COco co 00 ca s-o co T—1cat-H Cuco t-HLOco t— o 00 t—co LO cao co oo OO3 co t—co 05 co3 r-Hco co >pi t—t-t-Ht-H coc COca tr-t-H *5> LO 8 t— tr-CO 00 cdr t-H Cx >C5 vu CO-COlO r—O LO bC 03o CO05 co caT—1t—co t‘5t-Hcat-H LO g LO O COcaO co 03 05t-Hco LO r-H CuO Cvlco CO CO TO r-H co •pH q ca 05 t—cot-H Ol 00 ca OOo 03 co LOT-Ht-H co O £ o LOT—<05 co co cor-H 05 CD-ciJH >ci J3 coci a. »ciC3 t-3ci %-u O >ci a>SH -»J CO*CQc . o K R £ 03 o Meetingul Croaţilor. La 11 Martie n. s’a ţinut în Agram, I capitala Croaţiei, un mare meeting organisat de partidele din oposiţie. Obiectul a fost: independenţa financiară a Croaţiei şi proiectele militare. Nr. 48.—1903. President al meetingului a fost proclamat deputatul oposiţional Derencin, care venise însoţit de Starcevicî, Harambaskî, Franck şi Kiepach. Vice-president fu proclamat un creştin social. Derencin făcu cunoscute proiectele de resoluţie, cari pretind deplina independenţa financiară a Croaţiei, ci drept mijloace: libertatea pressei, libertatea întrunirii şi votul universal secret. Se recomandă mai departe stringerea tuturor forţelor naţionale pentru luptă perseverantă în interesul drepturilor politice ale poporului croat. Meetingul a luat posiţie şi contra militarismului, pretinde însă, că pănă când există armata, ea să fie democratisată. Respinge proiectul privitor la sporirea contingentului de recruţi. In proiectul de resoluţie se condamnă căuşele, ce au îndemnat opoziţia maghiară a face obstrucţiune şi protesteză contra tendinţei ca armatei din Ungaria şi Croaţia să i se imprime caracter esclusiv maghiar. După ce mai mulţi oratori au ţinut discursuri în care aprobă proiectele de resoluţiune, acestea au fost primite cu unanimitate. Meetingul s’a închis prin intonarea imnului croat de cătră asistenţi. Jubileul ministrului preşedinte D. Sturdza. Am amintit în numărul nostru de ore, că M. S. Regele Carol a adresat ministrului preşedinte D. A. Sturdza cu ocasiunea jubileului de 70 de ani a acestuia o scrisoare autografă. Lăsăm să urmeze adî textul acestei scrisori: Scumpul meu preşedinte al consiliului, „A 70-a aniversare a nascerei tale „’Mi dă plăcutul prilegiu de n ţî aduce felicitările şi urările Mele. „Partea însemnată ce ai luat la redeşteptarea naţională, prin o muncă neobosită de aproape o jumătate de veac „închinată binelui obştesc, iubirea de Ţeră „şi de neam, devotamentul cătră Mine şi „Dinastie care te-a călăuzit şi însufleţit în „toate împrejurările, sunt titluri neperitore „la adânca Mea recunoscinţă. „In timpii din urmă, mai cu deosebire, când ţara încercată avea mai mult „nevoie de sfatul şi sprijinul fruntaşilor săi, „ai dat o strălucită pildă de neclintită încredere, de bărbătască voinţă şi de o „putere de muncă neasemănată. O isbândă „deplină a încununat silinţele tale; or Ro„mânia recunoscătoare nu va uita nicîodată „pe vrednicul patriot, care a schit, a în„vinge toate greutăţile, spre a înlătura primejdia ce o ameninţa. „Din adâncul inimei îţi doresc de„plină sănătate şi putere, ca să Mă pot „bucura încă mulţi ani de sfatul şi serviciile tale şi-ţî reînoesc, scumpul meu preşedinte al consiliului, încredinţarea sentimentelor de înaltă stimă şi de afecţiune „ce-ţî păstrez neschimbat“. Carol. Bucurescu, în 25 Februarie 1903. STIRILE DILEI. 1 — 28 Februarie v. Sinodul episcopesc, ce s’a ţinut în ziua de 10 Martie în Budapesta, dupăcum am anunţat, s’a ocupat cu esaminarea cualificaţiunei canonice a nou alesului episcop I. I. Papp. Sinodul a fost presidat de Esc. Sa Metropolitul Meţianu, or membrii sinodului erau P. S. Sa episcopul Popea din Caransebeş şi Archimandritul Filaret Musta. Sinodele episcopesc se ţin de regulă la reşedinţa metropolitului, însă de astă-dată s’a ţinut escepţional în Budapesta, unde membrii sinodului erau întruniţi la şedinţa fundaţiunei Gozsdu. Acestă escepţiune s’a făcut mai ales având în vedere etatea înaintată a episcopului Popea, căruia i s’a economisit prin acesta un al doilea drum lung pănă la Sibiiu. Sinodul a declarat, că din punct de vedere canonic contra alegerei lui I. I. Papp nu esistă nici o dificultate și în