Gazeta Transilvaniei, iulie 1909 (Anul 72, nr. 140-165)

1909-07-01 / nr. 140

Pagina 2. Călătoriţi cu bine. Dar ori­unde vă veţi duce nu uitaţi, că în Braşov zidurile vechi şi crucea mormântului vi-a vorbit de trecutul nostru, iar sta­­tuiele mute v’au ameninţat, ca să vă ’ngrijiţi de viitor ! Un protest al studenţimei din Bucu­reşti- Delegatul comitetului organizator din Bucureşti al congresului studenţesc, Mir­­cea R. Şirianu, a trimis ministrului Ap­­ponyi o scrisoare, în care protestează îm­potriva opririi studenţilor din Ungaria de a lua parte la congresul din Iaşi. Se arată în scrisoare cum guvernul ungar, fără a cunoaşte cât de puţin programul congre­sului, fără a şti ce intenţii urmăreşte co­mitetul organizator, a oprit pe studenţi a participa la congres. Prorogarea parlamentului austriac. — »Wiener Zeitung« organul oficial al gu­vernului austriac publică un comunicat mai lung, din care reproducem următoa­rele: »Pe baza prea înaltei împuterniciri şi in conformitate cu hotărârea unanimă a consiliului de miniştri, sesiunea a 19 a a Reichsratului se declară închisă. »Guvernul austriac a luat această mă­sură după multă codire. A fost nevoit să o facă, deoarece ordinea normală și capa­citatea de lucru a parlamentului nu putea fi menţinută. Vina acestei măsuri c­are în mod exclusiv acea fracţiune parlamen­tară, care fără să fie nevoie, a depus ne­numărate moţiuni de urgenţă la ordinea zilei, deşi trebuiau să se discute chestiuni de o importanţă capitală pentru propăşi­rea ţărei. Toate proiectele depuse erau născute din grija pentru prosperitatea ge­nerală şi nu din simpla dorinţă a guver­nului. înainte de toate era să se stabi­lească raporturile comerciale cu statele balcanice şi cu România. Din dieta ungara. In şedinţa de Sâmbătă a dietei s’a presentat noul guvern. Înainte de a lua cuvântul prim-ministrul Wekerle, s’a dat cetire raportului comisiunei de imunitate, în cestiunea violărei imunităţii deputatului croat Novosel, care, precum ştim, a fost deţinut cu ocasiunea demonstraţiilor re­cente în contra banului Croaţiei. Comi­­siunea de imunitate constată în raportul ei că prin deţinerea dep. Novosel, fiindcă a strigat »Abzug Rauch !«, n’a fost violat dreptul său de imunitate.­ Totuşi însă dreptul de imunitate a fost violat prin faptul, că dep. Novosel a fost pedepsit de autorităţi, fără ca aceste să fi cerut dietei suspendarea imunităţii. Dep. Dr. Vlad, luând cuvântul, de­clară că deja prin deţinerea fără motiv a dep. Novosel a fost violată imunitatea şi deci propune o resoluţiune în sensul a­­cesta. Punându-se la vot propunerea co­misiunei de imunitate se primeşte, de ase­­menea se primeşte şi amandamentul dep. Dr. A. Vlad, pentru care a votat o parte a deputaţilor independişti, mai mulţi mem­brii ai partidului poporal, deputaţii naţio­nalişti şi 23 deputaţi croaţi. După enun­ţarea resultatului votărei de cătră preşe­dintele dietei s’a iscat un sgomot infernal. Din partea partidului constituţional şi po­poral se cerea contraprobă, dar Iusth a declarat că nu mai poate schimba o deci-Tocmai pe atunci scrisesem în »Ga­zeta« o serie de articole despre tinerimea noastră, cari aveau mai mult un colorit pesimist. II durea vădit constatările sincere, făcute mai ales despre rolul tinerimii noas­tre academice, care par’că n’are destulă tărie şi conştiinţă, ca să traducă în faptă sem­nele ideale, pe cari le mărturisea Mu­­reşianu. Nădejdea vie însă, că nu totdea­una cei mulţi, massa, cu toate păcatele ei, ci cei puţini şi buni sunt cei chemaţi ca să ducă la îndeplinire rostul fiinţii şi che­mărilor noastre, îi însenina fruntea. »Sunt doară şi se vor mai găsi poate şi mai mulţi, cari să-şi înţeleagă menirea ce va trebui s’o aibă ca conducătorii de mâne ai acestui popor. Cristos a avut numai doisprezece apostoli şi totuşi astăzi creş­tinismul e pe cale să cucerească întreagă lumea. Nu te teme, cu câţiva tineri buni vom recuceri şi noi ce-am perdut. Doar nu vom fi noi cel mai ticălos neam de pe faţa pământului. Pe lângă muncă şi cre­dinţă vom ajunge la ţântă şi toţi cei ră­tăciţi se vor rentoarce la calea adevărată«. Aceste cuvinte simple dar hotărâte îmi da parcă o tărie deosebită şi mă făcea să cred că profeţia seninului patriarh, trecut printr’atâta val de experienţe, se va îm­plini. »N’am altă nădejde, continua cu în­credere, decât tinerimea noastră. Şi de ce m’ar înşela acest gând? S’ar spulbera siune odată exprimată. S’a produs atunci un sgomot colosal, care a silit pe Iusti să suspende şedinţa. In timpul pausei au avut loc schim­buri de vorbe violente între cele două grupe, cari au votat pro şi contra. După redeschiderea şedinţei preşedintele anunţă că peste 20 de deputaţi au cerut şedinţa secretă. In această şedinţă a luat primul cuvântul deputatul Hencz şi a spus că preşedintele a călcat regulamentul camerei. Preşedintele Iusth îşi motivează proce­­derea în mijlocul unui mare sgomot. De pe scaunul preşidenţial el nu ţine seamă de nici o­ politică de partid. Primul mi­nistru Wekerle spune că în desbaterile privitoare la chestiuni de imunitate, n’are loc politica de partid. El propune să se treacă la ordinea de zi. O decisiune enun­ţată a preşedintelui nu poate fi modifi­cată. La ora 12 şedinţa secretă s-a ter­minat. Preşedintele Iustic redeschizând şe­dinţa constată primirea propunerilor pre­­zentate în afacerea de imunitate a depu­tatului Novosel, apoi dă citire interpelă­rilor anunţate, propunând ca în scopul motivării interpelărilor să se fixeze la timpul său o anumită zi. Urmează prezentarea guvernului. Se dă cetire autografelor. Wekerle spune că la 24 Aprilie guvernul şi-a dat demisia, pe care regele a primit-o încredinţând tot­odată cabinetul cu girarea afacerilor sta­tului. Deoarece descurcarea situaţiei poli­tice n’a urmat nici după 2 luni de zile, guvernul s’a declarat învoit să primească conducerea afacerilor de stat numai cu condiţiunea dacă este din nou numit. Lu­crul acesta îl pretinde parlamentarismul. Urmează apoi declaraţiile şefilor partidelor. Preşedintele clubului naţionalist Dr. T. Mihali, a făcut următoarea declaraţiune : Daţi-mi voie să exprim din prilejul prezentării noului cabinet punctul de ve­dere al partidului meu. înainte de toate declar că n’am nici o încredere în noul cabinet pe care nu-l consider de parla­mentar. Nu pot avea încredere în noul guvern pentrucă acesta n’are nici un pro­gram. In faţa partidului naţionalităţilor stă numai activitatea de până aci a gu­vernului, alta nimica. Partidul meu îna­inte cu trei ani şi-a spus îngrijorările sale faţă de politica guvernului, care n’a satis­făcut obligamentelor luate asupra sa în pact, de a realiza sufragiul universal egal şi secret, a dat expresie mai departe şi acelei îngrijorări, că guvernul nu a rezol­vat chestiile sociale şi de naţionalitate conform intereselor ţării. îngrijorările ace­stea s’au dovedit, durere, ca întemeiate, deoarece în curs de 3 ani guvernul coali­ţiei n’a fost în stare să realizeze dreptul electoral secret şi egal, ci a căutat ca cu introducerea votului plural să-şi menţină şi mai departe domnia de clasă. Cu che­stiile sociale şi de naţionalitate guvernul nu şi-a bătut capul. Cât pentru gravami­­nele administrative, poporul a fost expus celor mai mari prigoniri ca şi când scopul guvernului ar fi fost şicanarea şi sărăci­rea păturilor de jos. Căci milioane fac sumele, cu cari au fost pedepsiţi ţăranii în ţinuturile locuite de naţionalităţi. Pe terenul justiţiar aceleaşi prigoniri. Orato­rul constată că pedepsele cu închisoare, dictate, de judecătorii în procesele de pressă se urcă sumar la 200 de ani, iar amen­zile dau suma de 200 mii coroane.­­Mare saramet. Pot dovedi că toate aceste pri­goniri au urmat la îndemnul guvernului. (Zgomot conţinu şi întreruperi.) Răul, după părerea mea, residă în aceea, că în Ungaria nu se află guvern, care să fie capabil a rezolva aceste che­stiuni. Poftiţi şi realizaţi sufragiul univer­sal şi secret şi veţi obţinea baza pe care stând se vor putea apăra interesele în­semnate ale ţării. (Sgomot conţinu. O voce: Vă merge bine !) Dr. I. Mihali­. Să nu dea Dumnezeu binele acela nimănui, când fraţii noştri, soţiile noastre şi pretinii noştri se află în temniţă. (Mare sgomot). Şi cum e pe te­renul justiţiei, tot aşa e şi pe cel reli­gios , suntem împiedecaţi în eserc­area li­bertăţii noastre religioase. (Voci: Nu e adevărat!) Este ceva ne­mai auzit să vină un ministru de culte şi să interzică pro­punerea religiunei în o limbă înţeleasă de băieţi. Nu pot avea încrederea în guvern nici din motivul că primejduieşte echili­brul gospodăriei statului prin faptul, că mereu urcă cheltuielile fără să se îngri­jească de venite. De încheiere d-l dep. Dr. Mihali pre­zentă următoarea moţiunea: »Camera enunţă că n’are încredere faţă de guvern şi că prima condiţiune a rezolvării crizei politice este realizarea su­fragiului universal egal şi secret«. Preş. închide discuţia şi anunţă că Luni Camera va ţinea şedinţă. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 140 -1909 doară în vânt toată munca noastră de până acum ş’atunci am ajunge cu drept cuvânt un neam de hiloţi, vrednic de pe­rit. Nu! această tinerime trebue să fie nădejdea biruinţii noastre! Ea trebue să se cultive mereu, să pătrundă în tainele trecutului nostru, să deschidă paginile is­toriei noastre şi să caute să-şi înţeleagă perfect rostul, că vin zile mari, vin zile de prefacere radicală, când va trebui să fim gata, învestiţi cu toate armele de lipsă şi când se va decide pentru totdeauna soar­­tea noastră!«... Ce suflet tânăr sălăşluia în acest trup slăbit de boală al albitului bă­trân! Gândurile şi amintirile trecute se ţe­­seau mereu. Figura de senator din antici­­tate îmi sta mereu înainte. Caracterul lui de fier, cinstea lui Integră şi mai vârtos munca necontenită, pe care a desfăşurat-o acest om, îmi da convingerea, că Aurel Mureşianu n’a murit, ci că el va trăi me­reu prin generaţiile nesfârşite, ce vor veni. In fiecare om din viitor, care va munci pentru aceleaşi ideale sfinte, cari cearcă mintea şi fiinţa unui neam, va licări o scântee din sufletul nemuritor al lui Aurel Mureşianu, Voicu Niţescu. ■fi In şedinţa de Luni a dietei s’a con­tinuat discuţia privitoare la prezentarea noului guvern. Deputatul croat Supilo a declarat că atitudinea Croaţilor rămâne aceiaşi, deoarece prin numirea noului gu­vern nu s’a făcut nici o schimbare în spre bine a situaţiunei. In ce priveşte reforma electorală Croaţii sunt aderenţi ai votului universal, egal şi secret. Deputatul Polit se ocupă îndeosebi cu procesul de înaltă tradare din Agram şi îşi exprimă dorinţa ca Maghiarii să se înpace cu naţionalită­ţile. Deputatul Farkas exprimă neîncre­derea sa faţă de noul guvern. In fine se primeşte cu majoritate de vo­turi propunerea, ca criza să fie resolvată la toamnă în mod constituţional, luându-se în considerare principiul majorităţilor Dieta primeşte de asemenea propunerea preşedintelui Iusthc, ca şedinţele dietei să fie amânate până la 28 Septembre. Ui­ discurs a! Ţarului. Din Poltava se anunţă, că Ţarul a asistat Duminecă la de­junul corpului de cădeţi, cărora le-a ţinut un discurs, în care a menţionat victoria repurtată de Rusia în câmpiile de la Poltava acum 200 de ani şi în care a zis : Rusia va întră acum pe calea desvoltării şi pro­păşirii. Toţi supuşii ruşi trebue să creadă în forţele patriei, să aibă iubirea de patrie şi de istoria ei. Ţarul a beut pentru des­­voltarea Rusiei în spiritul, ca Ţarul şi po­porul său să fie conduşi de aceleaşi gân­duri, şi a toastat pentru propăşirea armatei şi a Rusiei. Relaţiile turco-bulgare. Întreaga pre­să bulgară publică articole entuziaste cu pri­lejul trimiterei misiunii extraordinare tur­ceşti pentru a anunţa suirea pe tron a lui Mahomed V. Pressă relevă relaţiunile cor­diale, care există între Turcia şi Bulgaria şi spune că graţie acestor legături penin­sula balcanică va trebui să rămâe­ă po­poarelor balcanice. Arhiducele Francisc Ferdinand în România. Despre primirea arhiducelui Francisc Ferdinand în România dăm următorul raport: Primirea în Predeal. Sâmbătă la 4T6 a sosit în Predeal cu un tren special AA. L­. RR. Prinţul Ferdinand şi Princesa Maria, primul mi­nistru, ministrul Morţun, generalii Crăini­­cean, larea, Cotescu şi Wartiade, colone­lul Văleanu, prefectul de Prahova Anghel, Panaitescu, directorul siguranţei generale, Mohoianu, ataşat comercial, etc. La ora 4:31 a sosit trenul regal ungar. La sosire muzica a intonat imnul imperial austriac. După prezentările obicinuite, A. S. I. a trecut în revistă trupa, în care timp muzica întona imnul imperial austriac şi corul şcoalei din Predeal sub conducerea învăţătorului Râpeanu, a intonat în nem­ţeşte îmnul imperial. Trenul a plecat spre Sinaia la oara 4'50 în sunetul muzicei, care a intonat imnul austriac. Dineul de gală. Seara la parde­l a avut loc la cas­telul Peleş dineul de gală. Cu aceasta oca­­ziune Regele Carol a rostit următorul discurs: „Vizita Alteţei Voastre imperiale şi regale şi a graţioasei sale soţii, ne pricinueşte o mare bucurie; din a­­dâncul inimei noastre va urăm la amândoi bun sosit în mijlocul nostru. Printre numeroşii membrii ai ca­sei de Habsburg ce am avut onoarea a primi la castelul Peleş păstrăm mai ales o amintire neştearsă de şederea în ţară a ilustrei părechi imperiale şi a tatălui mult iubit al Alteţei Voas­tre imperiale, cu care mă uneau, în­că din tinereţe, legături de cea mai strânsă prietenie, a cărui amintire îmi va fi pe veci scumpă îndrăznesc a spera că fiul său îmi va continua iu­birea pe care ilustrul defunct o avea pentru mine Prezenţa Alteţei Voas­tre Imperiale şi Regale îmi este o mărturie scumpă despre acestea. Văd de asemenea în această vizită o nouă dovadă de simpatia şi interesul con­stant ce Majestatea Sa împăratul Rege, augustul D voastră unchiu, îmi arată ca şi ţarei mele. Aceste sentimente binevoitoare mă îndatorează la cea mai vie recunoştinţă şi sporesc mul­ţumirea ce resimt făcând să reiasă, în această plăcută circumstanţă, ma­rele preţ ce punem pe relaţiunile atât de amicale ce le întreţinem de ani îndelungaţi cu puternica monarhie vecină pentru prosperitatea căreia fac urările cele mai călduroase. Nenumăratele şi delicatele atenţi­uni ale Majestăţei Sale p­entru mine şi pentru ai mei, de care ne-a dat o nouă şi strălucită dovadă, însărcinând pe Alteţa Voastră Imperială şi Re­gală să remită nepotului meu însem-­­ nele Lânei de Aur, îmi inspiră cea mai adâncă şi mai sinceră gratitu­dine. Nu aşi putea mai bine dovedi sentimentele de recunoştinţă, de care sunt pătruns, decât unindu-le urările călduroase ale inimei mele pentru fericirea Majestiei Sale. Aceste urări le adresez de asemenea şi Alteţei Voastre Imperiale şi Regale şi rog pe Dumnezeu să răspândească asupra ei şi asupra alor săi binefacerile bine-­­ cuvântărilor sale. Primirea în Sinaia. Pentru primirea înalţilor oaspeţi au sosit în Sinaia şcoalele din Ploeşti, Câm­­pina, Buşteni, precum şi soc.‘ »Hora« din Bucureşti sub conducerea d-lui J. Movilă. Trenul imperial a intrat în sunetele imnului »Gott erhalte“. Trupele au isbuc­­nit în urale. Din tronul imperial au des­cins Arhiducele Francisc Ferdinand cu princesa de Hohenberg soţia sa. A. S. a fost primit de M. S. Regele, cu care s-a îmbrăţişat de mai multe ori, iar M. S. Regina a primit pe principesa Apoi arhi­ducele Francisc Ferdinand a sărutat mâna Reginei, pe când Regele saluta pe Prin­cesa Sofia. D. Manolescu primarul Sinaiei, a prezentat oaspeţilor pe o tavă de ar­gint tradiţionala pâne şi sare. Arhiducele Austriei, însoţit de Regele, a trecut în revistă compania de onoare fiind primit cu urale. După aceea au înce­put prezentările. M. R. Regele a prezen­tat A. Sale pe miniştri şi cele­ilalte per­soane oficiale, printre cari se afla şi ar­himandritul Dionisie, stareţul mănăstirei Sinaia. D-na I. Brătianu, soţia primului ministru, a prezentat principesei Hohen­berg un splendid buchet, pe care soţia moştenitorului austro-ungar l-a primit foarte graţios, luându-l în trăsură. Prinţul s-a întreţinut cu membrii legaţiei austro­­ungare, care veniseră să-l salute. După prezentări au plecat la Palat. In prima trăsură au luat loc Regele cu A. S. I. Francisc Ferdinand, în a doua trăsură Regina cu principesa Sofia, apoi, Principii Moştenitori ai României şi suitele. Pe tot parcursul Suveranii şi înalţii oaspeţi au fost salutaţi în mod călduros. Delegaţii românilor transilvăneni au făcut manifestaţii de simpatie. Corurile şcolare, cari se aflau pe parcurs au Intonat imnuri. Convoiul format astfel, s’a dus direct la castelul Peleș.

Next