Gazeta Transilvaniei, iunie 1911 (Anul 74, nr. 118-141)

1911-06-01 / nr. 118

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 118—1911 ^ partid şi în special dela organul executiv al acestuia, dela comitetul naţional, ca afară de îngrijirea chestiunilor de natură curat politică, să se ocupe şi cu afacerile biseri­ceşti, culturale şi economice, cum o face Goga, care ar vrea ca comitetul naţional să fie un fel de parlament al tuturor afacerilor interne, a cărui chemare e să se ocupe şi cu chestia şcoalelor poporale, să facă statistica poporului român etc. Pe panta aceasta ar putea pre­tinde de la comitetul naţional, ca el să controleze activitatea secretarilor literari ai Asociaţiunii, să se sugereze direct în viaţa de organizaţie biseri­cească, controlând şi revidând deci­­siunile sinoadelor şi chiar al congre­sului naţional bisericesc. Nu d-le Goga! Comitetul naţio­nal îşi are rostul său prin însăşi fi­rea lucrului, prin sfera de activitate ce i-au dat-o conferenţele naţionale, începând de la 1881 încoace. Activitatea comitetului e curat politică. El are între cadrele progra­mului naţional şi hotărârile confe­­renţelor naţionale, se caute şi se aplice toate mijloacele potrivite şi trebuincioase în lupta politică, ce e silit să o poarte poporul român cu ocârmuirea politică a ţării. E altă întrebare, că împlineşte­ şi comitetul datoria aceasta de­ a con­duce şi organiza lupta politică a po­porului român şi dacă nu şi-o împli­neşte întocmai, că oare vina este numai a comitetului? D-nul Goga pare a răspunde la amândouă cu un: da. Cred însă, că la ocazie potrivită voiu putea reveni asupra acestor întrebări şi să dove­desc, că nici în punctele acestea nu-i tot aur ce pare a luci în scrisul fără doar şi poate, cu mult mai frumos decât imparţial şi obiectiv al poetului nostru. Dr. Vaier Moldovan, care a doua zi Duminecă s-a şi prezentat în noua sa calitate în faţa unei impozane întruniri de alegători ţinută în Caşova, pledând pentru votul universal, egal, s­­cret şi pentru alianţa cu socialiştii în lupa pentru dobândirea acestui vot. — Candidat de deputat al oraşuli Seghedin în locul lui Banffy, a fost pro­­clamat Eötvös Karoly, care şi-a rostit Di­­minecă discursul-program în faţa unui nu­­măr de peste 2000 alegători. Eötvös a combătut în discursul său clericalismul şi s-a declarat aderent al votului univeral şi secret. Reformele militare, in şedinţa de Sâmbătă comisiunea camerei a primit n general proiectele militare. In aceasta şe­­dinţă a vorbit şi ministrul de honvezi Hazai, arătând că dacă se vor vota pro­iectele în cameră, Ungaria ar fi împovă­rată cu 84 milioane eor. pe an, dar fiind­că venitele vamale se urcă, se reduce suma nouelor poveri la 36 milioane cor. pa an, din care partea cea mai mare rămâne în ţară. Dezbaterea specială a proiectelor se începe azi. Marţi. Pentru votul universal. Socialiştii din Budapesta au aranjat Duminecă după prânz un conduct demonstrativ pe strade şi o mare adunare poporală, protestând contra reformelor militare proiectate. Adunarea poporală a votat o rezoluţie, în care se cere de la guvern, ca în locul proiectelor reformelor militare, să introducă votul uni­versal. După adunare o ceată de demon­stranţi a venit în conflict cu poliţia. S-au făcut câteva arestări.­­ Comitetul executiv al ligei reg­­nicolare pentru votul universal a ales în şedinţa sa de Sâmbătă la postul de pre­şedinte în locul răposatului bar. Banffy pe şeful partidului independist Iuliu Iustic, România, cu rugămintea ca cu toţii să dea concursul lor sincer şi desinteresat pentru reuşita lui. După programul întocmit în vederea acestui congres, în dimineaţa primei zile se va face primirea congresiştilor, după care se va oficia un serviciu religios la biserica Domnească. In urmă se va ţine o şedinţă de deschidere, la care vor lua cuvântul preşedintele asociaţi unei, d. pre­fect, d. primar şi secretarul general. După amiazi şi a doua zi se vor face conferinţe şi comunicări. Conferinţele se vor ţine în şedinţele generale, iar comunicările pe secţiuni, fixân­­du-se deocamdată următorele : Secţiunea I: Matematica, Geniul Ci­vil şi Militar. Secţiunea II: Ştiinţele fizico-chimice, Tecnologia industrială. Secţiunea III: Ştiinţele naturale. Secţiunea IV : Medicina umană şi ve­terinară, Farmacia. Secţiunea V: Ştiinţele agricole. Secţiunea VI: Ştiinţe economice şi sociale. Secţiunea VII: învăţământ, Istorie şi Filozofie. In ultima zi se vor face excursiuni prin localităţile istorice şi industriale de prin apropierea oraşului Târgovişte şi a­­nume: Monastirea Dealului, Viforâta, rui­nele de cărbuni de la Mărgineanca şi Pu­cioasa. Cu ocazia congresului, din iniţiativa domnului prefect se va organiza o expo­ziţie locală, în care să se oglindească pro­gresele agricole, industriale şi culturale ale judeţului Dâmboviţa. Taxa de înscriere pentru congres este de 5 lei de persoană, necesară pen­tru acoperirea cheltuelilor de imprimate, corespondenţe, etc. Ea dă dreptul la par­ticipare la şedinţe, la intrare în Expoziţie, la reducerea de 75 la sută pe căile ferate şi la obţinerea cu preţul pe jumătate a volumului congresului. Adesiunea pentru congres, titlul con­ferinţelor sau comunicărilor, precum şi in­dicarea obiectelor ce doresc să expună se vor trimite preşedintelui sau secretarulu general al Asociaţiunei la Bucureşti Spla­iul General Magheru No. 2, cât mai cu­rând, şi în tot cazul înainte de 1 Septem­brie, când se va fixa şi ordinea de zi a congresului. Al doilea vânzător. Am anunţat, că al doilea vânzător, Brote, pregăteşte o broşură îndreptată contra partidului naţional român pen­tru a-l compromite. Referitor la lucrarea vânzătorului ni se scriu din Budapesta, din loc compe­tent, următoarele: — D-nul Brote,­­căpitanul, de odi­nioară al politicei naţionale româneşti, îşi tipăreşte broşura într'o tipografie ungu­rească din Budapesta şi sunt culese deja cam două coaie da tipar. Broşura, despre care s’a anunţat, că ar desvăli oarecari pretinse malversaţiuni, nu va purta însă semnătură d-lui Brote. Onoarea aceasta va fi rezervată unei unelte mizerabile a desperaţilor noştri politiei. (Cui dâmpeşii, răspopitul? — Red.) Poate, fiind­că d-nul Brote nu s'ar simţi la largul său, sem­­năndu-şi productul, ori fiindcă admninis­­tratorul dela Găiceana nu se crede atât de competent în materie, ca bancherul din Prigor ? Va se zică lui Brote însuşi îi este ruşine de cele ce le va fi publicând în broşura sa neiscălită, fiind în ori­ce caz minciuni şi date false cele ce vor eşi din peana venală a vânzătorului. Vom vedea ! Triumful votului universal. — Constituţia Alsaţiei-Lorenei. — Votul universal. — Părerea lui Bassermann. — Cum e la noi? — După o discuţie mai lungă, parla­mentul imperial german a dat o nouă constituţie provinciilor anexate la 1871 la Germania: Alsaţiei-Lorenei. O constituţie liberală, democratică, alcătuită de coaliţia marilor partide: centru, liberali şi socia­lişti, faţă de grupările reacţionare. Alsaţia-Lorena aparţinând câţi­va secoli Franciei, a fost cucerită cu arma în crâncenul războiu franco-german de la 1870—71 şi încorporată la Germania. Deşi majoritatea locuitorilor provinciei era de origine germană, toţi locuitorii ei mani­festau o adevărată duşmănie contra nouei patrii-mume, contra Germaniei. In asemenea împrejurării ar fi tre­buit ca Germania să fie cu cea mai mare cruţare faţă de cei cuceriţi şi să cerce a le câştiga simpatiile prin un tratament blând, îngăduitor şi condus de liberalitate. Dar s’a întâmplat contrarul. In nouile provincii s’a inaugurat cel mai brusc re­gim, un spirit prusiac, regim de opresiune şi de persecuţii, care îşi are părechea în regimul prusiac din Pozen şi are asărmâ­­nare cu regimul şovinist al lui Banffy şi al coaliţiei de la noi. Se persecuta cu foc şi fer tot ce era francez sau ce ma­nifesta ceva spirit francez. S’a închis se­minarul francez episcopesc din Strassburg, se puneau sub supraveghere călătorii francezi, s’a interzis folosirea limbei fran­ceze, denunciarea a ori­ce manifestare a culturei franceze etc. Rezultatul acestor măsuri a fost, că locuitorii Albaţiei-Lore­nei — afară de cercurile militare şi biro­cratice — erau stăpâniţi tot de mai multă ură faţă de acest sistem de guvern­ament brusc şi injust. Văzând, că aşa nu merge, »mâna tare“ s’a îmblânzit şi democraţia şi-a făcut calea triumfătoare până în cercurile poli­tice, în cercurile marilor partide liberale, cari conduc destinele imperiului german. Astfel s’a creat noua situaţie justă, echitabilă şi democratică în Alsaţia­­Lorena. Alsaţienii au încetat a mai fi »Deutsche zweiter Klasse«. Provincia s’a proclamat de membru egal în Bundes­rat, iar în locul parlamentului de clasă, bazat pe pluralitate, s'a decretat parlamen­tul nou, bazat pe sufragiul universal, egal şi secret, care are să rezolve chestiunile provinciale în sfera sa autonomă. Şi tot odată s’a decretat respectarea nizuinţelor de limbă şi culturale. Democraţia, bazată pe sufragiul uni­versal şi-a făcut intrarea triumfală în Al­saţia-Lorena -T— afară de unele mici can­­tele, cari au menirea a asigura în deosebi puterea împărătească — şi retrograzii noş­tri şi-au pierdut iarăşi un argument cu care debutau pentru susţinerea dominaţiu­­nii de clasă. Acesta e triumful ideilor moderne democratice. Iată ce a zis Bassermann, un frun­taş al liberalilor naţionali despre acest act: «Noi am dat Alsaţiei­ Lorenei repre­zentanţă în Bundesrat, i-am dat parla­ment poporal şi drept electoral liber şi liberal. »Noi am dat Alsaţiei drepturi, cari o fac egală cu celelalte state federate. Făcând aceasta, sperăm, că reforma va avea efect de împăciuire şi va pune ca­păt dispoziţiei încordate...» Cuvintele aceste exprimă dispoziţia majorităţii covârşitoare a Germaniei. La introducerea constituţiei poporale a Albaţiei­ Lorenei, ziarul «Világ» face din punct de vedere democratic următoarele încheieri potrivite : «Astfel tratează cea mai mare pu­tere militară şi culturală a lumii cu o minoritate mică, cucerită, duşmănoasă, renitentă şi care gravitează în afară, spre Francia. Iar Ungaria slabă, săracă şi in­cultă voieşte să tot continue încă poli­tica «mânei tari» faţă de jumătatea locui­torilor ţârei, cari împart cu noi binele şi răul de o miie de ani, cari nu aspiră la independenţă teritorială, în majoritatea lor covârşitoare nu gravitează în afară şi n’au aparţinut nici când unei comunităţi de stat străin. In Ungaria tot se crede încă, că autonomia comi­atenză cinstită, satisfacerea loială a pretensiunilor ling­­vistice şi culturale şi sufragiul universal constitue o politică trădătoare de patrie. In Ungaria tot se crede încă, că preface­rea jumătăţii ţărei în «maghiari de clasa a doua» este adevărata politică na­ţională». * Adunarea despărţământului Braşov al »Asociaţiunei« ţinută în Cernatul Săce­­lelor a fost de­ asemenea o doamnă mani­­festaţiune a iizuinţelor noastre culturale şi economice. Adunarea a decurs în mod sărbătoresc, luând parte pe lângă poporul­ din Cernat şi vre-o 40 oaspeţi din Braşov în frunte cu comitetul despărţământului. Remarcăm la locul acesta discursul ,avân­­tat al directorului despărţământului prof. Nicolae Bogdan, conferenţa însufleţitului nostru advocat Dr. Voicu Niţescu, care ne prevesteşte începutul unei acţiuni puternice pentru emanciparea poporului nostru din Săceie şi concursul preţios al corului ti­­nerimei din Braşov, »Acordul«, despre cari toate însă vom vorbi mai pe larg în nu­­merii viitori. Serbări culturale în Braşov. Serbările culturale, ce s’au ţinut de sf. Rusalii în Braşov, au avut, cu tot tim­pul nefavorabil, o reuşită frumoasă lăsând amintiri neşterse în sufletele celor, cari au grăbit să se prezente la aceste serbări alese şi înălţătoare de inimi. Rezervându-ne a reveni asupra lor mai pe larg în anii viitori facem astăzi numai o scurtă dare de seamă despre de­cursul lor. Despre importanţa şi succesul repre­­zentaţiunii şcolare, aranjată de corpul di­dactic al şcoalelor noastre primare, rapor­tăm mai pe larg la alt loc al numărului nostru de azi. Dintre celelalte serbări relevăm aici cu deosebire cele două representaţiuni tea­trale date cu concursul iubiţilor noştri ar­tişti d-na şi d-l Zaharie Bârsan şi decur­sul frumos al adunării despărţământului Braşov al Asociaţiunii. In ambele piese teatrale, zguduitoarea dramă «Vânturătorii Mărilor» şi comedia plină de situaţiuni arhicomice «Rasbuna­­rea» rolurile de căpetenie le-au deţinut d-na şi d­l Bârsan, fascinând prin jocul lor artistic numerosul auditor din ambele săli. Pe când d-l Zaharie Bârsan ne-a redat în drama de o înaltă valoare poetică a lui Richepin cu toate fineţele pe bătrânul mar’m­ar bretonic, care n-a iubit şi nu iu­beşte nimic mai mult pe lume decât marea şi pe Dumnezeu, înduio­şindu-ne pănă la lacrimi, — d-na Olimpia Bârsan ne-a fă­cut în comedia lui Labiehe «Răsbunarea»­ sâ râdem cum n’am mai râs de mult. Ro­lul femeii, care în răsbunarea ei faţă de băr­bătul pe căre i acuză pe nedrept de un omor închipuit, trece peste toate marginile închipuirii omeneşti producând cele mai comice situaţiuni, d-na Bârsan l-a jucat cu un temperant şi cu o vervă de admirat. Publicul numeros a răsplătit cu vii aplauze şi aclamări pe iubiţii noştri artişti cari atât în decursul reprezentaţiilor cât şi după reprezentaţia de eri seara, în res­taurantul Redutei, au fost sărbătoriţi şi înconjuraţi cu cea mai mare dragoste şi însufleţire. Producţiune şcolară.­­ Braşov, 13 Iunie n. 1911. Duminecă, în ziua primă de Rusalii s’a dat producţiunea elevilor dela şcoalele noastre elementare din Braşov, în sala festivă a liceului. După carele , produc­ţiunea a fost deschisă cu o cuvântare de d-l Ştefan Popoviciu, directorul şcoalelor. In cuvântarea sa, d-l Popoviciu a stăruit în deosebi pentru progresul în cultură şi a arătat însemnătatea limbei materne în viaţa popoarelor. A spus apoi, că produc­ţiunea este cea dintâiu de felul acesta la şcoalele noastre şi e menită a deştepta tot mai mult interesul faţă de şcoală, atât la elevi, cât şi la părinţi. Vorbirea o vom da în întregime în numărul poporal al »Gazetei«. A urmat apoi producţia, cu un pro­gram bogat, compus din mai multe decla­ , moţiuni, dialoguri şi trialoguri şi o mică­­ piesă comică »Ziua Tatii«, predată de două eleve şi un elev. Au fost şi trei coruri mixte, de băieţi şi fetiţe, dirijate de d-l

Next