Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)

1919-10-18 / nr. 218

NiC 218—1019 Marele congres preoţesc din Bucureşti. Mi-amintesc o discuţie particu­­lară"Cu unul din prietenii mei, un laic extrem de modernist, care susţinea că după realizarea idea­lului naţional rolul bisericei va trebui redus la practicele rituale, ba va rămâne fără obiect, căci toate problemele pentru realzarea cărora lucrase biserica vor cădea de acum în sarcina statului, care va avea şi posibilitatea şi, desigur, şi voinţa de a le duce­ la înde­plinire. Oricâte argumente aduceam în discuţie, adversarul meu le res­­pingea cu o încapăţinare adevărat modernistă. Acum, că pot scrie ceva, deşi întârziat, despre desba­­terile marelui congres preoţesc ţi­nut in Bucureşti, sunt încredinţat că nu numai bunul meu prietin, dar cu el mulţi alţi laici cu ve­deri „moderne* se vor putea con­vinge, că rolul bisericei în viitor nu numai că nu va putea fi res­trâns, ci dimpotrivă, abi&­a,um, li­­berd, tfitr’un avânt nou şi sănătos biserica îşi va putea concentra toate energiile pent­ru realizarea multiplelor ei probleme Interne. După Congresul preoţilor din Si­biu, preoţimea de mir din vechiul regat, în scopul de a fixa normele generale, pe cari să se unifice şi organizeze întreaga biserică orto­doxă din România întregită, şi-a ales un comitet de organizare, al cărui suflet a fost profesorul de la facultatea teologică, păr. Econ. C. Nazarie, directorul internatului teo­logic şi şef al preoţilor militari. Acest comitet, în îmi multe con­ferinţe şi consfătuiri cu „fruntaşii preoţimii din vechiul regat precum şi cu fostul ministru de instrucţie d-1 C. Angelescu şi cu adminis­tratorul „Casei Bisericei* d-1 C­­Dobrescu, au fixat şi împărţit ma­terialul de discutat, şi au convocat acest congres al preoţimei din în­treaga ţară, pentru zilele de 30 Sept., 1 şi 2 Octomvrie. Grupul preoţilor din Ardeal, sub conducerea păr. protopop Dr. V. Saftu şi a păr. Dr. N. Bălan, so­sind în capitală îacă în seara de 28 Septemvrie au fost primiţi în Gara de Nord de păr. Econ. C. Nazarie şi de alţi câţiva preoţi bu­­cureşteni şi încvartiraţi în interna­tul şcoalei de fete a Societăţii fe­meilor ortodoxe, a cărei membre au fost de o delicată atenţie în primirea şi găzduirea noastră. A doua zi, Luni, au sosit şi de­legaţii provinciilor surori alipite, Bucovina şi Basarabia, iar organi­zatorii au ţinut o consfătuire pen­tru statolirea mai multor chestii de amănunt. Prima zi a congresului In catedrala mitropoliei, la orele 8 şi jum. dim. locotenentul mitro­poliei, P. S. S. Arhierul Platon Ciosu, însoţit de mai mulţi preoţi săvârşeşte un Te-Deum, cu răs­punsurile corului mitropolitan şi îin asistenţa unei preoţim­ nume­roase întruniţi din toate unghiurile ţârii. Eşind din catedrală, preoţimea se aranjează într’un lung şi impu­nător convoi, care parcurgând Ca­lea Victoriei se înd­repteazâ spre frumoasa zidire a Ateneului, unde se ţin şedinţele. Un aspect rar şi înălţător, şirul acesta respectabil de preoţi, în reverenzi negre, în rase, în camilaf­e, violete şi negre, brâuri roşii şi albastre, pălării pre­oţeşti din Ardeal, Bucovina şi Ba­sarabia, împestriţate de câteva uni­forme militare preoţeşti. Respec­tuos făcea loc publicul eterogen pe calea Victoriei acestor propo­văduitori ai evangeliei, conducători ai satelor şi poporului şi atâtor arestaţi, internaţi şi mucenici ai încercărilor din urmă. Amfiteatrul Ateneului se umple până la cel din urmă loc, şi intr’un aer de cea mai adâncă solemnitate. Păr. Econ. Nazarie, care-şi vedea acum înainte-i rodul alergărilor sale, sa­lută primul mare congres al preo­ţimii ortodoxe din România între­gită, arătând că războiul, care a adus atât de mari prefaceri, des­chide şi bisericei un drum nou, probleme mari , pentru a ţine pas cu noile închegări sociale preoţi­mea are să se organizeze în ve­derea viitoarelor lupte. Pe scena Ateneului luaseră loc comitetul organizator, P. S. S. Lor. Arhiereii Platon Ciosu, Evghenie Humulescu şi Bartolomeu Stănescu, singurii arhierei prezenţi, apoi d-nii general Lupescu, noul ministru de curts şi C. Pascu, din partea pri­măriei capitalei. In o lapidară vorbire, milităreşte d. general Lupescu, doreşte ca roa­dele aduse ţârii prin legătura între cruce şi sabie, cari au fost pre­tutindeni şi totdeauna alături în istoria neamului, să fie asigurate şi în viitor ţării prin aceiaşi trai­nică legătură. Salută congresul în numele guvernului. In numele Sf. Sinod al Româ­niei P S. Sa Arhiereul locotenent de mitropolie Platon binecuvântă lucrările congresului. Constituirea biroului se propune nu o simbolică solidaritate pe pro­vincii : Preşedinte de onoare Ar­­hireul locotenent Platon, preşe­dinte , Păr. Dr. V. Savu, protopo­pul Braşovului, Păr. Chîrilov, pro­topop in Ismail, Basarabia, Păr. Teofil Suciuc din Bucovina, Pâr. Tuşescu, din Iaşi, a doua capitală a regatului, apoi fapte secretari, din preoţii capitali. După consituiri Păr. C. Nazarie ţine o frumoasă cuvântare de deschidere, ară­nd importanţa a­­cestui congres. D. Cezar Paşcu salută congre­sul în numele primăriei capitalei, a consiliului comunal, în cuvinte frumoase cere comemorarea pre­oţilor morţi pe tront şi termină în aplauze unanime. Păr. protopop Dr. Vasile Saftu, se ridică la masa eroului, unde şi ocupase locul şi în o atmosferă de cea mai adâncă atenţiune, care se da atât­­solului bisericei noas­tre ardelene cât şi persoanei În­săşi a vorbitorului îşi începe vor­birea amintind cei trai factori, că­rora datorim momentele epocale prin care trece neamul nostru: Dumnezeu, ocrotorul Biserica strămoşească şi acrobantul ro­mân. Intr’o prer­aţie frumoasă arată munca biserici in trecut, si­tuaţia ei actuală şi problema de căpetenie pentru viitor: conlucra­rea ca­­din Romţia-Mare să fa­cem o Români-Tare, cel dintâi factor in Orientul Europei. Vorbirea este­ des întreruptă de aclamaţii şi aiause, in decur­sul ei se cântă imnul regal şi de-al nostru ster. Păr. Chirilov, totoiereu,din Ba­sarabia în ua jai moldovenesc frumos aduce aurul preoţime! din Basarabia, iar dr. Zaharovschi din partea preotiei care stră­­jueşte mormântul lui Ştefan­ cel­­mare, din Bucovin­a-na Cantacuz, salută con­gresul în numele societăţii orto­doxe a doamnelor rmâne, cerând concursul preoţii» la realizarea atâtor probleme articale comune. Se trimit apoi­­legram­e oma­giale M. S. Regelu tuturor epis­­copilor din Itimu-Mare, d-lui profesor N. Iorga , se răspunde la telegrama P. Saitropolitului Moldovei Pimen­eşedintele Sf. Sinod. Păr. Iordănescu , Ploeşti co­memorează preoţiiorţi în răz­boi şi arată jertfa neoţimii peste tot, a preoţilor mili, în deosebi, în război. Şedinţa de descrra şi con­stituire se închide 112 ore. Va urma. Cititorii ziarai Gazeta Transilvaniei peste tot Românii cu bu intenţii sunt rugaţi să laboreze cu acţiile lor la'îriparea societăţii GEOIE BA­­RIŢIU.* Acţiile societă O EO iZ­­QE BA­RI ŢIU \jt foarte miei, şi astfel m posibili­tatea oricărui iiActual şi ţdrăn să-şi plaseze fiii într’o ■instituţie sigură !« viitor garantat. Cronic xtemă O proclamaţie a noului drum turc Noul guvern turci etalat la Konih : „Nu dorim să luptăptara stră­inilor, dar nu vom fo nici un guvern străin în ţa noastră , promitem tuturor, făr face di­ferenţă de rasă, şi rele, paza vieţii şi averei. Vom lupta cu iiseri a muri pentru ca ţara noastră n Pe su­pusă străinătăţii. Derespecta­­rea principiilor lui Wi în ceea ce priveşte Turcia. Dr­­a noas­tră sălăşlueşte pe arii noastre. Vom condamna la mclîpe toţi musulmenii sau creştin­e s'ar opune vederilor noastr­ei sun­tem musulmani care i pe Sul­tan. Respectăm califi. Naţiu­nea de la Est la vest la Er­­zerum la Smurna, a fc acord în privinţa aceasta. ^ Drepturile acordate e: ar­mene în număr de 301 suflete n’a fost recunoscute p, zi na­­ţiunei turceşti care nt peste­­ 16 milioane. Ne vom vinde- i pendenţa ţării fără a ne/î/la sa­crifici". 1 GAZETA TRANSILVANIEI Politica internă. uun­ouijl de w$i ds aseară Unificarea salariilor funcţi­onarilor de stat. — Amâ­narea vizitai d-lui Vivian­. — Scopul vizite*. ~ Consi­liul Dirigent a cerut un ra­port despre activitatea gu­vernului actual. Aseară s’a ţinut un Consiliu de miniştri, la care a luat parte şi dl Mîşu, ministru­ de externe. In acest Consiliu a fost discutată, intre altele, chestiunea unificării lefurilor funcţionarilor de stat şi ale ofiţerilor, asupra căreia mem­brii guvernului sunt în principiu de acord. Chestiunea se studiază şi se va redacta la curând un de­cret-lege.* Dl Viviani, care-şi anunţase vizita în România, şi-a amâ­­nat-o până când vom avea un guvern care să fie expresia parlamentului. Vizita d-lui Viviani in Ro­mânia se datoreşte unor ches­tiuni de politică internaţională, de caracter mondial. E vorba de o alianţă ce se va stabili între România şi Franţa. * După cum ni se comunică din Bucureşti, Consiliul Dirigent din Sibiu a cerut noului guvern un ra­port asupra întregei sale acţiuni de până acum. Raportul, se­ spune, că a fost înaintat de către un Ardelean fruntaş din Bucureşti. * Dirigenţa partidului d-lui Fiondor din Bucovina, publică un comu­nicat oficios, prin care anunță ne­­participarea acestui partid la alegeri. Pentru autorităţi Dante Ovidius German — In atenţia rezortului de culte şi instrucţiune — Cititorii noştri cunosc prea bine isprăvile fostului profesor de la şcoala comercială din Braşov. Dl Dante Ovidius German în­cercase să-şi însu­şiască cele 25.000 Iei, destinaţi ziarului nostru. Ca să-i reuşiască această escroche­rie, dânsul îillicbulund­e sigilul „Qa- I zetei" şi iscălise ca redactor, în­tr’o vreme, când nu avea nici-o­­ legătură cu ziarul. Parchetul din Braşov îi pusese în urmărire pentru fraudă şi fal­­si­care, timp de vre-o 6 săptă­mâni Dante Ovidius German a­­ stat supt supravegherea poliţiei, unde avea să se prezinte zilnic. Instrucţia continuă şi procesul se va desbate în curând. Cu toate astea, rezortul de Cur­te şi instrucţiune publică, a aflat de cuviinţâ, să-l numiască pe dl Dante Ovidius German, profesor la şcoala reală din Deva. Resor­tul n’a aşteptat, ca tribunalul să­­şi rostiasca sentinţa, şi apoi să­ se conformeze. Numirea acestui falit moral înseamnă pur şi simplu a propaga imoralitatea dela catedră. Nu putem înţelege, cum dnii Bra­nişte şi Ghibu nu şi-au dat sea­ma de starea sufletească a elevi­­i lor, cum­ ar fi citit isprăvile aces­tui om, iar acum îl văd făcându­­le educaţie. Ce se va petrece oare în sufletele acestor elevi ? Vor mai crede ei într’o orine morală, care să răsplătească faptele după merit, după ce într’un mod aşa de palpabil această ordine a fost pălmuită. Omul, care ar trebui să stea în­­ puşcărie, dela catedră dă lecţii de bună conduită într’o vreme, când se accentuiază aşa de mult nece­sitatea regenerării morale ! Nu aflaţi, că presenţa acestui om în şcoală, va avea efecte dezas­truoase asupra mentalităţii­­ sufle­telor plăpânde ? Cu ce drept să aştepţi morali­tate delii aceşti elevi, când ei au dovada atât de elocventă, dela în­­suş profesorul lor, că frauda şi falsificarea rămân nepedepsite ? Negreşit, procedeul rezortului de instrucţiune publică poate avea o singură scuză : că la Sibiu nu s’au cunoscut bine faptele lui Dante Ovidius German, iar acum, după­ce situaţia e lămurită, greşala se mai poate repara întru câtva prin o imediată destituire. De altfel, ne simţim datori a încunoştiinţa rezortul de instruc­ţiune publică că Dante German, cum a ajuns la Deva s’a apucat imediat de munca sa distructivă. Împreună cu Dr. Petru Groza au nimicit „Curierul Hunedoarei* şi au înfiinţat o gazetă, care poartă pecetea unei incurabile boli su­fleteşti. IC. INF­IRMAŢIUNII AcopîS Aagle-Americati asu­pra prăzii navala. O telegramă adresată Ini. „Times* dn Wa­shington spune: Se crede că un acord va fi stabilit în curând în­tre Anglia şi Statele Unite în chestia proprietăţii năvilor germa­ne în litigiu. Anglia ar primi „Imperator* şi încă câteva pacheboturi, care se află în portul New York, pe care le împrumutase Statelor-Unite iar­na trecută pentru repatrieri. Pe de altă parte, Anglia ar ce­da Statelor-Unite, vapoarele cis­terne asupra cărora amencanii au drepturi preeminente, după legile engleze și americane asupra pră­zilor navale.* Contesa Tisa ucigaşă. „Daily Expess” publică o telegramă din Geneva, care anunţă o descope­rire senzaţională. Ziarele elveţiene anunţaseră, că la hotelul Montreux a fost găsită moartă o tânără en­gleză, în urma unei injecţii cu morfină, care i-a fost administrată de o doamnă ungară, care pier­duse o sumă însemnată la bridge. Ziarul socialist elveţian „Droit du Peuple* anunţă că dama ungară arestată pentru crimă e contesa Tisa, văduva f.primministrului un­gar. Ziarul adaugă, că ea a fost transferată dea închisoare la un azil Cery lângă Montreux, pentru a fi pusă sub observaţie medicală, deoarece se crede, că fiind mor­­finomană, nu mai e în toate fa­cultăţile mintale. Ziarul cere o in­strucţie mai severă şi mai multă publicitate pentru această afacere. * Garda civilă a Londrei. Se continuă lucrările pentru constitu­irea unei gărzi civile din Londra. Companiile acestei gărzi recrutate din Londra vor fi afiliate rezervei poliţiei, şi nu vor fi întrebuinţate decât în interiorul oraşului. Gene­ralul Sir Edward Woodward, va fi însărcinat cu comanda gărzii civile în zona metropolitană şi generalul Sir Edward Belham în provincie. Membrii gărzi­, civile, ca şi cei ai poliţiei, vor fi înarmaţi numai cu un baston.* Rabindrapath­ Tagore. Vestitul poet indian a câştigat nu de mult marele premiu Nobel, iar din par­tea guvernului englez a fost dis­tins cu titlul de nobil. Subtilul poet al Răsăritului a respins însă cu nHignarp această dinstinere prin­ I trio scrisoare adresată viceregelui ndiei, pe motivul, că englez­i au d­osit măsuri prea aspre şi ner­­iane împotriva locuitorilor din egiunea Pondsab. „Un cântăreţ al acestui neam subjugat, nu poate iurta distincţia împilatorului său!* i răspuns cu multă demnitate astă ! (Drapelul.) * Articolul păr. Nistor „Se ivesc- I orile la Românii din Secuime",­­ publicat în numărul nostru de eri’­i a apărut în Neamul Românesc I de unde l-am reprodus şi noi, dând importanţa cuvenită chestiei tratată in acest articol. I­n favltare. Domnii medici din­­ oraşul şi judeţul Braşov sunt invi­taţi la o convenire pe ziua de 21 Octombre 1919 şi anume : la orele 3 p. m. medicii oficioşi şi cei dela issa muncitorilor, la orele p. m.­edicii particulari şi din spitale, totodată sunt invitaţi şi medicii militari. Obiecte da discuţie sunt două : întâia cassa muncitorilor, a două, intemelrea societăţii medicilor din­­ oraşul şi judeţul Braşov. * Ce ştiu vîenezîi ? — Ziarul „8 Uhr Blatt* din Viena scrie că a aflat din o Sursă sigură ungu­rească, că armata albă maghiară condusă de amiralul Horty, merge contra Budapestei, ca să gonească cu forţa pe Români. Ea se află la Raab şi progresează la estul acestei localităţi. Amiralul Horthy a lansat o proclamaţiune cu următorul cu­prins: După un an de neşanse armata ungara este in fine reorganizată. Graţie sprijinului nobilului popor ditţi­ regiunea transdanubiană, ea înaintează spre Budapesta cu iu- I ţeală Dacă ziarele vieneze caută să alimenteze şi să sature cu astfel de iscodiri fantastice populaţia flămândă a Vienei,­­ trebue să recunoaştem că lipsa de alimente în capitala Austriei e foarte mare.­. * Ciaesaa Urania. (Redută) Vim­ri 17, Sâmb. 18 şi Duminecă 19 O­ct. mari reprezentaţii de deschidere­­ cu „Jertfa cea mare* tragedie în 4 acte cu Carola Toel­e şi Hans Albers. Cascadele din Canada, vedere şi Misterele d-rei Pafie comedie de mult haz. Luni 20 program sensaţional. Curierul Hunedoarei Relativ la cazul „Curierul Hunedoarei“ care l’am semnalat la timp înfie­­rându-l, „Românul“ din Arad scrie : Cei vizaţi, erau de părere să fie lăudaţi, şi cum redactorii de la „C. H.“ şi-au înscris în program şi următorul aliniat : „văzând corupţia extinsă până la gradul că Consiliul Dirigent a trebuit să decreteze oficios acţiu­nea de purificare,­­ am hotărât a fi şi noi cei mai intransigenţi credincioşi şi apărători ai cinstei publice, singurul factor, care poate susţinea în viaţă Rom­ânia­ Mare şi prestigiul ei.‘ Nu au voit să abdice deja o ac­ţiune în care şi-au angajat o­­noarea. Cei care îşi simţeau atinsă o­­norabilitatea prin cale scrise de C­H.“ trebuiau să se adreseze justiţiei ca să Ie facă dreptate, reabilitând­u-i. Alegând calea a doua însă, au făcut doua greşeli foarte mari: 1) au distrus un organ românesc de publicitate şi 2-a şi-au agravat singuri situaţia, crezând că şi-o îmbunătăţesc. Prin astfel de acte nu se poate innăbuşi adevărul, şi asociindu-ne la acte pe care con­ştiinţa noastră le reprobă, nu vom făuri prestigiul şi viitorul Româ­niei Mari. * Basarabia şi alegerile. Dl D­. Cazacu a declarat ziare­lor din Capitală că şi opozi­ţia din Basarabia se va abţine de la alegeri. Care opoziţie? Se întreba Sfatul Iări. In Basarabia, în fie­ce capitală de judeţ, s’au depus câte două trei şi pe alocarea câte o s­ste de candidaţi din diferite grupări. Toate aceste grupări sunt ho­tărâte să dea lupta la alegeri pen­­tru că toate au în vedere, în pri­­mul rând consolidarea unirii şi în al doilea rând alte păreri şi do­­rinţi. Toţi aceia care stau pe acest punct de vedere, şi dânşii for­mează întregul popor basarabean, şi-au­ pus candidaţi, fie pe lista partidului ţărănesc, fie pe alte liste. Naţionalităţile din Basarabia, cari nu au nici un cuvânt de a face pe plăcut provocatorilor din I lăuntru şi şi din afară, au desera- I nat toate candidaţii lor. Când dl Dr. Cazacu anunţă aşa I dar cu atâtă bucurie că opoziţia s’ar fi abţinut, această este o mis­tificare conştientă a cercurilor din regat. Căci sub acest termin vag de opoziţie se ascund numai doi trei paraponisiţi cari ci şi vulpea din fabulă, când nu pot să ajungă I strugurii, spun că-s prea acri. * Elminarea funcţionarilor sus­pecţi unguri. M­iistrul internelor a dat ordin despre eliminarea tu­turor funcţionarilor poliţieneşti sus­pecţi actualei siguranţe. Rămân numai aceea cari se bucură de deplină încredere. ♦ Cosdianînarsa la saaaria, Dra­pelul din Lugoj scrie: Curtea I marţială din Timişoara a condam­nat la moarte pe acarul Ştefan Kardus, acuzat că prin negl­eaţa I sa a cauzat o deraiara lu­iVobriţin, care a avut de victimă un ofiţer şi patru soldaţi. * Schimbarea EumslftrstrăziU­ A­dira Cluj. Consiliul oraşului Cluj a hotărât schimbarea numelor surâ­­zător­ul pieţelor in modul următor : Strada Deak Ferencz : str. Regina Maria ; calea Arpad : calea Traian; piaţa Bross : piaţa Gării piaţa Bocskay : piaţa Cuza Vodă :• str. Farkas: str. Nicolae Iorga; strada Wesselényi Miklos : calea Regele­­ Ferdinand : strada Honved : calea Dorobanţdor : strada Magyar : ca I­lea Victoriei ; piaţa Matyas ; Piaţa I Unirii ; str. Petofi ; str. Avram Ian­cu ; str. Unio ; strada Memo­randului. (Universul). . * D-ra Hopwood organizează a­­limentar­ea districtului Londrei. Englezii au încredinţat unei femei, d-rei Hopwood, greaua misiune de [ a organiza alimentarea districtului Londrei c..re cuprinde cinci mi­lioane de locuitori. La Trompeta. Str. Covaci 24 București se vinde ată de cumt Ben gro3. . ’ 3—5 * Proîssor de matematică -fi­zică. La liceul gr. or. din Brașov este vacantă catedra de matem­­a­tică- fizică. Cei, cari doresc să o­­cupe acest post să-şi înainteze pe­­tiţiunile, împreună cu documentele de cvalificaţiune la Eforia şcolară din Braşov. 8—10 Răufăcători. Aflăm că o bandă de răufăcători terorizează Scheiul. De câteva zie aceşti răufăcători se strecură prin locuinţele oame­nilor şi fură ce găsesc.­­ Credem că poliţia este pe ur­mele lor căci mai alaită seară când au întrat în curtea băilor eforiei sărind zidul, nu după mult au a­­juns şi agenţii poliţiei. 1.* Greva funcţionarilor de li­brărie In Franţa. Funcţionarii de librărie din Franţa s’au pus în grevă şi sunt temeri ca greva să nu ia proporţii în toată industria papeterie­. Numărul greviştilor se urcă la 2000. Ei cer o mărire de salariu. 400 franci lunar pentru bărbaţi, 340 franci pentru femei ziua de lucru de 8 ore şi 15 zile de concediu pe an.­­ * Marele incediu din Galaţi. In dimineaţa zilei de 14 c. a izbucnit un puternic incediu la depozitul de maşini al C. F. R. Flăcările a­­limentate de un vânt puternic, au cuprins întregul depozit fără să se fi putut salva ceva. Cea mai mare parte a maşinelor uneltelor etc. au fost în întregime distruse. Pagubele sunt foarte mari. Cu tot ajutorul dat de pompier și pi­chetele de incendiu focul n’a pu­tut fi stins de cât după ce a distrus totul. S’a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele dezastrului. • Pagina 8. Ultima oră. Telegrame din București sosite la 17 Octomvrie. Stasizs din tratat care tre­­buesc imediat Sndeplinire Lyon. Principalele articole rdin tratatul dels Versailles care trebu­iesc imediat îndeplinite, odată cu intrarea în vigoare a tratatului sunt: restituirea de către guver­nul german de arhive, registre, planuri din teritoriile cedate Belgiei ,şi restituirea documentelor luate, predarea arhivelor, registre, planuri ale Alsaciei Lorenii, punerea în posesie al Alsacienilor Lorenilor în bunurile ce le aparţineau la 11 Noimbrie 1918 şi care sunt situate în teritoriul german, disol­­varea societăţilor militare şi simi­lare în Silesia de sus, constitui­rea comisiunei internaţionale şi ocuparea militară interaliată a Sile­­ziei de sus, livrarea materialului aeronam­ic militar şi naval, emisi­­unea din partea Germaniei a bonu­rilor speciale în profitul Belgiei, emisiunea a 100 miliarde mărci aur, a bonurilor pentru reparaţii, punerea din nou în activitate a co­misiei europene dunărene între Anglia, Franţa, Italia, şi România. Grespi au mai esta delegat la cea î. păci­t­gg Roma. Di Crespi a demisionat dint­racţinea de delegat italian la conferinţa păcei, d­e motive de sănătate. Guvernul a primit de­misia. Saad latră tratate­ de pace l­a vigoare Intrarea în vigoare a tratatului din Versailles va avea loc săptămtna viitoare.­­ Liga aaftaaildF Prima conferinţă a consiliului Ligei naţiunilor se va tine în curâiad la Paris. apropiata osapare a Petro­­graduţui Kama vou Generalul Jadenic? se află la porţile Petrogradului, la vreo 20 —25 mile spre sud. Se cred­­ ca Petr­gradul va cădea în primele zile din Noembrie. Deni­kin se află la 180 mile de Moscova. Intrarea în vigoare a tra­­tatului din Versailles. Intrarea în vigoare a tratatului din Versailles, care trebue să coin­cidă cu d­epunerea şi schimbul de ratificări între Franţa, Angola şi Italia pe de o parte şi Germania pe de altă parte va suferi o amânare până săptămâna viitoare. Desserai de Ioaa Bretea Bibliografie Au apărut următoarele lucrări ale scriitorului bănăţean Cass­an R Munteanu: „ M­artiriul Cătanelor* („Atacul M­ediţi II-a), schiţe din război, preţul Lei 2­50. prrin Ba­sarabia românească“ impresii de călătorie, preţul Lei 150. „Bătălia de la Mărăşeşti (cu 2 hă­ţi şi a­­nexe), preţul Lei 2. „Pribeag po­ezii, preţul Lei 2. De vânzare la pate librăriile. Depozit general la ibrăria : „Minerva" Gh. Ţăran, Lugoj.

Next