Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)
1919-10-18 / nr. 218
NiC 218—1019 Marele congres preoţesc din Bucureşti. Mi-amintesc o discuţie particulară"Cu unul din prietenii mei, un laic extrem de modernist, care susţinea că după realizarea idealului naţional rolul bisericei va trebui redus la practicele rituale, ba va rămâne fără obiect, căci toate problemele pentru realzarea cărora lucrase biserica vor cădea de acum în sarcina statului, care va avea şi posibilitatea şi, desigur, şi voinţa de a le duce la îndeplinire. Oricâte argumente aduceam în discuţie, adversarul meu le respingea cu o încapăţinare adevărat modernistă. Acum, că pot scrie ceva, deşi întârziat, despre desbaterile marelui congres preoţesc ţinut in Bucureşti, sunt încredinţat că nu numai bunul meu prietin, dar cu el mulţi alţi laici cu vederi „moderne* se vor putea convinge, că rolul bisericei în viitor nu numai că nu va putea fi restrâns, ci dimpotrivă, abi&a,um, liberd, tfitr’un avânt nou şi sănătos biserica îşi va putea concentra toate energiile pentru realizarea multiplelor ei probleme Interne. După Congresul preoţilor din Sibiu, preoţimea de mir din vechiul regat, în scopul de a fixa normele generale, pe cari să se unifice şi organizeze întreaga biserică ortodoxă din România întregită, şi-a ales un comitet de organizare, al cărui suflet a fost profesorul de la facultatea teologică, păr. Econ. C. Nazarie, directorul internatului teologic şi şef al preoţilor militari. Acest comitet, în îmi multe conferinţe şi consfătuiri cu „fruntaşii preoţimii din vechiul regat precum şi cu fostul ministru de instrucţie d-1 C. Angelescu şi cu administratorul „Casei Bisericei* d-1 CDobrescu, au fixat şi împărţit materialul de discutat, şi au convocat acest congres al preoţimei din întreaga ţară, pentru zilele de 30 Sept., 1 şi 2 Octomvrie. Grupul preoţilor din Ardeal, sub conducerea păr. protopop Dr. V. Saftu şi a păr. Dr. N. Bălan, sosind în capitală îacă în seara de 28 Septemvrie au fost primiţi în Gara de Nord de păr. Econ. C. Nazarie şi de alţi câţiva preoţi bucureşteni şi încvartiraţi în internatul şcoalei de fete a Societăţii femeilor ortodoxe, a cărei membre au fost de o delicată atenţie în primirea şi găzduirea noastră. A doua zi, Luni, au sosit şi delegaţii provinciilor surori alipite, Bucovina şi Basarabia, iar organizatorii au ţinut o consfătuire pentru statolirea mai multor chestii de amănunt. Prima zi a congresului In catedrala mitropoliei, la orele 8 şi jum. dim. locotenentul mitropoliei, P. S. S. Arhierul Platon Ciosu, însoţit de mai mulţi preoţi săvârşeşte un Te-Deum, cu răspunsurile corului mitropolitan şi îin asistenţa unei preoţim numeroase întruniţi din toate unghiurile ţârii. Eşind din catedrală, preoţimea se aranjează într’un lung şi impunător convoi, care parcurgând Calea Victoriei se îndrepteazâ spre frumoasa zidire a Ateneului, unde se ţin şedinţele. Un aspect rar şi înălţător, şirul acesta respectabil de preoţi, în reverenzi negre, în rase, în camilafe, violete şi negre, brâuri roşii şi albastre, pălării preoţeşti din Ardeal, Bucovina şi Basarabia, împestriţate de câteva uniforme militare preoţeşti. Respectuos făcea loc publicul eterogen pe calea Victoriei acestor propovăduitori ai evangeliei, conducători ai satelor şi poporului şi atâtor arestaţi, internaţi şi mucenici ai încercărilor din urmă. Amfiteatrul Ateneului se umple până la cel din urmă loc, şi intr’un aer de cea mai adâncă solemnitate. Păr. Econ. Nazarie, care-şi vedea acum înainte-i rodul alergărilor sale, salută primul mare congres al preoţimii ortodoxe din România întregită, arătând că războiul, care a adus atât de mari prefaceri, deschide şi bisericei un drum nou, probleme mari , pentru a ţine pas cu noile închegări sociale preoţimea are să se organizeze în vederea viitoarelor lupte. Pe scena Ateneului luaseră loc comitetul organizator, P. S. S. Lor. Arhiereii Platon Ciosu, Evghenie Humulescu şi Bartolomeu Stănescu, singurii arhierei prezenţi, apoi d-nii general Lupescu, noul ministru de curts şi C. Pascu, din partea primăriei capitalei. In o lapidară vorbire, milităreşte d. general Lupescu, doreşte ca roadele aduse ţârii prin legătura între cruce şi sabie, cari au fost pretutindeni şi totdeauna alături în istoria neamului, să fie asigurate şi în viitor ţării prin aceiaşi trainică legătură. Salută congresul în numele guvernului. In numele Sf. Sinod al României P S. Sa Arhiereul locotenent de mitropolie Platon binecuvântă lucrările congresului. Constituirea biroului se propune nu o simbolică solidaritate pe provincii : Preşedinte de onoare Arhireul locotenent Platon, preşedinte , Păr. Dr. V. Savu, protopopul Braşovului, Păr. Chîrilov, protopop in Ismail, Basarabia, Păr. Teofil Suciuc din Bucovina, Pâr. Tuşescu, din Iaşi, a doua capitală a regatului, apoi fapte secretari, din preoţii capitali. După consituiri Păr. C. Nazarie ţine o frumoasă cuvântare de deschidere, arănd importanţa acestui congres. D. Cezar Paşcu salută congresul în numele primăriei capitalei, a consiliului comunal, în cuvinte frumoase cere comemorarea preoţilor morţi pe tront şi termină în aplauze unanime. Păr. protopop Dr. Vasile Saftu, se ridică la masa eroului, unde şi ocupase locul şi în o atmosferă de cea mai adâncă atenţiune, care se da atâtsolului bisericei noastre ardelene cât şi persoanei Însăşi a vorbitorului îşi începe vorbirea amintind cei trai factori, cărora datorim momentele epocale prin care trece neamul nostru: Dumnezeu, ocrotorul Biserica strămoşească şi acrobantul român. Intr’o preraţie frumoasă arată munca biserici in trecut, situaţia ei actuală şi problema de căpetenie pentru viitor: conlucrarea cadin Romţia-Mare să facem o Români-Tare, cel dintâi factor in Orientul Europei. Vorbirea este des întreruptă de aclamaţii şi aiause, in decursul ei se cântă imnul regal şi de-al nostru ster. Păr. Chirilov, totoiereu,din Basarabia în ua jai moldovenesc frumos aduce aurul preoţime! din Basarabia, iar dr. Zaharovschi din partea preotiei care străjueşte mormântul lui Ştefan celmare, din Bucovina-na Cantacuz, salută congresul în numele societăţii ortodoxe a doamnelor rmâne, cerând concursul preoţii» la realizarea atâtor probleme articale comune. Se trimit apoilegrame omagiale M. S. Regelu tuturor episcopilor din Itimu-Mare, d-lui profesor N. Iorga , se răspunde la telegrama P. Saitropolitului Moldovei Pimeneşedintele Sf. Sinod. Păr. Iordănescu , Ploeşti comemorează preoţiiorţi în război şi arată jertfa neoţimii peste tot, a preoţilor mili, în deosebi, în război. Şedinţa de descrra şi constituire se închide 112 ore. Va urma. Cititorii ziarai Gazeta Transilvaniei peste tot Românii cu bu intenţii sunt rugaţi să laboreze cu acţiile lor la'îriparea societăţii GEOIE BARIŢIU.* Acţiile societă O EO iZQE BARI ŢIU \jt foarte miei, şi astfel m posibilitatea oricărui iiActual şi ţdrăn să-şi plaseze fiii într’o ■instituţie sigură !« viitor garantat. Cronic xtemă O proclamaţie a noului drum turc Noul guvern turci etalat la Konih : „Nu dorim să luptăptara străinilor, dar nu vom fo nici un guvern străin în ţa noastră , promitem tuturor, făr face diferenţă de rasă, şi rele, paza vieţii şi averei. Vom lupta cu iiseri a muri pentru ca ţara noastră n Pe supusă străinătăţii. Derespectarea principiilor lui Wi în ceea ce priveşte Turcia. Dra noastră sălăşlueşte pe arii noastre. Vom condamna la mclîpe toţi musulmenii sau creştine s'ar opune vederilor noastrei suntem musulmani care i pe Sultan. Respectăm califi. Naţiunea de la Est la vest la Erzerum la Smurna, a fc acord în privinţa aceasta. ^ Drepturile acordate e: armene în număr de 301 suflete n’a fost recunoscute p, zi naţiunei turceşti care nt peste 16 milioane. Ne vom vinde- i pendenţa ţării fără a ne/î/la sacrifici". 1 GAZETA TRANSILVANIEI Politica internă. uunouijl de w$i ds aseară Unificarea salariilor funcţionarilor de stat. — Amânarea vizitai d-lui Vivian. — Scopul vizite*. ~ Consiliul Dirigent a cerut un raport despre activitatea guvernului actual. Aseară s’a ţinut un Consiliu de miniştri, la care a luat parte şi dl Mîşu, ministru de externe. In acest Consiliu a fost discutată, intre altele, chestiunea unificării lefurilor funcţionarilor de stat şi ale ofiţerilor, asupra căreia membrii guvernului sunt în principiu de acord. Chestiunea se studiază şi se va redacta la curând un decret-lege.* Dl Viviani, care-şi anunţase vizita în România, şi-a amânat-o până când vom avea un guvern care să fie expresia parlamentului. Vizita d-lui Viviani in România se datoreşte unor chestiuni de politică internaţională, de caracter mondial. E vorba de o alianţă ce se va stabili între România şi Franţa. * După cum ni se comunică din Bucureşti, Consiliul Dirigent din Sibiu a cerut noului guvern un raport asupra întregei sale acţiuni de până acum. Raportul, se spune, că a fost înaintat de către un Ardelean fruntaş din Bucureşti. * Dirigenţa partidului d-lui Fiondor din Bucovina, publică un comunicat oficios, prin care anunță neparticiparea acestui partid la alegeri. Pentru autorităţi Dante Ovidius German — In atenţia rezortului de culte şi instrucţiune — Cititorii noştri cunosc prea bine isprăvile fostului profesor de la şcoala comercială din Braşov. Dl Dante Ovidius German încercase să-şi însuşiască cele 25.000 Iei, destinaţi ziarului nostru. Ca să-i reuşiască această escrocherie, dânsul îillicbulunde sigilul „Qa- I zetei" şi iscălise ca redactor, într’o vreme, când nu avea nici-o legătură cu ziarul. Parchetul din Braşov îi pusese în urmărire pentru fraudă şi falsicare, timp de vre-o 6 săptămâni Dante Ovidius German a stat supt supravegherea poliţiei, unde avea să se prezinte zilnic. Instrucţia continuă şi procesul se va desbate în curând. Cu toate astea, rezortul de Curte şi instrucţiune publică, a aflat de cuviinţâ, să-l numiască pe dl Dante Ovidius German, profesor la şcoala reală din Deva. Resortul n’a aşteptat, ca tribunalul săşi rostiasca sentinţa, şi apoi să se conformeze. Numirea acestui falit moral înseamnă pur şi simplu a propaga imoralitatea dela catedră. Nu putem înţelege, cum dnii Branişte şi Ghibu nu şi-au dat seama de starea sufletească a elevii lor, cum ar fi citit isprăvile acestui om, iar acum îl văd făcândule educaţie. Ce se va petrece oare în sufletele acestor elevi ? Vor mai crede ei într’o orine morală, care să răsplătească faptele după merit, după ce într’un mod aşa de palpabil această ordine a fost pălmuită. Omul, care ar trebui să stea în puşcărie, dela catedră dă lecţii de bună conduită într’o vreme, când se accentuiază aşa de mult necesitatea regenerării morale ! Nu aflaţi, că presenţa acestui om în şcoală, va avea efecte dezastruoase asupra mentalităţii sufletelor plăpânde ? Cu ce drept să aştepţi moralitate delii aceşti elevi, când ei au dovada atât de elocventă, dela însuş profesorul lor, că frauda şi falsificarea rămân nepedepsite ? Negreşit, procedeul rezortului de instrucţiune publică poate avea o singură scuză : că la Sibiu nu s’au cunoscut bine faptele lui Dante Ovidius German, iar acum, dupăce situaţia e lămurită, greşala se mai poate repara întru câtva prin o imediată destituire. De altfel, ne simţim datori a încunoştiinţa rezortul de instrucţiune publică că Dante German, cum a ajuns la Deva s’a apucat imediat de munca sa distructivă. Împreună cu Dr. Petru Groza au nimicit „Curierul Hunedoarei* şi au înfiinţat o gazetă, care poartă pecetea unei incurabile boli sufleteşti. IC. INFIRMAŢIUNII AcopîS Aagle-Americati asupra prăzii navala. O telegramă adresată Ini. „Times* dn Washington spune: Se crede că un acord va fi stabilit în curând între Anglia şi Statele Unite în chestia proprietăţii năvilor germane în litigiu. Anglia ar primi „Imperator* şi încă câteva pacheboturi, care se află în portul New York, pe care le împrumutase Statelor-Unite iarna trecută pentru repatrieri. Pe de altă parte, Anglia ar ceda Statelor-Unite, vapoarele cisterne asupra cărora amencanii au drepturi preeminente, după legile engleze și americane asupra prăzilor navale.* Contesa Tisa ucigaşă. „Daily Expess” publică o telegramă din Geneva, care anunţă o descoperire senzaţională. Ziarele elveţiene anunţaseră, că la hotelul Montreux a fost găsită moartă o tânără engleză, în urma unei injecţii cu morfină, care i-a fost administrată de o doamnă ungară, care pierduse o sumă însemnată la bridge. Ziarul socialist elveţian „Droit du Peuple* anunţă că dama ungară arestată pentru crimă e contesa Tisa, văduva f.primministrului ungar. Ziarul adaugă, că ea a fost transferată dea închisoare la un azil Cery lângă Montreux, pentru a fi pusă sub observaţie medicală, deoarece se crede, că fiind morfinomană, nu mai e în toate facultăţile mintale. Ziarul cere o instrucţie mai severă şi mai multă publicitate pentru această afacere. * Garda civilă a Londrei. Se continuă lucrările pentru constituirea unei gărzi civile din Londra. Companiile acestei gărzi recrutate din Londra vor fi afiliate rezervei poliţiei, şi nu vor fi întrebuinţate decât în interiorul oraşului. Generalul Sir Edward Woodward, va fi însărcinat cu comanda gărzii civile în zona metropolitană şi generalul Sir Edward Belham în provincie. Membrii gărzi, civile, ca şi cei ai poliţiei, vor fi înarmaţi numai cu un baston.* Rabindrapath Tagore. Vestitul poet indian a câştigat nu de mult marele premiu Nobel, iar din partea guvernului englez a fost distins cu titlul de nobil. Subtilul poet al Răsăritului a respins însă cu nHignarp această dinstinere prin I trio scrisoare adresată viceregelui ndiei, pe motivul, că englezi au dosit măsuri prea aspre şi neriane împotriva locuitorilor din egiunea Pondsab. „Un cântăreţ al acestui neam subjugat, nu poate iurta distincţia împilatorului său!* i răspuns cu multă demnitate astă ! (Drapelul.) * Articolul păr. Nistor „Se ivesc- I orile la Românii din Secuime", publicat în numărul nostru de eri’i a apărut în Neamul Românesc I de unde l-am reprodus şi noi, dând importanţa cuvenită chestiei tratată in acest articol. In favltare. Domnii medici din oraşul şi judeţul Braşov sunt invitaţi la o convenire pe ziua de 21 Octombre 1919 şi anume : la orele 3 p. m. medicii oficioşi şi cei dela issa muncitorilor, la orele p. m.edicii particulari şi din spitale, totodată sunt invitaţi şi medicii militari. Obiecte da discuţie sunt două : întâia cassa muncitorilor, a două, intemelrea societăţii medicilor din oraşul şi judeţul Braşov. * Ce ştiu vîenezîi ? — Ziarul „8 Uhr Blatt* din Viena scrie că a aflat din o Sursă sigură ungurească, că armata albă maghiară condusă de amiralul Horty, merge contra Budapestei, ca să gonească cu forţa pe Români. Ea se află la Raab şi progresează la estul acestei localităţi. Amiralul Horthy a lansat o proclamaţiune cu următorul cuprins: După un an de neşanse armata ungara este in fine reorganizată. Graţie sprijinului nobilului popor ditţi regiunea transdanubiană, ea înaintează spre Budapesta cu iu- I ţeală Dacă ziarele vieneze caută să alimenteze şi să sature cu astfel de iscodiri fantastice populaţia flămândă a Vienei, trebue să recunoaştem că lipsa de alimente în capitala Austriei e foarte mare.. * Ciaesaa Urania. (Redută) Vimri 17, Sâmb. 18 şi Duminecă 19 Oct. mari reprezentaţii de deschidere cu „Jertfa cea mare* tragedie în 4 acte cu Carola Toele şi Hans Albers. Cascadele din Canada, vedere şi Misterele d-rei Pafie comedie de mult haz. Luni 20 program sensaţional. Curierul Hunedoarei Relativ la cazul „Curierul Hunedoarei“ care l’am semnalat la timp înfierându-l, „Românul“ din Arad scrie : Cei vizaţi, erau de părere să fie lăudaţi, şi cum redactorii de la „C. H.“ şi-au înscris în program şi următorul aliniat : „văzând corupţia extinsă până la gradul că Consiliul Dirigent a trebuit să decreteze oficios acţiunea de purificare, am hotărât a fi şi noi cei mai intransigenţi credincioşi şi apărători ai cinstei publice, singurul factor, care poate susţinea în viaţă România Mare şi prestigiul ei.‘ Nu au voit să abdice deja o acţiune în care şi-au angajat onoarea. Cei care îşi simţeau atinsă onorabilitatea prin cale scrise de CH.“ trebuiau să se adreseze justiţiei ca să Ie facă dreptate, reabilitându-i. Alegând calea a doua însă, au făcut doua greşeli foarte mari: 1) au distrus un organ românesc de publicitate şi 2-a şi-au agravat singuri situaţia, crezând că şi-o îmbunătăţesc. Prin astfel de acte nu se poate innăbuşi adevărul, şi asociindu-ne la acte pe care conştiinţa noastră le reprobă, nu vom făuri prestigiul şi viitorul României Mari. * Basarabia şi alegerile. Dl D. Cazacu a declarat ziarelor din Capitală că şi opoziţia din Basarabia se va abţine de la alegeri. Care opoziţie? Se întreba Sfatul Iări. In Basarabia, în fiece capitală de judeţ, s’au depus câte două trei şi pe alocarea câte o sste de candidaţi din diferite grupări. Toate aceste grupări sunt hotărâte să dea lupta la alegeri pentru că toate au în vedere, în primul rând consolidarea unirii şi în al doilea rând alte păreri şi dorinţi. Toţi aceia care stau pe acest punct de vedere, şi dânşii formează întregul popor basarabean, şi-au pus candidaţi, fie pe lista partidului ţărănesc, fie pe alte liste. Naţionalităţile din Basarabia, cari nu au nici un cuvânt de a face pe plăcut provocatorilor din I lăuntru şi şi din afară, au desera- I nat toate candidaţii lor. Când dl Dr. Cazacu anunţă aşa I dar cu atâtă bucurie că opoziţia s’ar fi abţinut, această este o mistificare conştientă a cercurilor din regat. Căci sub acest termin vag de opoziţie se ascund numai doi trei paraponisiţi cari ci şi vulpea din fabulă, când nu pot să ajungă I strugurii, spun că-s prea acri. * Elminarea funcţionarilor suspecţi unguri. Miistrul internelor a dat ordin despre eliminarea tuturor funcţionarilor poliţieneşti suspecţi actualei siguranţe. Rămân numai aceea cari se bucură de deplină încredere. ♦ Cosdianînarsa la saaaria, Drapelul din Lugoj scrie: Curtea I marţială din Timişoara a condamnat la moarte pe acarul Ştefan Kardus, acuzat că prin negleaţa I sa a cauzat o deraiara luiVobriţin, care a avut de victimă un ofiţer şi patru soldaţi. * Schimbarea EumslftrstrăziU Adira Cluj. Consiliul oraşului Cluj a hotărât schimbarea numelor surâzătorul pieţelor in modul următor : Strada Deak Ferencz : str. Regina Maria ; calea Arpad : calea Traian; piaţa Bross : piaţa Gării piaţa Bocskay : piaţa Cuza Vodă :• str. Farkas: str. Nicolae Iorga; strada Wesselényi Miklos : calea Regele Ferdinand : strada Honved : calea Dorobanţdor : strada Magyar : ca Ilea Victoriei ; piaţa Matyas ; Piaţa I Unirii ; str. Petofi ; str. Avram Iancu ; str. Unio ; strada Memorandului. (Universul). . * D-ra Hopwood organizează alimentarea districtului Londrei. Englezii au încredinţat unei femei, d-rei Hopwood, greaua misiune de [ a organiza alimentarea districtului Londrei c..re cuprinde cinci milioane de locuitori. La Trompeta. Str. Covaci 24 București se vinde ată de cumt Ben gro3. . ’ 3—5 * Proîssor de matematică -fizică. La liceul gr. or. din Brașov este vacantă catedra de matematică- fizică. Cei, cari doresc să ocupe acest post să-şi înainteze petiţiunile, împreună cu documentele de cvalificaţiune la Eforia şcolară din Braşov. 8—10 Răufăcători. Aflăm că o bandă de răufăcători terorizează Scheiul. De câteva zie aceşti răufăcători se strecură prin locuinţele oamenilor şi fură ce găsesc. Credem că poliţia este pe urmele lor căci mai alaită seară când au întrat în curtea băilor eforiei sărind zidul, nu după mult au ajuns şi agenţii poliţiei. 1.* Greva funcţionarilor de librărie In Franţa. Funcţionarii de librărie din Franţa s’au pus în grevă şi sunt temeri ca greva să nu ia proporţii în toată industria papeterie. Numărul greviştilor se urcă la 2000. Ei cer o mărire de salariu. 400 franci lunar pentru bărbaţi, 340 franci pentru femei ziua de lucru de 8 ore şi 15 zile de concediu pe an. * Marele incediu din Galaţi. In dimineaţa zilei de 14 c. a izbucnit un puternic incediu la depozitul de maşini al C. F. R. Flăcările alimentate de un vânt puternic, au cuprins întregul depozit fără să se fi putut salva ceva. Cea mai mare parte a maşinelor uneltelor etc. au fost în întregime distruse. Pagubele sunt foarte mari. Cu tot ajutorul dat de pompier și pichetele de incendiu focul n’a putut fi stins de cât după ce a distrus totul. S’a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele dezastrului. • Pagina 8. Ultima oră. Telegrame din București sosite la 17 Octomvrie. Stasizs din tratat care trebuesc imediat Sndeplinire Lyon. Principalele articole rdin tratatul dels Versailles care trebuiesc imediat îndeplinite, odată cu intrarea în vigoare a tratatului sunt: restituirea de către guvernul german de arhive, registre, planuri din teritoriile cedate Belgiei ,şi restituirea documentelor luate, predarea arhivelor, registre, planuri ale Alsaciei Lorenii, punerea în posesie al Alsacienilor Lorenilor în bunurile ce le aparţineau la 11 Noimbrie 1918 şi care sunt situate în teritoriul german, disolvarea societăţilor militare şi similare în Silesia de sus, constituirea comisiunei internaţionale şi ocuparea militară interaliată a Sileziei de sus, livrarea materialului aeronamic militar şi naval, emisiunea din partea Germaniei a bonurilor speciale în profitul Belgiei, emisiunea a 100 miliarde mărci aur, a bonurilor pentru reparaţii, punerea din nou în activitate a comisiei europene dunărene între Anglia, Franţa, Italia, şi România. Grespi au mai esta delegat la cea î. păcitgg Roma. Di Crespi a demisionat dintracţinea de delegat italian la conferinţa păcei, de motive de sănătate. Guvernul a primit demisia. Saad latră tratate de pace la vigoare Intrarea în vigoare a tratatului din Versailles va avea loc săptămtna viitoare. Liga aaftaaildF Prima conferinţă a consiliului Ligei naţiunilor se va tine în curâiad la Paris. apropiata osapare a Petrograduţui Kama vou Generalul Jadenic? se află la porţile Petrogradului, la vreo 20 —25 mile spre sud. Se cred ca Petrgradul va cădea în primele zile din Noembrie. Denikin se află la 180 mile de Moscova. Intrarea în vigoare a tratatului din Versailles. Intrarea în vigoare a tratatului din Versailles, care trebue să coincidă cu depunerea şi schimbul de ratificări între Franţa, Angola şi Italia pe de o parte şi Germania pe de altă parte va suferi o amânare până săptămâna viitoare. Desserai de Ioaa Bretea Bibliografie Au apărut următoarele lucrări ale scriitorului bănăţean Cassan R Munteanu: „ Martiriul Cătanelor* („Atacul Mediţi II-a), schiţe din război, preţul Lei 250. prrin Basarabia românească“ impresii de călătorie, preţul Lei 150. „Bătălia de la Mărăşeşti (cu 2 hăţi şi anexe), preţul Lei 2. „Pribeag poezii, preţul Lei 2. De vânzare la pate librăriile. Depozit general la ibrăria : „Minerva" Gh. Ţăran, Lugoj.