Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)
1919-10-23 / nr. 222
Nr. 222-1019 Va mai persista mult Antanta în a face jocul Germaniei Sub titlul de mai sus d-l André Pierre scrie în „L’humanité* următoarele : Evenimentele din Baltica ar trebui să deschidă ochii cei mai orbiţi. Nu arată ele destul de clar că von der Holtz urmăreşte în vestul Rusiei acelaş scop pe care l-au în vedere Denichin în sud şi Colciag în răsărit ? Nu este evident destul că von der Goltz a putut să grupeze în jurul său atâţi ofiţeri reacţionari ca Lieven, Belmont, Vargolici dimpreună cu partizanii acestora tocmai pentru câ aceşti ofiţeri sunt convinşi că von der Goltz serveşte interesele Rusiei reacţionare. Militarismul german este de acord cu cel rusesc. E vorba să se nimicească opera celor două revoluţii. Sa sa zdrobească bolşevismul mai întâi şi apoi să se suprime indepenţa statelor născute din Revoluţia rusă: reacţiunea la Moscova înseamnă reintrarea provinciiilor baltice sub stăpânirea „baronilor11 şi sub vechea influenţă germană. Apoi vor zdrobi spartachismul şi vor reîntrona reacţiunea la Berlin. Acest plan este evident. Unele gazete ungureşti încep sâ întrevadă şi cu mare dreptate pericolul remvierei militarismului german pentru Franţa. Cu toate acestea sunt unii cari, fie din ignoranţă, fie din cauze meschine, continuă să înşele opinia publică şi să recomande o politică nefastă. Le Temps da alaltaeri persistă în a afirma că Germania susţine bolşevismul şi urmăreşte dismembrarea Rusiei. Ea afirmă, dar îi este cam greu să-şi susţină afirmaţiile. Şi cum? Noske şi cu von der Goltz susţin bolşevismul ? Se poate formulaun neadevăr mai mare ? „Le lepris*, care urmăreşte de aproape presa germană, ştie foarte bine, că Germania, care se teme în ţara sa de numeroase tulburări comuniste în iarna asta, doreşte cu multă tărie căderea bolşevismului. El ştie foarte bine că Germania n'a recurs la propagarea bolşevismului decât în decursul răsboiului şi pentru a forţa pe Rusia, aliata Antantei, la pace separată, dar de când cu triumful revoluţiei la Berlin, după ce a văzut condiţiile păcei, Germania urmăreşte o politică inversă şi voeşte să-şi reîntroneze vechea influenţă în Rusia curoţită de bolşevism. „Le Temps* opune politica noastră celei a Germaniei: „Rolul nostru e să reclădim*. Aceasta antiteză nu există. Ca şi Grmania şi noi voim reclădirea Rusiei, dar s’o sustragem influenţei germane şi s’o punem sub a noastră. Dar aci e aci ! Aci se evidenţiază prostia politicei noastre oficiale, pentru a reface Rusia şi pentru a substitui influenţa noastră celei germane.... noi ne servim de Colceag şi Denikin, nişte generali ţarişti, cari voesc restabilirea reacţiunei în Rusia, această reacţiune care a fost întotdeauna pretina Germaniei. Evident, Colceag şi Denichin se pricep să-şi joace rolul. Fiindcă ei au nevoe de muniţiile şi banii noştri, fac „antantofilie* ca şi Ucraina.... în jurul încheierei păcii separate cu Berlinul, ca şi Mannerheim astăzi după germanofilia sa de anul trecut. Ei ne fac curte pentru că noi suntem tari pentru că baionetele noastre îi pot ajuta în opera lor de reacţiune socială. De ar fi fost Germania victorioasă, i s’ar fi reclamat ei aceleaşi baionete. Colciag şi Denichin sunt încântaţi de opera lui von der Geltz şi de anturajul său. Dacă n’ar fi aşa dacă aceşti mari „patrioţi* s'ar teme da influinţă germană acasă la ei, atunci el ar fi denunţat trădarea lui von der Goltz deja de mult, după cum Denikin denunţa mai ori trădarea lui Petliura. Dar n’o fac pentru că von der Goltz este aliatul lor, pentru că el lucrează în Letonia şi Estonia ca şi Denikin în Ucraina şi îa Cuban. Consiliul suprem, de ar fi logic, ar scrie însuşi, ar trebui să trimită aceleaşi note de ameninţare lui Denichin şi Colciag ca lui von der Goltz. Dar, în Ioc de aceasta, ce face el ? El redă acestor mercenari cuirasatul Volia, cea mai frumoasă untate navală a Mărei negre şi le promite material de râsboii rusesc capturat de Germani. Şi presa franceză îl împinge şi mai departe. Le Temps îşi Inchee articolul, reclamând pentru a suta oară recunoaşterea oficială a guvernului Ini Celciag şi Denichin. Le Maim de eri cere din partea sa ca „aventura lui von der Goltz să fie urmată de o reluare a acţiunei aut bolşevice* şi ca noi să susţinem pe bărbaţii cari luptă contra expansiunei germane în Rusia. Astfel de concluzii trag aceste gazele, cari au pretenţia de a lumina opinia publică franceză. Concluziile noastre sunt tocmai contrarii. Noi denunţăm şi nu vom înceta de a denunţa dublul pericol al militarismului german şi rus. Lloyd George a spus-o în ianuarie trecut la Consiliul suprem: Colciag este monarchist. Când recunoşti pe Colciag, recunoşti monarchia, adică voeşti să restabileşti puterea reacţionarilor ruşi cari vor deschide largi porţile Rusiei pentru Germania. Dacă comite Europa această greşală capitală, ea va face atunci jocul Germaniei; ea va permite militarismului german, care acum o desfide în provinciile baltice, să restabilească puterea sa nefastă la Berlin şi să ameninţe din nou liniştea Europei şi în special a Franţei. „LAMURA" Zilele acestea a apărut în Bucureşti admirabila revistă pe care noi am anunţat-o de mult, de sub auspiciile Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii şi sub direcţia d-lui Al Vlahuţă, LAMURA. Dăm mai jos primul articol al acestei reviste iscălit de Al. Vlahuţă, care arată rostul şi intenţia revistei : „ O revistă care să pună în legătură pe cărturarii şi scriitorii noştri cu învăţătorii şi cu tineretul de la sate, pentru a pregăti, împreună cu o sănătoasă şi largă înţelegere a vieţii şi a rosturilor ei, acea binecuvântată unire sufletească, pa care se razimă tăria popoarelor, şi pe care nu pot s’o dea nici izbânzile armelor, nici jocurile iscusite ale diplomaţiei . O revistă de cultură şi de educaţie naţională, care să recheme din umbra trecutului nostru figurile mari şi faptele vitejeşti, cari alcătuesc bogăţia nesfârşită şi puterea cea pururea vie a unui neam, şi să facă din cultul amintirii lor sprijinul nostru moral şi îndreptarea de fiecare ceas a străduinţelor noastre spre mai bine. O revistă de limpezire şi de înălţare a sufletului românesc, a acestui bun suflet, adânc meditativ şi totuşi aşa de copilăresc, îa care dorm atâtea frumuseţi necunoscute, în care atâtea energii proaspete aşteaptă, ca isvorul închis în stâncă lovitura de toiag a lui Moisi, pentru a eşi la lumină. O revistă de caldă, simplă şi iubitoare literatură constructivă, care să dea poporului nostru, cu religia cinstei şi a muncii acea ,tinereţă fară bătrâneţă şi viaţă fără de moarte, de care vorbesc basmele lui şi care nu e numai o poveste, cum s’ar socoti . O asemenea revistă a crezut Ministerul de Instrucţie că e cerută de nevoile vremii şi, pentru realizarea ei, ne-a chemat la muncă pe câţi începem azi lucrul, in condiţiile grele cari se ştiu, şi pe câţi dragostea de bine, limpezirile şi îndemnările viitoare îi vor aduce, cu timpul, între noi. Senină, liberă de orice oficialitate, de orice înrîuriri politice, cum şi de orice spirit de grup şi ambiţii deşerte, revista LAMURA nu va avea altă preocupare, decât aceea de a da cititorilor ei, în cea mai aleasă limbă, cea mai curată şi mai generoasă cugetare românească. A. Vlahuţă Burse pentru căminurile din Bucureşti I. Poduri şi şosele. 1. Bursieri: Bonca Victor, Bilţiu Gr. Traian, Oană Simin. 2. Semibursieri: Maleta Gh., Mareea Dumitru, Pelle George, Roja Romulus (condiţionaţi Kovacs Lajos, Ogrin Adam (condiţionat), Sebean Zaharie, Borza Lucian. II. Electrotehnică. 1. Bursieri: Octavian Ioan, Breaz Simion, Ioanovici Gheorghe. 2. Semibursieri: Suciu Dimitrie, Mirza Iacob, Peculea Pompliu, Caba Ioan, Sâmboan Dionisie. III. Arhitectură : 1. Bursieri: Moldovan Ion. IV. Scala sup. de silvicultură. 1. Bursieri: Strene Petru, Drăgulescu Ioan, Meţian Ioan, Cotta Vasile, Onea Dimitrie, Lupşe Gheorghe. 2. Semibursieri: Nicoara Titus (condiţionat), Tăpălagă Iosif, Marta George, Drăgan Emil,Turca David Zehan Eugenia. GAZETA TRANSILVANIEI V. Academia comercială. 1. Bursieri: Pascu Nicolae, Stirghe Teodor, Ungurean Lucia, Gherghel Maria, Mirton Ilie. 2. Semibursieri: Gerliștean Ioan, Brote Ergen. VI. Bellearte. 1. Bursieri: 2. Sembursieri: Novac Desideriu, Bocea Epaminoada, Pop Eugeniu, Pop Aurel, Brânzău Ion, Vicloia Achim, Maximilian Vaeriu. VIL Conservator. 1. Bursieri: Mureșian Sevastia. 2. Semibursieri: Suciu Coriolan, Podoabă Elvira. Vin Arta dramatică. 1. Bursieri: Vaaca Iosif. După cum suntem informaţi, ieri s-a depus la primăria oraşului Braşov o listă iscălită de 50—60 oameni din Scheiu, cari cer pe Arsenie Vlaicu de deputat. Aceiaşi vlaichişti vor da un manifest către populaţia Scheiului, îndemnând-o să trimită în Constituantă pe fiinţa cea mai urgisită, pe care a născut-o pământul Ardealului. Stăm uluiţi în faţa acestor fapte, pentru cari nu aflăm calificativul corespunzător. Oare aceşti oameni, între cari se află meseriaşi şi comercianţi inteligenţi, să nu-şi poată da seama de criminalitatea actuală, pe care o săvârşesc. A candida pe Vlaicu, care decenii întregi a dus o luptă sistematică împotriva tuturor tendinţelor ■oastre de emancipare politică şi naţională, înseamnă o sfidare neruşinată a sentimentelor naţionale a întregului popor românesc. A încerca să imiţi în Constituantă pe un om, care până şi în Novembre 1918 se împotrivea voinţei nestrămutate a unui popor, încercând să ne târască în republica lui Károlyi, era termeni cei mai moderaţi, o inconştienţă. A fi reprezintat prin Vlaicu, care recomanda faimosului Apponyi, să dea un teren cât mai larg limbei maghiare în şcoalele noastre pentru ca în felul acesta să se ridice nivelul cultural al poporului românesc (!!), înseamnă a fi complicele şi sprijinitorul unui trădător ; mai mult chiar, înseamnă a fi, tu însuţi trădător de neam. Ne este cu neputinţă să credem, că aceşti oameni nu şi-ar da seama de urâţenia şi murdăria faptei, pe care vor să o comită. Sprijinind candidatura unui trădător de neam, aceşti nenorociţi protestează împotriva statului român; ei vor să spună, că nu politica naţională, care ne-a condus la realizarea idealului întregirii politice, a fost cea bună, ci politica inaugurată de Vlaicu, care ţintea robia, şi mai pe urmă, desfiinţarea noastră. Trecutul lui Vlaicu ne îndreptăţeşte să presupunem, că acest om nici astăzi nu are sentimente româneşti, că el mai bucuros ar trăi în cadrele unui stat unguresc, decât în România. Iar inconştienţii, cari îl candidează, se solidarizează cu el? Dar atunci sunt duşmani declaraţi ai statului român! Cu toate, că faptele sunt aşa de clare, nu ne vine să credem că cei 58 - 60 de oameni ar fi voit să meargă aşa de departe. Actul lor vrea să fie, mai curând, o răzbunare împotriva părintelui Saftu. Toţi aceşti 50 oameni sunt duşmanii personali ai candidatului partidului naţional. Şi ceva în actul lor din întunecata răzbunare balcanică, răzbunare oarbă, care nu alege mijloacele şi nu ţine seamă de principii. Dacă nu-l vor pe părintele Saftu, ei puteau, fireşte, găsi şi alt candidat. Dar de ce s’au oprit tocmai la Vlaicu? Răspundem, fiindcă tocmai prin Vlaicu, speră ei, că vor putea lovi mai bine, ca să doară. Cronica politică locală Candidatura lui Vlaicu — O crimă şi inconştienţă ce nu pot fi calificate - Politica Internă întrunirea Ardelenilor din Bucureşti Ardelenii şi bănăţenii din Capitală au avut Duminecă dimineaţa o întrunire in vederea alegerilor. întrunirea a fost prezidată de dl Nicu Popovici, care după ce* a arătat scopul întrunirii, a dat cuvântul profesorului universitar Simeon Mândrescu. Acesta după ce a făcut o scurtă expunere a situaţiunei noastre externe, a accentuat că numai politica de rezistenţă — preconizată de liberali — este aceea care poate duce la consolidarea idealului nostru naţional realizat cu atâtea jertfe, îndeamnă pe asistenţi să dea tot sprijinul lor partidului liberal care după părerea vorbitorului, face o politică cu adevărat românească în împrejurările istorice de azi. Au mai vorbit d-nii Andrei Popescu, Dr. Rădulescu, Crişan şi Tona Roată. Ultimul vorbitor a protestat împotriva hotărârei Consiliului Dirigent de a suspenda ziarul „Timişana“ din Lugoj. S'a vorbit şi de neamestecul Românilor din vechiul regat în viaţa politică de peste munţi şi s’a arătat că numai dupâ ce se va înfăptui, în chip definite, unitatea naţională şi Românii de dincolo vor înţelege rosturile politice din vechiul regat, numai atunci va fi posibil un amestec direct în politica generală a țarei cu ex. udarea separatismului aparent de azi. Programul partidului democrat-unionist Din manifestul-progam, lansat de către partidul democrat al d-lui Take Ionescu extragem următoarele: începutul manifestului se ocupă de rolul şi activitatea acestui partid. Ce priveşte politica externă primul punct al crezului lui politic este clanţa României cu democraţiile din Apus, alianţă sinceră fără subînţelesuri, care singură poate inspira încredere. Dacă naţiunile din apus pot să facă faţă la orice eventualităţi — spune manifestul, — nici unul din statele din răsărit nu este în stare singur să poată asigura existenţa şi neatârnarea lui Evident că întemeierea Legei Naţiunilor este şi mai ales va fi o garanţie solidă pentru libertatea şi integritatea tuturor. In cadrul însă al Ligei Naţiunilor, alianţele sunt permise, cu condiţia să fie defensive şi publice. Partidul democrat este convins că numai o astfel de alianţă, între cele cinci state, care de la Baltica până la Marea Egee, desparte Germania de Rusia, poate să garanteze pacea răsăritului şi prin aceasta a lumei. Partidul democrat pune deci ca o a doua mărturisire a crezului lui politic, necesitatea acestor legături cât mai strânse, între Polonia, Cehia, România, Iugoslavia şi Grecia, la care dacă ar voi să se alipească şi alţii dintre vecinii noştri, atât mai bine. Statele aliate ar forma un bloc de peste 75 milioane de locuitori, ar constitui o mare putere şi atât în Liga Naţiunilor cât şi in toate celelalte legături internaţionale, ar pretinde şi ar obţine drepturile unei mari puteri. Dispoziţiunile tratatului de pac® care jignesc susceptibilitatea noastră lesne sa vor putea modifica când biocri ss va realiza. Ia ce priveşte politica internă, prevede respectarea fiinţei minorităţilor etnice şi politica de absolută egalitate între diferitele confesiuni. Cere apoi unificarea vieţii de stat a tuturor ţinuturilor cari formează noua Românie. Pretinde apoi de centralizarea administrativă şi ca organele administrative să fie scutite de fluctuaţiunile vieţii de partid. Pentru biserica ortodoxă pretinde o alcătuire de organizare uniformă în tot regatul, unde toate culturile sâ fie deopotrivă. In sistemul de impozite cere impozitul progresiv pe venit. Se ocupă apoi de chestia agrară și a muncitorilor, de oftinirea traiului și în fine cere cercetarea averilor făcute în timpul războiului. Cine susţine pe Vlaicu? Pe Românii din Şchei îi cunoaştem ca pe oameni de omenie. Puţini sunt între ei cei cari nu ne fac cinste şi cari se dovedesc unelte ale trădătorului Vlaicu. A bătut ceasul, însă, ca aceşti puţini să-şi tragă consecinţele şi să se lepede de Vlaicu. Avertizăm pe cei câţiva cari au comis greşala de a iscăli pentru candidarea lui Vlaicu, să-şi retragă îndată iscăliturile, altf îi vom da cu numele pentru ca să ştie lumea mare cine susţine pe trădătorul Vlaicu şi vor fi înfieraţi cu asprime de opinia publică. Pagina 8. (■FORMAŢIUNI Români din Schei );»âdaţi-vă de Satana ! Arsenie Vlaicu, la puţină vreme după ce a fost numit director la şcoala noastră comercială, s’a dat la cârd cu călăii neamului, s’a făcut slugă plecată guvernului unguresc. A trăit apoi peste un deceniu în solda duşmanului de moarte. Sprijinit de Unguri Arsenie Vlaicu a început acţiunea de corupţie în Braşov, a scos o foaie care a batjocurit pe bunii români şi a lăudat pe Unguri. Pe acea vreme nu se putea să te atingi de el, pentru că îl apăra jandarmul şi statul unguresc. In România însă nu se mai poate suferi corupţia şi îl trage la răspundere ca trădător. A sosit vremea ca să ardem din rădăcină rău ce ni l-a făcut, să nimicim putregaiul moral din Şchei. Români din Şchei, apelăm la simţul vostru de omenie şi de dreptate, să vă desbăraţi odată pentru totdeauna da Arsenie Vlaicu şi să urmaţi apelului călduros ce vi-l adresează şefii partidului naţional român.. Ieşiţi din lâncezeala şi întunericul ce vi l-a adus în casele voastre vândutul Arsenie Vlaicu, veniţi de luaţi calea luminii şi progresului. Milioane de Români a-teargă sub steagul partidului naţional care ne a scăpat de robia ungurească. Cine din voi mai vrea robie, cine mai vrea să stia în cârdăşia trădătorului Vlaicu ? Cine uită că trăieşte în ţara românească. Români din Şchei, lăpădaţi-vă de satana, de Vlaicu, şi veniţi de luptaţi în rândurile partidului naţional. Scoateţi din sufletul vostru pe Vlaicu, care a urît pe Români. Cine îşi uită de neam şi lege şi cere pe Vlaicu ? Se va face de râsul lumii. Votaţi exclusiv cu candidatul partidului nostru naţional, cu părintele protopop dr Vasile Saftu, care este bine văzut pretutindeni. * Sancţiunile? Citim în „Epoca*: Ni se afrmă că în scurtă vreme Curtea Marţială va lua în cercetare dosarele activităţei oamenilor politici cari sub ocupaţie au pactizat ori s’au pus în serviciul duşmanului. O acţiune va fi deschisă şi în contra membrilor clerului, cari au avut o atitudine antinaţională. Credite. S’au deschis două credite noi: unul de 25 milioane pentru cumpărarea de material pentru C. F. R. și altul de 5 milioane pentru plata despăgubirilor de răsboi.* Liceul maghiar de Arad. Comunitatea bisericească romanocatolică din Arad a cerut dela C. D. un liceu cu limba de propunere maghiară. Liceul s-a admis cu condiţiunea ca limba română, istoria şi geografia României să-şi propună în româneşte Liceul nu va putea fi fecventat decât de elevi romano-catolici, în fine profesorii cari nu depun jurământul de fidelitate nu vor putea funcţiona, Draeplui*.* Kârolyi Mihaâîy acuzat. „Drapelul* dă următoarea informaţie: Ministrul justiţiei din Budapesta a dat ordin procurorului general să pună sub acuză pe contele Kârolyi Mihaly, pentru că acesta ar fi ridicat pentru sine banii statului „Budapest Hirlap* îl numeşte pe fostul premier şi prezident al Ungariei bandit şi escroc.* MeSIsare. In ziua de 21 i. c. medicii din judeţul şi oraşul Bra- şov, convocaţi fiind de Di medic primar al judeţului Braşov, s’au întrunit la „Gewarberein* la ora 3 p. m. S’au discutat diferite chestiuni de interes public şi profesional. Apoi s’a, hotărât înfiinţarea vAsociaţiunea medicilor din judeţul şi oraşul Braşova. Comitetul „ asociaţiunei* se compune din domni : Dr Fabritius Aug. : preşedinte ; Dr Sbarcea T.: vicepreşedinte; Dr Sulica A. : secretar I ; Dr Teutsch W: secretar II; Dr Prişcu Targu.: casier. Membrii în comitet sunt domnii : Dr Tărăşescu Alex, Dr Nehrer Sam, Dr Dapner W. şi Dr Kecskeméty Sig. Scopul acestei asociaţiuni este ca prin dese întruniri să cimenteze legătura sufletească ce trebue să existe între toţi confraţii medici din oraşul şi judeţul Braşov , în sânul asociaţiei să se discute chestii de natură ştienţifică medicală şi să se ia hotărâri pentru apărarea intereselor şi demnităţei profesionale, atinse dinlăuntru sau din afară. Comitetul a fost însărcinat şi cu colaborarea statutelor „Asociaţiunei“. Profesori francezi in Transilvania. O telegramă din Paris anunţă: Ministerul de instrucţiune pubică a notificat Consiliului dirigent din Transilvania că potrivit cererei acestuia din urmă, 150 profesori francezi vor sosi în curând in Transilvania pentru a preda acolo cursuri în licee şi universităţi.♦ 9 contrabandă de aproape 71 milion. Brigada de siguranţă Tighina fiind de mult informată că în Basarabia se aduc pe la Galaţi sume enorma de ruble venite de la Odesa, în schimbul leilor, a însărcinat brigada mobilă de pe linia Tighina-Basarabeanca cu supravegherea. Alaltăeri agentul Marinescu a prins la gara Basarabeanca trei negustori evrei cari aduceau, în două cuferaşe, de la Galaţi aproape jumătate milion 1 ruble Romanof de 10 şi 500 ruble, dintre care mare parte false. Indivizii s’au înaintat subinspectorului general de siguranţă al Basarabiei. * Un binron de educaţiune. Marele stat major a organizat un birou de educaţie cu menirea desvoltărei conştiinţei naţionale în România mare. S’a hotărît înfiinţarea unui comitet, în care să figureze organele autorizate ale şcoalei, bisericei şi armatei. S’a făcut apel şi la toate persoanele cari s’au afirmat pe tărâmul cultural şi educativ naţional. « Gînema Crania. (Redută). Azi Mercuri 22 Oct. ultima representaţie a extraordinarului film criminal „Misterele pădurei din Sâajoan* în 5 acte. Joi 23 şi Vineri 24 Oct. cea mai mare serată, defectivă, Enigma, ultima creaţie a cinematografului frances. Spectacolul începe cu frumoasa comedie. Aşa e viaţa. Profesor de matematici-fisică. La liceul gr. or. din Braşov este vacantă catedra de matematică- fizică. Cei, cari doresc să ocupe acest post să-şi înainteze petiţiunile, împreună cu documentele de cvalificaţiune la Eforia şcolară din Braşov. 10—10 Telegramele electorale. Direcţia Centrală a Poştelor ne comunică importanta dispoziţie ce s'a luat în vederea uşurărei campaniei electorale cu privire la telegrame, că sunt scutite de cenzură acelea cari pornesc dintr’un oficiu electoral, cu singura obligaţiune ca manuscrisele telegramelor să conţină vizibil scris că sunt electorale. * Ssî?3 de dans francez şi scrimă. Pe ziua de 1oembrie 1989, se va deschide „Noua şcoală franceză* de Dans şi Scrimă în sala Grand Hotel (str. Neagră.) In 2 luai oricine poate învăţa perfect toate dansurile moderne sau scrima cu sabia. Preţuri convenabile, înscrierile se fac între orele 1-2 d. a. la Casina din localul Băncei Albina şi numai până la 1 Noembrie a. c. Pentru domnişoare preţurile reduse. 2—4 Ccasarat de Jean Brofcem Ultima oră. Vapoare garmana în porturile brasiliaas Rio de Janeiro. Guvernul brazilian autorizează întrarea vapoarelor germane în porturile Braziliei. Problraa alcoholului. Cristiania. — Rezultatul definitiv a! referendului popular pentru sau contra prohibire! absolute a consulraţiunei alcoolului este următorul: 432 322 voturi au fost pentru prohibirea absolută şi numai 288.913 contra. pMitici di8389-ptrirsa amaricel Madrid. Regele a prezidat, înconjurat fiind de guvernul său, la primărie, cu ocazia aniversării descoperirei Americei, o strălucită ceremonie, în care a semnat un decret, instituind sărbătoare naţională, sărbătoarea zisă a rasei, care se va celebra pretutindeni, prin toate ţările de rasă şi limbă spaniolă. Un cortegiu impozant a defilat în faţa statuii lui Cristofor Columb. Suprimarea listel®? Negre Londra. Un comunicat al oficiului Forem anunţă suprimarea listelor negre, cari purtau numele firmelor germane şi inamice cu cari relaţiunle comerciale erau interzise pentru supuşii englezi.