Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)

1919-10-23 / nr. 222

Nr. 222-1019 Va mai persista mult Antanta în a face jocul Germaniei Sub titlul de mai sus d-l An­dré Pierre scrie în „L’humanité* următoarele : Evenimentele din Baltica ar tre­bui să deschidă ochii cei mai or­biţi. Nu arată ele destul de clar că von der Holtz urmăreşte în vestul Rusiei acelaş scop pe care l-au în vedere Denichin în sud şi Colciag în răsărit ? Nu este evident d­estul că von der Goltz a putut să gru­peze în jurul său atâţi ofiţeri reac­ţionari ca Lieven, Belmont, Var­­golici dimpreună cu partizanii a­cestora tocmai pentru câ aceşti ofi­ţeri sunt convinşi că von der Goltz serveşte interesele Rusiei reacţionare. Militarismul german este de a­­cord cu cel rusesc. E vorba să se nimicească opera celor două re­voluţii. Sa sa zdrobească bolşe­vismul mai întâi şi apoi să se su­prime indepenţa statelor născute din Revoluţia rusă: reacţiunea la Moscova înseamnă reintrarea pro­­vinciiilor baltice sub stăpânirea „baronilor11 şi sub vechea influenţă germană. Apoi vor zdrobi sparta­­chismul şi vor reîntrona reacţiunea la Berlin. Acest plan este evident. Unele gazete ungureşti încep sâ întrevadă şi cu mare dreptate pericolul re­­mvierei militarismului german pen­tru Franţa. Cu toate acestea sunt unii cari, fie din ignoranţă, fie din cauze meschine, continuă să înşele opinia publică şi să recomande o politică nefastă. Le Temps da alaltaeri persistă în a afirma că Germania susţine bolşevismul şi urmăreşte dismem­­brarea Rusiei. Ea afirmă, dar îi este cam greu să-şi susţină afir­maţiile. Şi cum? Noske şi cu von der Goltz susţin bolşevismul ? Se poate formula­­un neadevăr mai mare ? „Le lepris*, care urmăreşte de aproape presa germană, ştie foarte bine, că Germania, care se teme în ţara sa de numeroase tulburări comuniste în iarna asta, doreşte cu multă tărie căderea bolşevis­mului. El ştie foarte bine că Ger­mania n'a recurs la propagarea bol­şevismului decât în decursul răs­­boiului şi pentru a forţa pe Rusia, aliata Antantei, la pace separată, dar de când cu triumful revoluţiei la Berlin, după ce a văzut condi­ţiile păcei, Germania urmăreşte o politică inversă şi voeşte să-şi re­­întroneze vechea influenţă în Rusia curoţită de bolşevism. „Le Temps* opune politica noa­stră celei a Germaniei: „Rolul no­stru e să reclădim*. Aceasta anti­teză nu există. Ca şi Grmania şi noi voim reclădirea Rusiei, dar s’o sustragem influenţei germane şi s’o punem sub a noastră. Dar aci e aci ! Aci se evidenţiază prostia politicei noastre oficiale, pentru a reface Rusia şi pentru a substitui influenţa noastră celei germane.... noi ne servim de Colceag şi De­nikin, nişte generali ţarişti, cari voesc restabilirea reacţiunei în Ru­sia, ace­astă reacţiune care a fost întotdeauna pretina Germaniei. Evident, Colceag şi Denichin se pricep să-şi joace rolul. Fiindcă ei au nevoe de muniţiile şi banii noştri, fac „antantofilie* ca şi U­­craina.... în jurul încheierei păcii separate cu Berlinul, ca şi Man­­nerheim astăzi după germanofilia sa de anul trecut. Ei ne fac curte pentru că noi suntem tari pentru că baionetele noastre îi pot ajuta în opera lor de reacţiune socială. De ar fi fost Germania victorioasă, i­ s’ar fi reclamat ei aceleaşi ba­ionete. Colciag şi Denichin sunt încân­taţi de opera lui von der Geltz şi de anturajul său. Dacă n’ar fi aşa dacă aceşti mari „patrioţi* s'ar teme da influinţă germană acasă la ei, atunci el ar fi denunţat trădarea lui von der Goltz deja de mult, după cum Denikin denunţa mai ori tră­darea lui Petliura. Dar n’o fac pen­­tru că von der Goltz este aliatul lor, pentru că el lucrează în Leto­nia şi Estonia ca şi Denikin în Ucraina şi îa Cuban. Consiliul suprem, de ar fi logic, ar scrie însuşi, ar trebui să tri­mită aceleaşi note de ameninţare lui Denichin şi Colciag ca lui von der Goltz. Dar, în Ioc de aceasta, ce face el ? El redă acestor mer­cenari cuirasatul Volia, cea mai frumoasă untate navală a Mărei negre şi le promite material de râsboii rusesc capturat de Ger­mani. Şi presa franceză îl împinge şi mai departe. Le Temps îşi Inchee articolul, reclamând pentru a suta oară re­cunoaşterea oficială a guvernului Ini Celciag şi Denichin. Le Maim de eri cere din par­tea sa ca „aventura lui von der Goltz să fie urmată de o reluare a acţiunei aut bolşevice* şi ca noi să susţinem pe bărbaţii cari luptă contra expansiunei germane în Rusia. Astfel de concluzii trag aceste gazele, cari au pretenţia de a lu­mina opinia publică franceză. Concluziile noastre sunt tocmai contrarii. Noi denunţăm şi nu vom înceta de a denunţa dublul peri­col al militarismului german şi rus. Lloyd George a spus-o în ianua­rie trecut la Consiliul suprem: Colciag este monarchist. Când recunoşti pe Colciag, re­cunoşti monarchia, adică voeşti să restabileşti puterea reacţionarilor ruşi cari vor deschide largi por­ţile Rusiei pentru Germania. Dacă comite Europa această greşală capitală, ea va face atunci jocul Germaniei; ea va permite militarismului german, care acum o desfide în provinciile baltice, să restabilească puterea sa nefas­tă la Berlin şi să ameninţe din nou liniştea Europei şi în special a Franţei. „LAMURA" Zilele acestea a apărut în Bucureşti admirabila revistă pe care noi am anun­ţat-o de mult, de sub auspiciile Ministe­rului Cultelor şi Instrucţiunii şi sub di­recţia d-lui Al Vlahuţă, LAMURA. Dăm mai jos primul articol al acestei reviste iscălit de Al. Vlahuţă, care arată rostul şi intenţia revistei : „ O revistă care să pună în legă­tură pe cărturarii şi scriitorii no­ştri­ cu învăţătorii şi cu tineretul de la sate, pentru a pregăti, îm­preună cu o sănătoasă şi largă înţelegere a vieţii şi a rosturilor ei, acea binecuvântată unire sufle­tească, pa care se razimă tăria popoarelor, şi pe care nu pot s’o dea nici izbânzile armelor, nici jo­curile iscusite ale diplomaţiei . O revistă de cultură şi de edu­caţie naţională, care să recheme din umbra trecutului nostru figu­rile mari şi faptele vitejeşti, cari alcătuesc bogăţia nesfârşită şi pu­terea cea pururea vie a unui neam, şi să facă di­n cultul amintirii lor sprijinul nostru moral şi îndrep­tarea de fiecare ceas a străduin­ţelor noastre spre mai bine. O revistă de limpezire şi de înălţare a sufletului românesc, a acestui bun suflet, adânc medita­tiv şi totuşi aşa de copilăresc, îa care dorm atâtea frumuseţi necu­noscute, în care atâtea energii proaspete aşteaptă, ca isvorul în­chis în stâncă lovitura de toiag a lui Moisi, pentru a eşi la lumină. O revistă de caldă, simplă şi iubitoare literatură constructivă, care să dea poporului nostru, cu religia cinstei şi a muncii acea ,tinereţă fară bătrâneţă şi viaţă fără de moarte, de care vorbesc basmele lui şi care nu e numai o poveste, cum s’ar socoti . O asemenea revistă a crezut Ministerul de Instrucţie că e ce­rută de nevoile vremii şi, pentru realizarea ei, ne-a chemat la muncă pe câţi începem azi lucrul, in condiţiile grele cari se ştiu, şi pe câţi dragostea de bine, limpe­zirile şi îndemnările viitoare îi vor aduce, cu timpul, între noi. Senină, liberă de ori­ce oficia­litate, de ori­ce înrîuriri politice, cum şi de ori­ce spirit de grup şi ambiţii deşerte, revista LAMURA nu va avea altă preocupare, decât aceea de a da cititorilor ei, în cea mai aleasă limbă, cea mai cu­rată şi mai generoasă cugetare românească. A. Vlahuţă Burse pentru căminurile din Bucureşti I. Poduri şi şosele. 1. Bursieri: Bonca Victor, Bilţiu Gr. Traian, Oană Simin. 2. Semibursieri: Maleta Gh., Mareea Dumitru, Pelle George, Roja Romulus (condiţionaţi Kovacs Lajos, Ogrin Adam (condiţionat), Seb­ean Zaharie, Borza Lucian. II. Electrotehnică. 1. Bursieri: Octavian Ioan, Breaz Simion, Ioanovici­ Gheorghe. 2. Semibursieri: Suciu Dimitrie, Mirza Iacob, Peculea Pompli­u, Caba Ioan, Sâmboan Dionisie. III. Arhitectură : 1. Bursieri: Moldovan Ion. IV. S­cala sup. de silvicultură. 1. Bursieri: Strene Petru, Dră­gulescu Ioan, Meţian Ioan, Cotta Vasile, Onea Dimitrie, Lupşe Gheorghe. 2. Semibursieri: Nicoara Titus (condiţionat), Tăpălagă Iosif, Marta George, Drăgan Emil,­­Turca David Zehan Eugenia. GAZETA TRANSILVANIEI V. Academia comercială. 1. Bursieri: Pascu Nicolae, Sti­r­ghe Teodor, Ungurean Lucia, Gher­ghel Maria, Mirton Ilie. 2. Semibursieri: Gerliștean Ioan, Brote Ergen. VI. Bellearte. 1. Bursieri:­­ 2. Sem­bursieri: Novac Deside­­riu, Bocea Epaminoada, Pop Eu­­geniu, Pop Aurel, Brânzău Ion, Vicloia Achim, Maximilian Va­­eriu. VIL Conservator. 1. Bursieri: Mureșian Sevastia. 2. Semibursieri: Suciu Coriolan, Podoabă Elvira. Vin­ Arta dramatică. 1. Bursieri: Vaaca Iosif. După cum suntem informaţi, ieri s-a depus la primăria oraşului Braşov o listă iscălită de 50—60 oameni din Scheiu, cari cer pe Arsenie Vlaicu de deputat. Aceiaşi vlaichişti vor da un manifest către populaţia Scheiului, îndemnând-o să trimită în Consti­tuantă pe fiinţa cea mai urgisită, pe care a născut-o pământul Ar­dealului. Stăm uluiţi în faţa acestor fapte, pentru cari nu aflăm calificativul corespunzător. Oare aceşti oameni, între cari se află meseriaşi şi comercianţi inteligenţi, să nu-şi poată da seama de criminalitatea actuală, pe care o săvârşesc. A candida pe Vlaicu, care dece­nii întregi a dus o luptă sistema­tică împotriva tuturor tendinţelor ■oastre de emancipare politică şi naţională, înseamnă o sfidare ne­ruşinată a sentimentelor naţionale a întregului popor românesc. A încerca să­­ imiţi în Consti­tuantă pe­ un om, care până şi în Novembre 1918 se împotrivea voinţei nestrămutate a unui popor, încercând să ne târască în repub­lica lui Károlyi, e­ra termeni cei mai moderaţi, o inconştienţă. A fi reprezintat prin Vlaicu, care recomanda faimosului Apponyi, să dea un teren cât mai larg limbei maghiare în şcoalele noastre pen­­tru ca în felul acesta să se ridice nivelul cultural al poporului româ­nesc (!!), înseamnă a fi compli­cele şi sprijinitorul unui trădător ; mai mult chiar, înseamnă a fi, tu însuţi trădător de neam. Ne este cu neputinţă să credem, că aceşti oameni nu şi-ar da seama de urâţenia şi murdăria faptei, pe care vor să o comită. Sprijinind candidatura unui tră­dător de neam, aceşti nenorociţi protestează împotriva statului ro­mân; ei vor să spună, că nu po­litica naţională, care ne-a condus la realizarea idealului întregirii po­litice, a fost cea bună, ci politica inaugurată de Vlaicu, care ţintea robia, şi mai pe urmă, desfiinţarea noastră. Trecutul lui Vlaicu ne îndreptă­ţeşte să presupunem, că acest om nici astăzi nu are sentimente ro­mâneşti, că el mai bucuros ar trăi în cadrele unui stat unguresc, decât în România. Iar inconştienţii, cari îl candidează, se solidarizează cu el? Dar atunci sunt duşmani declaraţi ai statului român! Cu toate, că faptele sunt aşa de clare, nu ne vine să credem­ că cei 58 - 60 de oameni ar fi voit să meargă aşa de departe. Actul lor vrea să fie, mai curând, o răz­bunare împotriva părintelui Saftu. Toţi aceşti 50 oameni sunt duş­manii personali ai candidatului partidului naţional. Şi ceva în actul lor din întunecata răzbunare balcanică, răzbunare oarbă, care nu alege mijloacele şi nu ţine seamă de principii. Dacă nu-l vor pe părintele Saftu, ei puteau, fireşte, găsi şi alt can­didat. Dar de ce s’au oprit tocmai la Vlaicu? Răspundem, fiindcă tocmai prin Vlaicu, speră ei, că vor putea lovi mai bine, ca să doară. Cronica politică locală Candidatura lui Vlaicu — O crimă şi inconştienţă ce nu pot fi calificate - Politica Internă întrunirea Ardelenilor din Bucureşti Ardelenii şi bănăţenii din Capi­tală au avut Duminecă dimineaţa o întrunire in vederea alegerilor. întrunirea a fost prezidată de dl Nicu Popovici, care după ce* a arătat scopul întrunirii, a dat cu­vântul profesorului universitar Si­meon Mândrescu. Acesta după ce a făcut o scurtă expunere a si­­tuaţiunei noastre externe, a accen­tuat că numai politica de rezis­tenţă — preconizată de liberali — este aceea care poate duce la consolidarea idealului nostru na­ţional realizat cu atâtea jertfe, în­deamnă pe asistenţi să dea tot sprijinul lor partidului liberal care după părerea vorbitorului, face­ o politică cu adevărat românească în împrejurările istorice de azi. Au mai vorbit d-nii Andrei Po­­pescu, Dr. Rădulescu, Crişan şi To­na Roată. Ultimul vorbitor a protestat împotriva hotărârei Con­siliului Dirigent de a suspenda ziarul „Timişana“ din Lugoj. S'a vorbit şi de neamestecul Ro­mânilor din vechiul regat în viaţa politică de peste mun­ţi şi s’a ară­tat că numai dupâ ce se va în­făptui, în chip definite, unitatea naţională şi Românii de dincolo vor înţelege rosturile politice din vechiul regat, numai atunci va fi posibil un amestec direct în poli­tica generală a țarei cu e­x­­.­ udarea separatismului ap­arent de azi. Programul partidului demo­crat-unionist Din manifestul-progam, lansat de către partidul democrat al d-lui Take Ionescu extragem­ următoarele: începutul manifestului se ocupă de rolul şi activitatea acestui partid. Ce priveşte politica externă pri­mul punct al crezului lui politic este clanţa României cu democra­ţiile din Apus, alianţă sinceră fără subînţelesuri, care singură poate inspira încredere. Dacă naţiunile din apus pot să facă faţă la orice eventualităţi — spune manifestul, — nici unul din statele din răsărit nu este în stare singur să poată asigura existenţa şi neatârnarea lui Evident că întemeierea Legei Na­ţiunilor este şi mai ales va fi o garanţie solidă pentru libertatea şi integritatea tuturor. In cadrul însă al Ligei Naţiu­nilor, alianţele sunt permise, cu condiţia să fie defensive şi publice. Partidul democrat este convins că numai o astfel de alianţă, între cele cinci state, care de la Baltica până l­a Marea Egee, desparte Ger­mania de Rusia, poate să garanteze pacea răsăritului şi prin aceasta a lumei. Partidul democrat pune deci ca o a doua mărturisire a crezului lui politic, necesitatea acestor legături cât mai strânse, între Polonia, Ce­hia, România, Iugo­slavia şi Gre­­cia, la care dacă ar voi să se ali­pească şi alţii dintre vecinii noş­tri, atât mai bine. Statele aliate ar forma un bloc de peste 75 mili­oane de locuitori, ar constitui o mare putere şi atât în Liga Naţi­unilor cât şi in toate celelalte le­gături internaţionale, ar pretinde şi ar obţine drepturile unei mari puteri. Dispoziţiunile tratatului de pac® care jignesc susceptibilitatea noa­stră lesne sa vor putea modifica când biocri ss va realiza. Ia ce priveşte politica internă, prevede respectarea fiinţei minori­tăţilor etnice şi politica de absolută egalitate între diferitele confesiuni. Cere apoi unificarea vieţii de stat a tuturor ţinuturilor cari formează noua Românie. Pretinde apoi de centralizar­ea administrativă şi ca organele ad­ministrative să fie scutite de fluc­­tuaţiunile vieţii de partid. Pentru biserica ortodoxă pre­tinde o alcătuire de organizare u­­niformă în tot regatul, unde toate culturile sâ fie deopotrivă. In sistemul de impozite cere im­pozitul progresiv pe venit. Se ocupă apoi de chestia agrară și a muncitorilor, de oftinirea tra­iului și în fine cere cercetarea a­­verilor făcute în timpul războiului. Cine susţine pe Vlaicu? Pe Românii din Şchei îi cu­noaştem ca pe oameni de omenie. Puţini sunt între ei cei cari nu ne fac cinste şi cari se dovedesc unelte ale trădătorului Vlaicu. A bătut ceasul, însă, ca aceşti puţini să-şi tragă consecinţele şi să se lepede de Vlaicu. Avertizăm pe cei câţiva cari au comis greşala de a iscăli pentru candidarea lui Vlaicu, să-şi retragă îndată iscăliturile, alt­f­­ îi vom da cu numele pentru­ ca să ştie lumea mare cine susţine pe trădătorul Vlaicu şi vor fi în­fieraţi cu asprime de opinia publică. Pagina 8. (■FORMAŢIUNI Români din Schei )­;»âdaţi-vă de Satana ! Arsenie Vlaicu, la puţină vreme după ce a fost numit director la şcoala noastră comercială, s’a dat la cârd cu călăii neamului, s’a fă­cut slugă plecată guvernului un­guresc. A trăit apoi peste un de­ceniu în solda duşmanului de moarte. Sprijinit de Unguri Arse­nie Vlaicu a început acţiunea de corupţie în Braşov, a scos o foaie care a batjocurit pe bunii români şi a lăudat pe Unguri. Pe acea vreme nu se putea să te atingi de el, pentru că îl apăra jandarmul şi statul unguresc.­­ In România însă­ nu se mai poate suferi corupţia şi îl trage la răs­pundere ca trădător. A sosit vre­mea ca să ardem din rădăcină rău­ ce ni l-a făcut, să nimicim putregaiul moral din Şchei. Români din Şchei, apelăm la simţul vostru de omenie şi de dreptate, să vă desbăraţi odată pentru totdeauna da Arsenie Vlaicu şi să urmaţi apelului căl­duros ce vi-l adresează şefii par­tidului naţional român.. Ieşiţi din lâncezeala şi întune­ricul ce vi l-a adus în casele voa­stre vândutul Arsenie Vlaicu, ve­niţi de luaţi calea luminii şi pro­gresului. Milioane de Români a-­teargă sub steagul partidului na­ţional care ne a scăpat de robia ungurească. Cine din voi mai vrea robie, cine mai vrea să stia în cârdăşia trădătorului Vlaicu ? Cine uită că trăieşte în ţara ro­mânească. Români din Şchei, lăpădaţi-vă de satana, de Vlaicu, şi veniţi de luptaţi în rândurile partidului na­ţional. Scoateţi din sufletul vostru pe Vlaicu, care a urît pe Ro­mâni. Cine îşi uită de neam şi lege şi cere pe Vlaicu ? Se va face de râsul lumii. Votaţi exclusiv cu candidatul partidului nostru naţional, cu pă­rintele protopop dr Vasile Saftu, care este bine văzut pretutindeni. * Sancţiunile? Citim în „Epoca*: Ni se afrmă că în scurtă vreme Curtea Marţială va lua în cercetare dosarele activităţei oamenilor po­litici cari sub ocupaţie au pactizat ori s’au pus în serviciul duşmanu­lui. O acţiune va fi deschisă şi în contra membrilor clerului, cari au avut o atitudine antinaţională. Credite. S’au deschis două cre­dite noi: unul de 25 milioane pen­tru cumpărarea de material pentru C. F. R. și altul de 5 milioane pentru plata despăgubirilor de răsboi.* Liceul maghiar d­e Arad. Co­munitatea bisericească romano­­catolică din Arad a cerut dela C. D. un liceu cu limba de propunere maghiară. Liceul s-a admis cu condiţiunea ca limba română, isto­ria şi geografia României să-şi propună în româneşte Liceul nu va putea fi fecventat decât de elevi romano-catolici,­­ în fine profesorii cari nu depun jurământul de fideli­tate nu vor putea funcţiona, Dra­­eplui*.* Kârolyi Mihaâîy acuzat. „Dra­pelul* dă următoarea informaţie: Ministrul justiţiei din Budapesta a dat ordin procurorului general să pună sub acuză pe contele Kârolyi Mihaly, pentru că acesta ar fi ridi­cat pentru sine banii statului „Bu­dapest Hirlap* îl numeşte pe fostul premier şi prezident al Ungariei bandit şi escroc.* MeSIsare. In ziua de 21 i. c. medicii din judeţul şi oraş­ul Bra-­ şov, convocaţi fiind de Di medic primar al judeţului Braşov, s’au întrunit la „Gewarberein* la ora 3 p. m. S’au discutat diferite chestiuni de interes public şi profesional. Apoi s’a, hotărât înfiinţarea vAso­­ciaţiunea medicilor din judeţul şi oraşul Braşova. Comitetul „ asociaţiunei* se com­pune din domni : Dr Fabritius Aug. : preşedinte ; Dr Sbarcea T.: vicepreşedinte; Dr Sulica A. : secreta­r I ; Dr Teutsch W: secretar II; Dr Prişcu Targu.: casier. Membrii în comitet sunt domnii : Dr Tărăşescu Alex,­ Dr Nehrer Sam, Dr Dapner W. şi Dr Kecske­­méty Sig. Scopul acestei asociaţiuni este ca prin dese întruniri să cimen­teze legătura sufletească ce trebue să existe între toţi confraţii me­dici din oraşul şi judeţul Braşov , în sânul asociaţiei să se discute chestii de natură ştienţifică medi­cală şi să se ia hotărâri pentru apărarea intereselor şi demnităţei profesionale, atinse dinlăuntru sau din afară. Comitetul a fost însărcinat şi cu colaborarea statutelor „Asociaţiu­­nei“. Profesori francezi in Tran­silvania. O telegramă din Paris anunţă: Ministerul de instrucţiune pub­ică a notificat Consiliului di­rigent din Transilvania că potrivit cererei acestuia din urmă, 150 pro­fesori francezi vor sosi în curând in Transilvania pentru a preda acolo cursuri în licee şi univer­sităţi.♦ 9 contrabandă de aproape 71 milion. Brigada de siguranţă Tighina fiind de mult informată că în Basarabia se aduc pe la Ga­laţi sume enorma de ruble venite de la Odesa, în schimbul leilor, a însărcinat brigada mobilă de pe linia Tighina-Basarabeanca cu su­pravegherea. Alaltăeri agentul Marinescu a prins la gara Basarabeanca trei negus­tori evrei cari aduceau, în două cuferaşe, de la Galaţi aproape ju­mătate milion 1 ruble Romanof de 10 şi 500 ruble, dintre care mare parte false. Indivizii s’au înaintat subinspectorului general de sigu­ranţă al Basarabiei. * Un binron de educaţiune. Ma­rele stat major a organizat un bi­rou de educaţie cu menirea des­­voltărei conştiinţei naţionale în România mare. S’a hotărît înfiin­ţarea unui comitet, în care să fi­gureze organele autorizate ale şcoalei, bisericei şi armatei. S’a făcut apel şi la toate persoanele cari s’au afirmat pe tărâmul cul­tural şi educativ naţional. « Gînema Crania. (Redută). Azi Mercuri 22 Oct. ultima represen­­taţie a extraordinarului film cri­minal „Misterele pădurei din Sâa­­joan* în 5 acte. Joi 23 şi Vineri 24 Oct. cea mai mare serată, de­fectivă, Enigma, ultima creaţie a cinematografului frances. Specta­colul începe cu frumoasa comedie. Aşa e viaţa. Profesor de matematici-fi­sică. La liceul gr. or. din Braşov este vacantă catedra de matema­tică- fizică. Cei, cari doresc să o­­cupe acest post să-şi înainteze pe­­tiţiunile, împreună cu documentele de cvalificaţiune la Eforia şcolară din Braşov. 10—10 Telegramele electorale. Direc­ţia Centrală a Poştelor ne comu­nică importanta dispoziţie ce s'a luat în vederea uşurărei campaniei electorale cu privire la telegrame, că sunt scutite de cenzură acelea cari pornesc dintr’un oficiu electo­ral, cu singura obligaţiune ca ma­nuscrisele telegramelor să conţină vizibil scris că sunt electorale. * Ssî?3 de dans francez şi scri­mă. Pe ziua de 1­oembrie 1989, se va deschide „Noua şcoală france­ză* de Dans şi Scrimă în sala Grand Hotel (str. Neagră.) In 2 luai oricine poate învăţa perfect toate dansurile moderne sau scri­ma cu sabia. Preţuri convenabile, înscrierile se fac între orele 1-2 d. a. la Casina din localul Băncei Albina şi numai până la 1 Noem­­­brie a. c. Pentru domnişoare pre­ţurile reduse. 2—4 Ccasarat de Jean Brofcem Ultima oră. Vapoare garmana în portu­­rile brasiliaas Rio de Janeiro. Guvernul bra­zilian autorizează întrarea vapoa­relor germane în porturile Braziliei. Pro­blraa alcoholului. Cristiania. — Rezultatul defini­tiv a! referendului popular pentru sau contra prohibire! absolute a consulraţiunei alcoolului este ur­mătorul: 432 322 voturi au fost pen­tru prohibirea absolută şi numai 288.913 contra. pMitici di8389-ptrirsa am­aricel Madrid. Regele a prezidat, în­conjurat fiind de guvernul său, la primărie, cu ocazia aniversării des­­coperirei A­mericei, o strălucită ce­remonie, în care a semnat un de­cret, instituind sărbătoare naţio­nală, sărbătoarea zisă a rasei, care se va celebra pretutindeni, prin toate ţările de rasă şi limbă spa­niolă. Un cortegiu impozant a defilat în faţa statuii lui Cristofor Co­­lumb. Suprimarea listel®? Negre Londra. Un comunicat al o­­ficiului Forem­ anunţă suprimarea listelor negre, cari purtau numele firmelor germane şi inamice cu cari relaţiunle comerciale erau in­terzise pentru supuşii englezi.

Next