Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)

1919-11-08 / nr. 234

r Strigoii Braşovului Tovarăşii trădătorului, trântit cu ruşinea pe care el voise s’o arunce cetăţenilor Braşoveni, sânt: avoca­tul Jeni Meţian, librarul Ciurcu, fostul profesor N. Sulică şi tipo­­graful-funcţionar Purcărea. Şi încă unul, al cărui nume e o nedemnitate să-l pomenim. El însă, se ştie d­e mâna criminală pro­fanatoare de morminte ale eroilor noştri. Când te gândeşti cu ce vrednici tovarăşi s’a întovărăşit fiul mitro­politului şi librarul Ciurcu!... Adevăraţi strigoi !... * * * Un rătăcit vlah­hist, tovarăş al profanatorului de morminte, un a-­nume Coliban îndrăsnise să ne scrie, înainte de alegeri, ca să nu provocăm poporul din Schei prin atacul împotriva trădătorului, c’a­­poi...„ Poporul din Schei a răspuns însă cum a trebuit; a dat o trân­­teală s’o ţină minte şi în tem­­niţă trădătorului şi tovarăşilor lui. Şi Coliban vorbea în numele po­porului. Cum nu-i crapă obrazul de rușine, astăzi — acestui rătăcit vlah­hist!.. ­ Câîne de vânSSpsra găsit — Dl Alexe Căciulă din Turcheș 427 a găsit un câine de vânătoare pes­triț. Cel care l-a pierdut este ru­gat să trecă pe la adresa de mai sus. După 8 zile trecute, fără să se prezinte proprietarul, câinele nu se mai înapoiază. A f t$À2Effâ irRAKSÏLVAMSEÏ 238—101» din ţară. Rezultatele vor fi totalizate pe judeţe. Până joi la ora 6 seara preşedinţii de tribunale trebuie să comunice rezultatele definitive ale ale­gerilor pentru cameră guver­nului. Constatări politice „Viitorul* spunea că s’a făcut o greşală prin acţiunea Consiliului Dirigent explicată în comunicatul Biuroului presei din Sibiu. D-l Iuliu Maniu a făcut declara­ţiile publicate ori de noi, prin care pune capăt comentariilor ziarelor, mai ales celor cari „Viitorul* le-a făcut sub forma unor sfaturi de dădacă. Şi tot „Viitorul* spune că d- Maniu i-a dat dreptate, atunci când susţine întru totul comunicatul pu­blicat în ziare. Unele ziare, vorbind de alegeri, spun că totul s’a petrecut în li­nişte, bătându-şi joc de greva po­litică a socialiştilor. Cum ar fi vrut oare să fie­ a­­legeri cu scandal din partea socia­liştilor? Aceştia au declarat de la înce­put că nu vor face manifestaţii de stradă. Şi cuminte au tăcut. Să nu mai provocăm în zadar, ci să felicităm muncitorimea că în­ţelege să nu tulbure ordinea de care statul are atâta nevoie. * D . N. Iorga se felicită că a des­coperit o mare bombă antidinas­­tica : în comunicatul biuroului pre­­­sei din Sibiu se aminteşte în trea­căt de Dinastie nu de Rege — zice d-sa. C­ede cu a­devărat ilustrul pro­fesor că în Ardeal suntem cape­bili de subtilităţi de acestea bizantine — obişnuite poate altor „factori politici*... De ce caută ilustrul profesor să arunce o umbră peste dragostea şi respectul nostru de Rege şi Di­nastie? . . Nici nu ne-am fi putut vre-o­dată incidpui să despărţim — cum o face d-l Iorga pentru noi — îa iubirea noastră, pe Rege de Dinas­tia sa — și când vorbim de unul să nu ne gândim la cealaltă ! PROSPECT Subsemnaţii, simţind necesitatea imperioasă a înfiinţări t­or­ rotiri de credit şi economii în Braşov, care să satis- ' .a?f. ncv01je de credit ale Românilor din întreg judeţul luăm JPOPORUL “E te­meierei Insotirei de credit şi economii Fiecare membru al acestei însoţiri contribue cu cel puţin o cvota de 50 — coroane, ce se poate plăti în cel mult 5 rate lunare de câte .20 — Cor. Sediul Insoţirei este în Braşov, şi va avea sucursale în comunele judeţului. Durata însoţirei este nelimitată. Scopul însoţirei de credit şi economii „Poporul" este: 1. înlăturarea cămătarilor şi salvarea celor robiţi de a­ce­şt­­­a, prin procurarea de credit hipotecar şi personal cu un procent cât se poate de redus. 2­)­­Procurarea de credit meseriaşilor şi comercianţilor pentru întreprinderile lor, cu termene lungi şi formalităţi reduse. d­) Ajutorarea instituţiunilor cu caracter cooperativ şi de­­ binefacere prin credite cu termine lungi. ( 4­) înlesnirea creerii de noi instituţii şi întreprinderi cu caracter general în interesul populaţiunei lipsite; însoţirea va fi condusă de un consiliu de administraţie de cel puţin zece şi cel mult cincisprezece membri. Fondatorii îşi rezervă dreptul să numească pentru pri­mul period de trei ani consiliul de administraţie. Deasemenea dreptul selecţionării subscrierilor. Cenzorii­­1 vor fi aleşi de adunarea generală de constituire. Fiecare mem­bru nou după constituirea însoţirei va fi primit de consiliul de administraţie In adunările generale fiecare membru — oricâte cvote ar avea — are dreptul de un singur vot. înscrierile se pot face în Braşov la Casierul "însoţirii : Prof Dragoş Naviea, str. Prundului 4 şi la posesorii listelor de subscriere văzute de Preşedintele şi Cassierul însoţirii. La subscriere se va plăti cel puţin o rată de K. 10 şi K, 5 taxă de fondare după fiecare cvotă. Fondatorii garantează solidar pentru sumele vărsate până la adunarea de constituire, care se va ţinea cel mai târziu la 15 Decembre 1919. Braşov, în 31 Octombre 1919. FONDATORII : Mi­hai Popovici, Dr. Steric Stinghe, Ion Clopoţel, Ioan Prnai, Aurel Ciortea, Petrache Munteanu, George Negusiu, Dumitru Popp, Teodor Ciurcu, Nicolae G. Baboie, Popp Alexandru, Dumitru Rus­sa, Dr. Vasile Saftu, Petru Popovici, Dr. Al. Tărăşescu, Costi Proca, Dr. Iosif Blaga, Emil Socaciu, Emil Bologa, Virginia St. Iosif, Romulus Dogariu, Dragoş Navrea, Căp. Maxim Toma, Dr. Moldovan, Victor Branişte, I. Brotea, M. G. Samarineanu Nicolae Ardelean, Ioan Giuvelcă, Eugen R. Neguţ, Nicolae Furnică, Ioan Murăroiu, Vasile Vili, Nic. Bădiloiu, Virgil Pop­escu, Dr. N. Stinghe. 1-10 In chestia exportului — Opinia publică, din vechiul regat indusă în eroa­re.— Chestia lemnelor în Transilvania. — După ce ni s’a res­pins toate ofertele din partea vechiului regat — In Ardeal sânt 100,000 vite îngrășate­ — — Comunicatul Biurou­lui presei din Sibiu — Pentru rectificarea dezorientării privitoare la chestiunile­ de import şi export transilvănean în legătu­ră cu lipsa de carne şi de com­bustibil în Bucureşti, suntem­­au­torizaţi a da următoarele lămuriri. Dată fiind bogăţia de lemne de foc a teritoriilor din Transilvania, încă din primăvara anului curent s’a luat contact de către Consiliu­ dirigent, cu guvernul central, ofe­­rindu-se cantitatea de lemne ne­cesare c. f. r. și primăriei Bucu­rești. Pentru c. f. r. oferta a fost făcută in mod precis. 10 mii de vagoane a 1000 coroane vagonul la gara de încărcare. Această ofer­tă nu s’a primit. In luna August Consiliul Dirigent a fost solicitat de către guvernul regal, ca sâ a­­sigure o cantitate mai mare de lemna cam 40 mii de vagoane cu preţ convenabil. Consiliul Dirigent luase măsuri încă înainte de a­­ceste solicitări ca să­­ asigure a­­numite cantităţi cu preţuri reduse, imobilizând 30 96­­ din producţia fiecărui exploatator de lemne. S’a isbutit a se asigura circa 40 mii de vagoane de lemne cu preţul de 1600—2000 coroana per vagon. Pentru 13 mii din aceste va­goane s’a făcut contract cu pri­măria oraşului Bucureşti şi pen­­tru alte 5 mii cu diferite autori­tăţi pe preţul de 2000 de coroa­ne vagonul. Rămâne ca primăria capitalei şi oficialităţile să organizeze trans­portul acestor lemne puse la dis­poziţia lor începând de la 1 Sep­tembrie. N-au fost duse însă la Bucureşti decât 80 de vagoane de lemne pentru R. M. S. vagoa­nele pentru încărcare, fiind puse la dispoziţie tot de către Consi­liul Dirigent. Vagoanele goale ne mai revenind furnitura s’a sus­pendat. Proprietarii de lemne cari au fost siliţi să dea aceste cantităţi cu preţ redus, reclamă ridicarea furniturei, deoarece dreptul lor de liberă exploatare a lemnelor e condiţionat de furnizarea cantită­ţilor oficiale.* E în­deobşte cunoscut, că stocul actual de vite din Transilvania, e mult superior celui dinainte de războiu. încă de astă-primăvară Consiliul Dirigent a făcut ofertă minitdriului domeniilor din Bu­­cureşti, punându-i la dispoziţie un stog cât de mare de vite, de muncă, pentru refacerea­ economiei agricole din vec­hiul regim. Această ofertă acceptată la început, a fost mai târziu modificată în sensul ca ministerul domeniilor să tri­­m­eată ţărani şi proprietari cu re­comandaţii dela minister, sau dela consilieri agricoli ca să cumpere liberi vitale de muncă şi de pră­sii» necesare refacere!. In felul a­­cesta au trecut in vechiul regat circa 6 mii de vite, nici o cerere de felul acesta n’a fost refuzată, in acelaşi timp aprovizionarea ca­pitalei a trimes în Transilvania di­ferite echipe de măcelari cari cu sprijinul Consiliului Dirigent au cumpărat și livrat în capitală vite îngrășate pentru toate câte se so­cotea necesar, plătind kgr. viu cu maximal 10 cor. kgr. Consiliul Di­rigent n’a pus aici odată piedeci nici la cumpărarea vitelor de muncă, nici la cele de tăere, pen­tru vechiul regat. Nici în afară de graniţele Ro­mâniei întregite n’a îngăduit ex­portul de vite. Pe motivul că pen­tru Bucureşti s’au găsit vite mai eftine, trecute din Ucraina prin Basarabia, cumpărarea vitelor de muncă a încetat. De asemenea, de o parte, pentru că vitele care re­clamă o îngrijire mai specială nu sunt potrivite pentru refacerea e­­conomii rurale din vechiul regat, care în urma devastărilor făcute de germani nu prezintă condiţiu­­nile de întreţinere şi folosire ne­cesare unei rase mai nobile de vite , de altă parte pentru că teri­toriile noi ocupate din Ungaria cf­ăreau un stoc de vite albe mai proprii pentru folosirea lor în Re­gat, astfel câ stocul de vite arde­lene a rămas economiceşte neex­ploatat şi cum obiceiul economi­lor de vite transilvane e că in fie­care toamnă vitele prea grde şi improprii pentru muncă sa fie în­grăşate, azi se dispune în Ardeal de cel­ puţin 100 mii capete de vite îngrăşate, care aşteaptă valo­rizarea lor. Până acum valor­­area aceasta se făcea spre Budapesta şi Viena. Consiliul Dirigent ţinând seama de reclamaţiile pe care le face populaţia ardeleană spre a i­ se da posibilitatea valorizării acestui stoc de vita improprii pentru altă în­trebuinţare economică, a ţinut de bine să ofere o foarte mică parte din ele, ca o compensaţie pentru mărfuri şi articole de prima nece­sitate. El a primit oferta, cu cât în vechiul regret deşi erau târgu­­rile libere, cereri nu se prezentau, ba ceva mai mult. Primăria capi­talei a reziliat un contract făcut asupra a 2000 de vite cu 8,75 lei kgr. viu. Era lucru prea firesc pentru Con­siliul dirigent de căderea căruia este să ia dispoziţii independente şi definitive asupra importului şi exportului din Transilvania, câtă vreme acesta nu e în legătură cu chestiuni valutare, cum nu era şi nu este în legătură şi chestiunea exportului celor 400 de vite cor­nute şi 800 de oi oferite ca o compensaţie guvernului din Viena şi cum acest export priveşte un material impropriu pentru muncă şi reproducţie. Consiliul dirigent a trebuit să rămână nedumerit dar în faţa fap­tului că la Bucureşti opinia pu­blică e făcută să crează că acest expert este astfel încât Consiliul dirigent n’ar ţine seamă de vechiul regat şi îndeobşit de nevoile spe­ciale ale Capitalei. Guvernul regal şi primăria ora­şului Bucureşti vor fi în măsură să confirme cele constatate mai sus şi să rectifice astfel părerea opiniei publice indusă în eroare asupra felului în care Consiliul dirigent înţelege sa-şi îndeplinea­scă rolul de administrator chiver­­nisător al averei naţionale din Transilvania şi să-şi cadreze dis­poziţiile sale în acelaşi timp con­form nevoilor obşteşti şi politice, economice generale ale României întregite. (Biroul presei—Sibiu) din Transilvania Depunerea jurământului ministrului Vaida Bucureşti, 5 Nov. —­eri dimineaţa d-l ministru Vaida- Voevod a plecat la Sinaia împreună cu d-l prim-ministru general Văitoianu, unde a de­pus jurământul în marile Maj. Sale Regelui. Din Sinaia­­d-l ministru Vaida a plecat la Braşov şi Sibiu, unde va avea o în­trevedere cu d-l Iuliu Maniu, preşedintele C. D. Din Sibiiu d-l Vaida se va reîntoarce la Bucureşti spre a pleca la Paris pentru a lua din nou parte la lucrările Con­ferinţei de pace. Strasa in­tarsă Budavesta. Georgee Clerk conţi­­ouă consfătuirile aate imformative. A mai primit pe cardinalul Cer­­noch, pe Ignatz Daranyi, contele Paul Teleky, social-democratul Ga­­rami. Sir George Clerk a primit numeroase memorii de la bărbaţii politiei cari propun soluţii, diferite crizei politice economice din Un­­­garia. Ultimele zile a jucat un rol important în limpezirea situaţiei prelatul Giesswein, care ca parti­dul lui creştin social ţărănesc s-a desfăcut de blocul creştin naţional a lui Friedrich ridicându-se con­tra atotputernicei lui Friedrich. Giesswein a tratat cu Lovaszy şi Szabo din partidul micilor economi şi social democratul Vazsonyi, cău­tând o apropiere a partidelor din centru şi stânga. * FdseSesrcîE sg rotrage Budapesta. Toţi şefii partidelor politice s’au pronunţat faţă de Sir George Clark contra’ lui Friederich cerând înlătura­rea sa cu forţa de la putere. Sir Clark a rămas foarte uimit de activitatea lui Friederich şi a promis a satisface dorinţele esprimate. Friedrich a ţinut la clubul Lloyd o vorbire declarând in numele partidului său (­­ este hotărît a se retrage nu de teama adversa­rilor săi ci de dragul adevăratelor interese ale ţării. De încheiere Friederich a desminţit faimă că ar fi exerciat vreo presiune asu­pra funcţionarilor publice de­ a semna declaraţia pentru rămâne­rea sa la putere. Adunări electorale în cercul Branului In vederea alegerei d­e balotaj în cercul Branului. Dumi­necă în 9 Noemvrie a. c. se vor ţ nea în Zârneşti, Tohanul vechiu şi Râşnov mari adunări electorale. La aceste întruniri vor lua cuvântul pe lângă candidatul oficial al Partidului, d-l Iuliu Enescu şi d­oii şefi de resor­turi : Dr. Victor Bonte­scu, Octavian Goga şi Dr. Mi­h­ai Pop­ovici. Alegătorii sunt invitaţi a lua parte la aceste adunări în număr cât se poate de mare. ' Telegrame din Bucureşti. P8&©I ps&firu Goras&sia. Naum­ 5N»v. Dia cercurii!* socie­tăţilor de petrol germano-ameri­­cane se anunţă ca o flotă încăr­cată cu petrol va sosi d­e New­­york — pentru asigurarea în Ger­mania a.iArei cantităţi lunare de petrol american. Livrarea lunară pentru Germania va trece peste 50 mil tone. 1 Sslatgl Persiei la Losaura Londra. Șahul Persiei a făcut o visită ofic­ală comunei Londra la Gun­hail. SonGssmai tutorials Bulgar­. Lion. O telegramă din Paris anunță că oarecari importante con­cesiuni teritoriale* privitoare îa regiunea Taribrod ar fi fost apro­bate bulgarilor. Sărbătorirea smei victori! ISalSaa®, Roma. — Victoria italiană de la Vetturio Veneto a fost frumos cele­brata în Bucureşti. Ministrul Italiei a ţinut un discurs la banhetul ofe­rit de ministrul de răsboi Răşcanu, arătând paralelismul în istoria Ita­liei şi României, comunitatea de interes şi sacrificiile eroice ale ambelor ţări până la obţinerea victoriei. Lapte Sntr® Es­tonieni şi bolşevici.­­ Paris. — D­e Helsingfors se anunţă că lupte violente între Esteoieni şi bolşevici au loc la 25­ k­m. sud-vest de Peterhoff. Forțele ludeniei sau unit cu trupei» esto­niens, Telegram. Agenţiei Dacia iGoaseştiBţă geaeraliului Mărdăresen Budapesta. Presa exprimă recu­noştinţă faţă de generalul Mărdă­­rescu, care la memoriul primăriei Budapestei a răspuns că s’a pri­mit cererea da a aduce cererle şi lemn» din teritoriul român. Trans­portul de cereale a început apro­­bându-se transportul a 4000 va­goane lemne din Bihor, Sătmar și Arad pentru Budapesta. &Re«GB$&rea Vologda! Berlin. Ziarul „Der Morgen* a­­nunţă că ludenici a reocupat Vo­logda tăind din nou legătura fe­rată bolşevicilor între Moscova şi Petrograd. In faţa Vologdei câm­pul e plin de morţi şi răniţi. Starea rea a valutei - pmatse Berlin.Ziarului „Deutsche Allge­­meine Zaitung* i se comunică din Brema, că în urma unificării bum­bacului în America şi a stărei rele a valutei germana neguţătorii s’au abţinut a face transacţii. Oprimarea comitetului in­ternaţional al transportu­rilor militera Lyon. Consiliul suprem al alia­ţilor s-a întrunit sub preşidenţia lui Pichon şi a decis în urma ra­portului comitetului internaţional din Versailles suprimarea comite­tului internaţional al transporturi­lor militare. IPagina B,“52 N­FORMAŢIUN­ Libertatea aîegea'ites* Sa Ar*3®sS. Deşi măsura îndepri­­rei stărei de asediu a fost in­terpretată în vechiul regat nefavorabil libertăţei alegerilor noastre, rezultatele acestor a­­legeri şi felul cum s’au făcut dau măsura înţelegere! supe­­rior democratice în care s’a făcut acest mare act cetăţe­nesc. Pe străzile oraşelor ca şi în sate, nu s’au luat măsuri militare; nici o patrulă, nici o gardă nu s’a arătat în faţa cetăţenilor alegători. Iar rezultate, — cum a fost — cele din Banat, în jud. Fă­găraş şi aiurea arată câ nici un fel de presiune nu s’a fă­cut asupra alegătorilor. Cetă­ţenii şi-au exprimat, cum au vroit, voinţa lor. Sunt primele alegeri în Ar­deal când nu s-a petrecut nici un incident între forţa publică şi cetăţeni. Deplină libertate dar,­­ cu toate masurile militare ordo­nate de Comandamente pentru zilele de alegeri şi numai noaptea dela ora 8 în sus. Să nu fie clar interpretate aceste măsuri altfel decât cu respectarea dispoziţiunilor le­gale, cum au fost închiderea cârciumelor şi oprirea circu­laţiei după ora 8 seara, mă­suri de ordine, cărora s’au su­pus cetăţenii cu conştiinţa clară a îndeplinirea unei da­torii. * salarizarea profesorilor şi învăţâiQS’iîcr. Din Sibiu ni, se comunică: Consiliul Diri­gent a votat un normativ spe­cial privitor la salarizarea corpului didactic. Nouile sala­­re vor mulţumi deplin aştep­tările juste ale profesorilor şi învăţătorilor. In aceiaşi şedinţă s’a votat ajutorul de 300 cor. pentru preoţii români şi pe lunile Iulie Decemvrie a. c. F&p40 EO&ire. — Copii români ai căror părinţi au murit în râsboi şi sunt lip­iţi de mijloace, pot lua zilnic şi gratuit masa de prânz şi seara la Regimentul de Instructori al Artileriei Ardelene, Str. Lungă. Este neces­ară o cerere netimbrată către regiment, atestată de o per­soană cunoscută din localitate, sau de către Direcţia ziarului „Ga­zeta Transilvaniei*, că cele cuprinse in petiţie sunt adevârate. — Co­mandantul Şcoalei de Instructori a Artileriei Ardelene. Col. Viişan. Nu găsim cuvinte de laudă po­trivite­ iniţiativei generoase a co­mandantului şcoalei de instructori ai artileriei ardelene. Mulţumim noi pentru nefericiţii orfani, cari vor fi ajutaţi, dlui colonel Viişan # Homărul votanţilor In Bucu­­reşti, după cum cerem într’un ziar de seară, a fost de 57.443, dintre cari 37.184 au votat, iar 20.2­59 cari şi-au anulat voturile abţinân­­du-se dela votare. * Ştiri din Cluj. Pe fratispiciul ,Teatrului Naţional din Cluj s’a aşezat emblema Statului român. La Curtea marţială a Corpului 6 armată se va judeca zilele aceste procesul Secuilor, iar incepând din săptămâna viitoare procesul d-nei Banffy, acuzată de cu­tregere de obiecte destinate armatei şi de insultă. Apoi va urma judecarea directorului operei ungureşti pentru insultă şi procesul încercărilor de rebeliie de la Sighet. * Cu ocaziunea mutărei noastre din Braşov, zicem pe calea aceasta tuturor prietenilor şi cunoscuţilor ua călduros adio. Familia George Dima. * Un curs particular de limba franceză la braşov. D­l profesor Petre I. Teodorescu de la liceul real de stat, fiind solicitat de frun­taşii ai societăţei noastre să deschidă un curs particular de limba fran­ceză, va organiza o serie de lecţi­­uni de conversaţie, în curând. Vom anunţa la timp deschide­rea acestui curs.# 2 orele maghiare oprite. Vân­zarea ziarelor „Az Est*, „Pesti Hirlap*, „Nap* şi „Erdekes Ujs-ig* a fost interzisă pe teritoriul româ­ne­z.

Next