Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)

1919-12-03 / nr. 253

cipiul muncii libere într’o ţară li­beră, înţelegem cu toţii importanţa is­torică a acestui parlament. El va pune temeiul României de mâine, a României aşa cum o avem în suflet şi în mintea noastră. Vom avea de îndeplinit în cu­rând acte, cari vor rămâne pe veci pecetluite în analele ţării noastre, ca chestia pe cei, care cere o des­­legare grabnică, imediată, ca ches­tia reformei agrare şi politice,care iarăşi pp sufere întârziere. După părerea mea, care oglin­deşte părerea partidului ţărănist, ca şi a ţărănimei întregi, această chestie trebuie rezolvată până în primăvara viitoare, aşa ca ţăranul nostru de pretutindeni să intre efectiv în stăpânirea drepturi­i lui. Aceasta pentru liniştea şi buna rânduială în viaţa ţărei. Avem chestia reformei administrative, a unificărei legislaţiei, reforma im­pozitelor, a şcoalei etc. Fac un apel călduros la înţelep­ciunea dv, adresându-mă în spe­cial şi reprezentaţilor vechilor par­tide cu o experienţă îndelungată , vă rog să-mi daţi tot concursul dv. ca timpul preţios pentru o muncă rodnică să nu-l izidim în discuţii zadarnice.. Se procedă apoi la alegerea a patru vice-preşedinţi şi sunt aleşi d-nii dr. Şurpuleanu, V. Laşcu şi contele G. Vasilco, cu câte 163 de voturi şi d. Th. Mihali cu 161 voturi din 170 de votanţi, fiind şi 7 voturi albe. Dr. Z. Mihali, ales vice-preşe­­dinte, îşi exprimă mulţumirea pen­tru încrederea ce i s’a acordat, făgăduind să prezideze cu impar­ţialitate. Adaugă apoi cuvinte de omagiu pentru suveran şi armată. (Senatul, în picioare, aplaudă). Reaminteşte în sfârşit recunoştinţa datorită faţă de Aliaţi, care ne-au ajutat pentru biruinţa noastră, încheie cu încredere­, că în Par­lamentul României întregite lucră­rile vor fi făcute în respectul de libertate, iubire şi frăţietate, care au fost şi baza marei adunări de la Alba-luli­a. (Aplauze). D. Ministru C. L. Lupescu, mul­­ţumeşte în numele armatei pentru cuvintele de recunoştinţă şi răs­plată adresate de d. Mihaly pentru suverani şi armată şi, exprimân­­du-şi convingerea că armata nu este o castă, ci numai expresia sentimentelor de strămoşească vi­tejie şi de înţelegere a ordinei, a­­duce omagiul său tuturor Români­lor. (Aplauze). Se procedă apoi la alegerea se­­cre­tarilor. Se proclamă aleşi d-nii dr. Iosif Blaga, dr. Petre Corneanu, Ion Barbareu, Victor Că­tan, Aurel Scurta, dr. N. Cotlarciuc, Al. Vă­­lescu şi N. Trandafirescu cu 148 voturi fiecare din 149 exprimate. Se face alegerea celor patru chestori şi se proclamă aleşi d-nii dr. Ion Metiu­, V­eian Borcean, I. şi al. Nicu Corabioschi cu unanimitate de 136 voturi. Omagiul Senatului pentru memoria lui Vlehuţă D. General Lupescu, ministrul cu­telor şi instrucţiei, exprimă în numele guvernului şi ţarei dure­rea nemărginită simţită prin pier­derea măestrului Al. Vlahuţă (Se­natul se ridică şi picioare) căruia guvernul hotărâse să­­ facă o în­mormântare naţională, dar a fost impredecat de ultima dorinţă a lui Vlahuţă ca înmormântarea să se facă în toată simplicitatea, aşa precum i-a fost şi viaţa. D-sa prezintă un proiect de lege pentru înfiinţarea unei burse, care să se dea în fiecare an de Casa Şcoalelor celui mai merituos student în litere pentru toţi trei anii, bursă care să poarte numele lui „Alexandru Vlahuţă". Acest omagiu, crede că este în asentimentul întregului Senat şi cere urgenţa pentru votarea pro­iectului de lege. Urgenţa e ad­misă. D. ministru spune că guvernul acesta, care are un mandat impe­rativ şi limitat, nu are dreptul să legifereze, dar crede totuşi că pro­punând acest proiect, care e ex­­presia fiinţăn­ântului întregului neam românesc, nu depăşeşte man­datul pe care-l are. Preşedintele Senatului D. Paul Bujor adaugă câteva cuvinte de omagiu pentru „marele suflet şi marele om" care a fost Vlahuţă, şi exprimă guvernu­lui mulţumirile Senatului pentru iniţiativa atât de fericită. Se suspendă şedinţa până la venirea primului ministru. L­a redeschidere, primul minis­tru d-l Văitoianu citeşte demisia guvernului, aceiaşi ca la Cameră. Senatul ia vacanţă până la al­cătuirea noului guvern. g B ? Ft# ? F F F Ff I TF H RI rederit'nRM economică înt­­re Austria, Ungaria și Cehco­slovacia Viena. Se comunică ca si­gură în cercurile politice for­marea unei federațiuni eco­nomice intre Austria și Un­garia, Cehoslovacia și even­tual Iugoslavia. Austria a fost promotoarea acestui acord și se consideră ca foarte po­sibil ca Italia să se alieze a­­cestei grupări. Trupele franceze au ocupat noni centra In Alep, Constantinopol. Trupele de ocu­paţie franceze au întrat în Marache, Antab şi Oorta centre principale din provincia Alep. Autorităţile franceze au luat direcţiunea por­ţiei de cale ferată a Bagdadului, care traversează zona de ocupaţie franceză. SITUAŢIA Reprezentanţii aliaţilor la Bucureşti Înapoiază răspunsul dat de guvernul Văitoianu şi declară: Răspunsul ar fi dus la imediata rupere a relaţiilor Criza de guvern. — M. S. Regele n’a consultat încă pe Preşedinţii Corpurilor legiuitoare. — Intreve­­­­derile d-lui Iuliu Maniu cu frun­taşii politici. Bucureşti,­­ Dec. In ce priveşte criza internă n'avem nici o indicaţie asupra felului cum va fi alcătuit noul­ guvern. Până astăzi preşedinţii­ Corpurilor Legiuitoare, cari conform uzului parlamentar, trebuiau să fie învitaţi la Palat spre a da indicaţii Suveranului, n’au fost încă chemaţi. Probabil că criza va mai dura vre-o 4- 5 zile. Guvernul generalului Văitoianu, care remisese tip a­ răs­­vurs la ultimatum­ul Aliaţilor, a primit nota îndărăt dela re­­prezentării­ din BurcureşH ai Aliaţior pe motiv cie nota astfel concepută duce neapărat la o rupere a relaţiilor cu Aliaţii. In acea notă guvernul declara că el nu poate semna, pacea a­şa cum a fost pregătită şi cerea un ter­men pentru ca Parlamentul Iiiuel să se pronunţe. Eri la ora­­ după amiazi d-l prim-ministru Văitoianu a prezentat o nouă notă, în care motivează imposibilitatea semnării de către actualul guvern şi cere un nou ter­men pentru ca mandatarii naţiunei să se pronunţe asupra soluţiei. Pentru rezolvirea crizei diferitele cartide şi organizaţii politice au avut mai multe întreve Dl Iuliu Maniu a avut o intrev­ia­r­v, au luat parte u*nu vaia. Astăzi dl Maniu va avea o altă ... .:i Averescu. Aseară s’au întrunit, la dl Mihai Popovici, d-nii Iorga, Maniu, Goldiş şi Inculeţ. Tot aseară la orele 10 s’a ţinut o şedinţă a comitetelor celor cinci organizaţii cari formează blocul parlamentar. O­­biectul discuţiei a fost situaţia externă şi formarea noului guvern. Lyon 30 Nov. — Consiliul suprem a examinat din nou situaţia internă a României şi a hotărât să publice Duminecă ultima notă adresată de Consiliul suprem României.­­ Lyon 30 Nov. —­­ Consiliul suprem a hotărât că gu­vernul român sesizat la 24 Nov. de nota aliaţilor, va tre­bui să remită răspunsul său reprezentanţilor Aliaţilor la Bucureşti înainte de 3 Decemvrie. Lyon 30 Nov. Consiliul suprem a hotărât că răspunsul guvernului român va trebui comunicat Marţi în 2 Decem­vrie reprezentanţilor marilor puteri la Bucureşti. Vineri seara dl Clemenceau s-a întreţinut cu delegatul american dl. Polk şi cu delegaţii englez sir Eduard Growe. Declaraţiile d-lor Goldiş şi Popp Cu crez­ia împlinirii unui su­flet- Unirea cu Buco­vina s’a spus : „Dacă naţia română în­tregită va şti să înfrunte nedreptatea, preferind să moară decât să se su­pună, ea va reînvia la o viaţă glorioasă Imptinindu-se un an dda pro­ci­a­mare» Unirei Bucovinei cu pa­tria-rromă, bucovinenii s’au întru­nit la un banchet. Vineri seara, la Iordache. Au luat parte la acest banchet toţi parlamentarii Bucovinei, d. Nistor, fostul ministru şi din par­tea ardelenilor dnii Goldiş şi St. Pop. Declaraţiile dlui Goldiş îmi pare bine că nu mai sunt ministru — a declarat fruntaşul Ardele­n — căci altfel n’aşi pu­tea să vorbesc în deplină libertate. Alţii de aici vor vorbi de trecut eu voi vorbi de viitor. Azi s’a constituit parlamentul României­ Mari. Tot timpul zilei de azi am auzit rostindu-se cuvântul „demo­craţie.* Democraţie înseamnă domnia poporului. Când zic popor, nu zic nici muncitor, nici domn ci înţe­leg prin acest cuvânt toate clasele la un loc. Democraţia nu înseam­nă domnia muncitorilor asupra proprietarilor. Noi vrem democra­ţia adevărată care nu se poate întemeia pe ură, ci numai pe iu­bire. Bolşevismul e duşmanul demo­craţiei. Democraţia e o chestie a noastră internă cu ajutorul căreia ne vom ridica peste interesele de clasă. Parlamentul are şi datoria să re­guleze raporturile acestui stat cu celelalte poapare din lume. Pentru moment chesti­unea externă e cea mai importantă. Nu vreau să fac istoricul chestiei externe, voi afla numai principiile fundamentale ce trebue să servească la rezolvirea ei. Pentru chestiunea externă tre­bue dreptate şi adevăr. Oricâte milioane de baionete­­ au luptat contra dreptăţii, tot baionetele au pierdut. Cel ce de frica baionetelor a părăsit iubirea dreptăţii, s’a ucis De aceea în rezolvirea chestiei externe, că ăuza­ trebue să fie nu­mai adevărul. Oricât ne ar ame­ninţa alte puteri pentru ca sâ ne supuie, nea­mul românesc va trebui să rămâe sluga adevărului. Dacă nhl arHolûtil) r! - 1 înur.ţi şi stanei şi cu oameni. De aceea fraţilor, în chestia externă doresc şi prefer sâ fiu fiul unui popor care moare apă­rând dreptatea decât fiul unui topor care trăeşte în slugărnicie. (Aplauze furtunoase). Sunt convins că dacă naţia ro­mână întregită va şti să înfrunte nedreptatea preferând să moară decât să se supună, ea va învia la o viaţă groțioasă. închinarea d-lui Nistor- D l Nistor spune că s’a făcut cu ajutorul armatei române, din pro­­vincia austriacă Bucovina o pro­vincie românească, închină pentru dorobanţul român, ridicând gândul şi inima pentru conducătorul lui viteaz M. S. Re­gele. Cuvântar­ea d-lui St Pop. Aniversarea de azi — spune vorbitorul — coincide cu const!-» tuîrea României­ mari. Daţi-mi voie, ca unul ce am demisionat dut.fi-ce mi-am înde­plinit misiunea, alăturea de colegii mei, să fac unele reflexii. Să nu uite nici ardelenii, nici bucovi­nenii, nici basarabenii, că rega­tul este cheagul care, trebue să ne ţie laolaltă (aplauze preţ.), să nu uite că acestui regat îi datorim scăparea din robia seculară. Şi dacă aceasta este adevărat, săpaţi­­vă în inimile voastre că noi n’am venit aici ca să servim de paravan pentru partide şi să facem sloizul mai mare, ci să fim puntea de în­frăţire. Din vechiul regat, din toate partidele, unii au sângerat pentru noi. N’avem dreptul să ridicăm un partid şi să asuprim altul. Noi trebue să ne unim ca în frăţietate să trăim în acest stat frumos. Eu am propovăduit tot­deauna buna înţelegere. Particu­larismul de partid nu va şti să orbească adevărul. Noi cei dez­robit trebue să arătăm dragoste pentru toţi. Aceasta nu-e datoria pe care neamul o cere dela noi. (După „Viitorul*) Ultimul conciliu al guvernului Văitoianu Miniştrii cari au demisionat s’au întrunit la interne, sub preşeden­­ţia d-lui general Văitoianu. Au asistat toţi miniştri, din re­gat şi cei din provinciile noui al­piţe. D-l gen. Văitoianu într’o scurtă şi emoţionantă cuvântare, a amintit colegilor d-sale în ce împrejurări a primit să ia conducerea ţării şi câte sforţări a depus spre a-şi pu­tea face datoria aşa fel ca din a­­legerile cari s-au săvârşit să iasă un parlament care să reprezinte cu adevărat voinţa ţării. Mulţu­meşte colegilor şi camarazilor cari i-au dat concurs. Anunţând că sub acest guvern, România a trebuit să primească invitaţiuni să semneze o pace ne­dreaptă, a declarat că d-sa pleacă cu conştiinţa împăcată că a rezistat tuturor presiunilor şi mărturiseşte că d-sa dacă ar fi fost silit sâ pue semnătura pe tratatul de pace cu Austria, înainte şi-ar fi frânt spada şi apoi ar fi cerut să i se tae mâna cu care ar fi trebuit să se aruze. Dac­ă a’a fost forţat sa săvârşească acest act, men­tul este şi-al colegilor d-sale pentru re­zistenţa cărora ie mulţumeşte. Au răspuns­ d-nii St. Pop, In­­culeţ şi Nistor, declared că sunt partizani hotărâți ai politicei de rpîi­lo»»ro. niştrii s’au fotografiat. Serbările zilei de 1 Decemvrie — Tedeumul­ — La şco­li. — Ziua de 1 Decemvrie a fost ser­bată cu acea însufleţire pe care o dau festivităţile şcolare cu carac­terul lor de intim­tate. N’a fost fastul manifestaţiilor de paradă ci simţirea adâncă şi curată pe care profesorii şi elevii şcoalelor o stre­coară în sufletele noastre prin cu­vântări şi producţiuni ocazionale. Serbările şcolare nu s’au făcut — cum ar fi fost mai n­merit — întrunite, ci f­e­care şcoală a dat producţiunea sa in asistenţa pă­rinţilor elevilor. Ziua a fost serbătorită dimineaţa ’Tipografia A. Mureșianu Branisce & CompBrașov. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?\ # Variété MAJESTIC-FEMI1TA ! CALEA VICTORIEI (Pasagiul Comedia) In fiecare seară dela orele 8,30 până la 11 X Ma X e spectacol de Variété . Delà orele 11 în sus Cabaret, Dans, Canto și alte distracții. 2 Orchestre. Restaurant de 1­ iuS rang Băuturi stre­ne şi indigene 7—7 „întâlnirea Elitei11 Qxx*xx*x­m«xxxa«xxxxxxxxwxyIosif Rentz & Co. VEStmE. o Calendare de perete pe carton cu chipurile [Regelui şi Reginei. Cărţi de învăţături şi sfaturi. Tablouri religioase şi Antialcoolice. Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia, [Cloşca şi Mihai Viteazul. Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo-­­ vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului I [Cultural al Românului*. A­tuc’ prima fabrică de casse de bani şi tresori Str. Lungă Nr. 131, Braşov­ vechi produce: Casse de bani, Ca­sete, Dulapuri pentru docu­mente, Teşghele pentru giu­­vaericale, Tresore, Camere cuirasate, Casse încastrate în zid, Incuetori de siguranţă, Incuetori orare şi Incuetori combinate americane. 6.10 Farmacie de vânzare Aceste Lrafăral' o _ -- - Xlă* I • Pentru depozitari sa face rabat 23%. — Poşta având greutăţi la expediţie, doritorii a trimite ocasional, delegaţi­­ cu costul. 15-24 Din o comună mare din apropierea Braşovului. Infor­­maţiuni la administraţia zia­rului. 2—3 caut casă pentru ammnţ închiriat sau cum­părat, cu începere dela Apri­lie. — Casa să aibă cel pu­ţin 4 camere, cu soare, canal şi ceva grădină. — A se a­­dresa la Gazetă. 1—2 l a Lei 2, buc. ,METEQ&“ spălătorie cu abur, Braşov Str. Spitalului 63 . Spală, calcă, curăţă şi vopseşte pe cale chemisă sa Aduc la cunoştinţa On. Public, că am preluat cu ziua de azi fosta spălătorie A. Gusbeth, şi o voi continua sub numele de „BETEGE/1 spălătorie cu abur. Cu ocaziunea preluărei am modificat instituţia cu totul, am mărit-o cu maşini moderne mânate de motoare, aşa că pot satisface şi cele mai delicate cerinţe. La cea mai mare spălătorie cu abur din Ardeal la fabrica de spălat din Cluj „Cristal“ am fost timp de 16 ani conducător de fabrică, afară de aceea am condus şi cele mai mari spălătorii cu abur din Budapesta. Cunoştinţele specialităţii mele garan­tează, că albiturile date în instituţia mea, le voi manipula cu cea mai mare grije. Cere sprijinul binevoitor Proprietarul spălătoriei cu abur „METEOR1*. „MEî£0it“ spălatore cu abur, Braşov Str- Sptalulu 63 ii Spală, calcă, curăţă şi vopseşte pe cale chemică* :: • 5 Le caută un func- AJlMUţ­ionar mai tânăr pentru biroul fabricei de za­hăr care este absolventul şcoa­­lei de comerţ. Să cunoască perfect limba română, ger­mană şi ungară este absolut de lipsă. Conducerea fabricei din Bod a industriei de zahăr societate pe acţii. Gara Botfalu-Bod 2-2 lângă Braşov Vânzare de lemne. Sâmbătă în 6 Dec. a. c. oara 11 a. m. se ţine în ofi­ciul comunal în Râşnov (Ro­­senau) licitaţie publică cu oferte în scris privitor la partea pădure „Kirchgraben* „Valea popii* destinată la tăere, a cărei conţinut în lemne de fag de ars e estimat la circa 2603 m3 şi 300 care de crăci. Preţul de strigare 53000 cor. Vadiu. . . . 5300 „ Condiţiunile şi datele de t..v,------- --a - *• » I estimare se pot ceti în Casa nr.4 1 ..--'WOHKF....I , , I­, il, I- - -statului în Râşnov între orele de oficiu. Râşnov în 21 Nov. 1919. 1—1 Oficiul comunal. Se caută lucrători­­ de pâdure pentru a tăia lemne de foc şi a le aduce din pădure. Pre­ţul 7 50 Lei de metru, fie blăni, fie crăci. Cei cari aduc lucrători au 50 bani la metru şi provizii avantagioase. Adresa: Ioan Buligă Azuga. 1­6 R­estaurantul şi Cafeneaua EDOUTS de primul rang Recunoscută în mâncări şi beuturi bune şi eftine, servi­ciu prompt. Se dă în abona­mente de mâncări. Comuna Purcării, jud. Br­aşov arendează dreptul de vânat de pe teritoriul comu­nei în întindere de 4991 jug. pe timp de 10 ani începând (şi ziua de 1 Ianuarie 1920 până la 31 Decembrie 1929 pe calea licitaţiunei publice, ce se va ţinea în 20 Dec. 1919 orele 9 a. m. la primă­ria comunei. Preţul strigării 300 cor. vadiul 10 la sută. Condiţiunile mai detailate se pot vedea la primăria co­munei. Purcăreni, la 21 Nov. 1919. 3­3 Primăria comunală. la ora­ș bisericile! La Bis. elevii șei și gimna. de stat o­cupă i rile sco separat -ftfiat serbâ­­fa dări de seamă ,/ftpre aceste serbări în cadrul restrâns al ziarului nostru. Inform­aţiuni O frumoasă serbare şcolară a avut loc cu prilejul zilei de 1 Decemvrie la şcoala primară de stat din strada Caterinei. Am re­marcat cuvântarea distinsă a d­lui director Gr. Popescu care, cu voce emoţionată, a proslrvit pe cel dintâi voevod al tuturor ro­mânilor şi a făcut legătura isto­rică cu evenimentele petrecute la 1 Decemvrie 1918. A mai vorbit, cu pilde din răz­boiul de desrobire, căpitanul-me­­dic Mihalcea, arătând că unirei politice i-a procedat unirea sufle­­tească şi culturală. Producţiunea artistică a elevilor şcoalei face cinste profesorilor şi direcţiune­, prin chipul­ inteligent cum a dirijat corurile şi decla­maţiile elevilor cari arătau că în­ţeleg bine ce spun şi nu numai recită. E poate cel mai greu lucru al unei producţiuni şcolare. Vom reveni însă asupra acestei serbări. Cursă? Unele ziare bucureştene cad în cursa pe care le-o deschid anumiţi membri ai Camerei cari nu le pot fi cunoscuţi bine şi de aceea le atribue calificative pe cari noi ştim că nu le au. „ Iată ce citim într’un ziar: „Sânt elemente tinere în part­iul naţional cari nu înţeleg să facă pe mame­­lucii ascultând ordinele de sus. No­tăm dintre aceştia pe cei mai inte­ligenţi : dr. Groza, dr. Boeriu şi dr. Rapuca“. Fără comentarii. Tifosul exinterpatic face mari ravagii în Ucraina. Lipsa de me­dici şi medicamente contribuie la întinderea îngrozitoare a boalei. Tiligrame mai noui arată că epi­demia continuă cu fun­e. Mobilizările In Banat conti­nuă cu mare Însufleţire. Tinerii se prezintă la cercurile de recru­tare cu drapele naţionale şi muzici. * Best unal comerţului s’a ins­talat la Cluj, în localul ocupat de resortul de agricultură, cu toate secţiile lui. * * luminat numai noaptea. Se­a­nţa publicului că _____ră în oraş, înce­pând c­u ziua de azi, până la nouă dispoziţii, va dura numai până la 12 oare noaptea. Pentru asigura­rea avutului, în interesul popula­ţiei, atragem atenţiunea fiecărui locuitor a­ oraşului să se îngri­jească, ca porţile şi uşile locuin­ţelor să se încue la timp. Braşov, la 21 Novembrie, 1919. Răuceanu Izidor, căpitan de poli­ţie. :* Deputaţii unguri şi săcui s’au întrunit la Bucureşti constituindu­­se într’un partid democrat, al că­rui preşed­ite a fost ales dl Lu­­dovic Daniel. La validarea alegere!­oilor Iuliu Maniu şi Alex. Va da Voe­­vod, Camera în picioare a făcut o călduroasă manifestaţie fruntaşilor ardeleni. Talul po­­­ate sediul .nr. 44. Medicamen­­S uitaţii gratuite. Ultima oră. Telegram. Agenţiei Daci Alegerile in Turcia. Paris — Din Constantnopol s anunţă că alegerile pentru const­­uanta Turciei urmează în între imperiul. Guvernul turc este foart îngrijorat, fiindcă în multe cer­ui electorale au fost aleşi candidat partidului junilor turci. Ocupaţ­a elenă In Asiamic, e provizorie. Paris. — In urma Intervenţie guvernului otoman, consiliul de­­ a ordonat comandamentului tru­pelor elene din Smirna să permiti votarea pentru alegerile parlamen­tare în acest vilaet, lucru pe care armata elenă fiu-l voise. Prin ceasta consiliul de 5 a ţinuţi accentueze d­e nou că ocupa­­nea greacă din Asia­ mică are ca­racter provizoriu. Tratative Soire Letoni şi bolşevicii ruşi. Stockholm. — Din Reval se a­­nunţă ca a început schimbul de prizonieri între bolşevicii ruşi şi comandamentul trupelor letone pe frontul comandat până acuma de generalul Jud­evici, Stokholm. — Din Helsingfors se anunţă că între guvernul leton şi guvernul sovietelor din Moscova ar fi început tratative asupra pre­­limărilor de pace. Telegrame din Bucureşti, hotărâri ale Colsi­dilor suprem­e Lyon — Consiliul suprem întrunit Sâmbătă dimineaţa, când a urmat discuţiunea relativă la repartizarea materialului provenind din demoliţiunea vapoarelor şi submarinelor germane. Repe­zentanţii aliaţi au decis că cheltuelile de întreţinere a prizonierilor ruşi în Germania re­vine guvernului german precum şi cheltuelile comisiunilor spe­ciale din Berlin. fi* Sir George Kieik a părăsit joi Budapesta cu un tren special, plecând direct la Paris. Succesele armatei liviane ^ Lyon. — Armata lituană a luat Radvilliski și o importantă pradă de război. Dsîa dsaSsrista interaal o­navă a lucrului. Furiş. — Albert Thomas a fost numit prim director general al bi­roului internaţional al lucrului, Ar­thur Fontaine a fost ales preşe­dinte permanent al comitetului di­riguitor de la conferinţa internaţio­nală a lucrului. Trupe engleze vor ocupa teritoriul Mazuriei supus plebiscitului. Berlin. — O telegramă din Thorn anunţă că misiunea engleză a pri-­­ mit un avis de la guvernul său că 16,000 oenieni de trupă, englezi, sunt gata da a ocupa teritoriul Mazuriei supus plebiscitului. Ajutorarea Austriei cu ali­mente din Ungaria Guvernul ungar a făcut să par­­vie consiliului suprem o propu­nere, ţinând la ravitalierea Austriei cu ajutorul resurselor alimentare ale Ungariei. Cep*»»--4 de Io» Brotea. t

Next