Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)
1919-12-03 / nr. 253
cipiul muncii libere într’o ţară liberă, înţelegem cu toţii importanţa istorică a acestui parlament. El va pune temeiul României de mâine, a României aşa cum o avem în suflet şi în mintea noastră. Vom avea de îndeplinit în curând acte, cari vor rămâne pe veci pecetluite în analele ţării noastre, ca chestia pe cei, care cere o deslegare grabnică, imediată, ca chestia reformei agrare şi politice,care iarăşi pp sufere întârziere. După părerea mea, care oglindeşte părerea partidului ţărănist, ca şi a ţărănimei întregi, această chestie trebuie rezolvată până în primăvara viitoare, aşa ca ţăranul nostru de pretutindeni să intre efectiv în stăpânirea drepturii lui. Aceasta pentru liniştea şi buna rânduială în viaţa ţărei. Avem chestia reformei administrative, a unificărei legislaţiei, reforma impozitelor, a şcoalei etc. Fac un apel călduros la înţelepciunea dv, adresându-mă în special şi reprezentaţilor vechilor partide cu o experienţă îndelungată , vă rog să-mi daţi tot concursul dv. ca timpul preţios pentru o muncă rodnică să nu-l izidim în discuţii zadarnice.. Se procedă apoi la alegerea a patru vice-preşedinţi şi sunt aleşi d-nii dr. Şurpuleanu, V. Laşcu şi contele G. Vasilco, cu câte 163 de voturi şi d. Th. Mihali cu 161 voturi din 170 de votanţi, fiind şi 7 voturi albe. Dr. Z. Mihali, ales vice-preşedinte, îşi exprimă mulţumirea pentru încrederea ce i s’a acordat, făgăduind să prezideze cu imparţialitate. Adaugă apoi cuvinte de omagiu pentru suveran şi armată. (Senatul, în picioare, aplaudă). Reaminteşte în sfârşit recunoştinţa datorită faţă de Aliaţi, care ne-au ajutat pentru biruinţa noastră, încheie cu încredere, că în Parlamentul României întregite lucrările vor fi făcute în respectul de libertate, iubire şi frăţietate, care au fost şi baza marei adunări de la Alba-lulia. (Aplauze). D. Ministru C. L. Lupescu, mulţumeşte în numele armatei pentru cuvintele de recunoştinţă şi răsplată adresate de d. Mihaly pentru suverani şi armată şi, exprimându-şi convingerea că armata nu este o castă, ci numai expresia sentimentelor de strămoşească vitejie şi de înţelegere a ordinei, aduce omagiul său tuturor Românilor. (Aplauze). Se procedă apoi la alegerea secretarilor. Se proclamă aleşi d-nii dr. Iosif Blaga, dr. Petre Corneanu, Ion Barbareu, Victor Cătan, Aurel Scurta, dr. N. Cotlarciuc, Al. Vălescu şi N. Trandafirescu cu 148 voturi fiecare din 149 exprimate. Se face alegerea celor patru chestori şi se proclamă aleşi d-nii dr. Ion Metiu, Veian Borcean, I. şi al. Nicu Corabioschi cu unanimitate de 136 voturi. Omagiul Senatului pentru memoria lui Vlehuţă D. General Lupescu, ministrul cutelor şi instrucţiei, exprimă în numele guvernului şi ţarei durerea nemărginită simţită prin pierderea măestrului Al. Vlahuţă (Senatul se ridică şi picioare) căruia guvernul hotărâse să facă o înmormântare naţională, dar a fost impredecat de ultima dorinţă a lui Vlahuţă ca înmormântarea să se facă în toată simplicitatea, aşa precum i-a fost şi viaţa. D-sa prezintă un proiect de lege pentru înfiinţarea unei burse, care să se dea în fiecare an de Casa Şcoalelor celui mai merituos student în litere pentru toţi trei anii, bursă care să poarte numele lui „Alexandru Vlahuţă". Acest omagiu, crede că este în asentimentul întregului Senat şi cere urgenţa pentru votarea proiectului de lege. Urgenţa e admisă. D. ministru spune că guvernul acesta, care are un mandat imperativ şi limitat, nu are dreptul să legifereze, dar crede totuşi că propunând acest proiect, care e expresia fiinţănântului întregului neam românesc, nu depăşeşte mandatul pe care-l are. Preşedintele Senatului D. Paul Bujor adaugă câteva cuvinte de omagiu pentru „marele suflet şi marele om" care a fost Vlahuţă, şi exprimă guvernului mulţumirile Senatului pentru iniţiativa atât de fericită. Se suspendă şedinţa până la venirea primului ministru. La redeschidere, primul ministru d-l Văitoianu citeşte demisia guvernului, aceiaşi ca la Cameră. Senatul ia vacanţă până la alcătuirea noului guvern. g B ? Ft# ? F F F Ff I TF H RI rederit'nRM economică între Austria, Ungaria și Cehcoslovacia Viena. Se comunică ca sigură în cercurile politice formarea unei federațiuni economice intre Austria și Ungaria, Cehoslovacia și eventual Iugoslavia. Austria a fost promotoarea acestui acord și se consideră ca foarte posibil ca Italia să se alieze acestei grupări. Trupele franceze au ocupat noni centra In Alep, Constantinopol. Trupele de ocupaţie franceze au întrat în Marache, Antab şi Oorta centre principale din provincia Alep. Autorităţile franceze au luat direcţiunea porţiei de cale ferată a Bagdadului, care traversează zona de ocupaţie franceză. SITUAŢIA Reprezentanţii aliaţilor la Bucureşti Înapoiază răspunsul dat de guvernul Văitoianu şi declară: Răspunsul ar fi dus la imediata rupere a relaţiilor Criza de guvern. — M. S. Regele n’a consultat încă pe Preşedinţii Corpurilor legiuitoare. — Intrevederile d-lui Iuliu Maniu cu fruntaşii politici. Bucureşti, Dec. In ce priveşte criza internă n'avem nici o indicaţie asupra felului cum va fi alcătuit noul guvern. Până astăzi preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, cari conform uzului parlamentar, trebuiau să fie învitaţi la Palat spre a da indicaţii Suveranului, n’au fost încă chemaţi. Probabil că criza va mai dura vre-o 4- 5 zile. Guvernul generalului Văitoianu, care remisese tip a răsvurs la ultimatumul Aliaţilor, a primit nota îndărăt dela reprezentării din BurcureşH ai Aliaţior pe motiv cie nota astfel concepută duce neapărat la o rupere a relaţiilor cu Aliaţii. In acea notă guvernul declara că el nu poate semna, pacea aşa cum a fost pregătită şi cerea un termen pentru ca Parlamentul Iiiuel să se pronunţe. Eri la ora după amiazi d-l prim-ministru Văitoianu a prezentat o nouă notă, în care motivează imposibilitatea semnării de către actualul guvern şi cere un nou termen pentru ca mandatarii naţiunei să se pronunţe asupra soluţiei. Pentru rezolvirea crizei diferitele cartide şi organizaţii politice au avut mai multe întreve Dl Iuliu Maniu a avut o intreviarv, au luat parte u*nu vaia. Astăzi dl Maniu va avea o altă ... .:i Averescu. Aseară s’au întrunit, la dl Mihai Popovici, d-nii Iorga, Maniu, Goldiş şi Inculeţ. Tot aseară la orele 10 s’a ţinut o şedinţă a comitetelor celor cinci organizaţii cari formează blocul parlamentar. Obiectul discuţiei a fost situaţia externă şi formarea noului guvern. Lyon 30 Nov. — Consiliul suprem a examinat din nou situaţia internă a României şi a hotărât să publice Duminecă ultima notă adresată de Consiliul suprem României. Lyon 30 Nov. — Consiliul suprem a hotărât că guvernul român sesizat la 24 Nov. de nota aliaţilor, va trebui să remită răspunsul său reprezentanţilor Aliaţilor la Bucureşti înainte de 3 Decemvrie. Lyon 30 Nov. Consiliul suprem a hotărât că răspunsul guvernului român va trebui comunicat Marţi în 2 Decemvrie reprezentanţilor marilor puteri la Bucureşti. Vineri seara dl Clemenceau s-a întreţinut cu delegatul american dl. Polk şi cu delegaţii englez sir Eduard Growe. Declaraţiile d-lor Goldiş şi Popp Cu crezia împlinirii unui suflet- Unirea cu Bucovina s’a spus : „Dacă naţia română întregită va şti să înfrunte nedreptatea, preferind să moară decât să se supună, ea va reînvia la o viaţă glorioasă Imptinindu-se un an dda prociamare» Unirei Bucovinei cu patria-rromă, bucovinenii s’au întrunit la un banchet. Vineri seara, la Iordache. Au luat parte la acest banchet toţi parlamentarii Bucovinei, d. Nistor, fostul ministru şi din partea ardelenilor dnii Goldiş şi St. Pop. Declaraţiile dlui Goldiş îmi pare bine că nu mai sunt ministru — a declarat fruntaşul Ardelen — căci altfel n’aşi putea să vorbesc în deplină libertate. Alţii de aici vor vorbi de trecut eu voi vorbi de viitor. Azi s’a constituit parlamentul României Mari. Tot timpul zilei de azi am auzit rostindu-se cuvântul „democraţie.* Democraţie înseamnă domnia poporului. Când zic popor, nu zic nici muncitor, nici domn ci înţeleg prin acest cuvânt toate clasele la un loc. Democraţia nu înseamnă domnia muncitorilor asupra proprietarilor. Noi vrem democraţia adevărată care nu se poate întemeia pe ură, ci numai pe iubire. Bolşevismul e duşmanul democraţiei. Democraţia e o chestie a noastră internă cu ajutorul căreia ne vom ridica peste interesele de clasă. Parlamentul are şi datoria să reguleze raporturile acestui stat cu celelalte poapare din lume. Pentru moment chestiunea externă e cea mai importantă. Nu vreau să fac istoricul chestiei externe, voi afla numai principiile fundamentale ce trebue să servească la rezolvirea ei. Pentru chestiunea externă trebue dreptate şi adevăr. Oricâte milioane de baionete au luptat contra dreptăţii, tot baionetele au pierdut. Cel ce de frica baionetelor a părăsit iubirea dreptăţii, s’a ucis De aceea în rezolvirea chestiei externe, că ăuza trebue să fie numai adevărul. Oricât ne ar ameninţa alte puteri pentru ca sâ ne supuie, neamul românesc va trebui să rămâe sluga adevărului. Dacă nhl arHolûtil) r! - 1 înur.ţi şi stanei şi cu oameni. De aceea fraţilor, în chestia externă doresc şi prefer sâ fiu fiul unui popor care moare apărând dreptatea decât fiul unui topor care trăeşte în slugărnicie. (Aplauze furtunoase). Sunt convins că dacă naţia română întregită va şti să înfrunte nedreptatea preferând să moară decât să se supună, ea va învia la o viaţă groțioasă. închinarea d-lui Nistor- D l Nistor spune că s’a făcut cu ajutorul armatei române, din provincia austriacă Bucovina o provincie românească, închină pentru dorobanţul român, ridicând gândul şi inima pentru conducătorul lui viteaz M. S. Regele. Cuvântarea d-lui St Pop. Aniversarea de azi — spune vorbitorul — coincide cu const!-» tuîrea României mari. Daţi-mi voie, ca unul ce am demisionat dut.fi-ce mi-am îndeplinit misiunea, alăturea de colegii mei, să fac unele reflexii. Să nu uite nici ardelenii, nici bucovinenii, nici basarabenii, că regatul este cheagul care, trebue să ne ţie laolaltă (aplauze preţ.), să nu uite că acestui regat îi datorim scăparea din robia seculară. Şi dacă aceasta este adevărat, săpaţivă în inimile voastre că noi n’am venit aici ca să servim de paravan pentru partide şi să facem sloizul mai mare, ci să fim puntea de înfrăţire. Din vechiul regat, din toate partidele, unii au sângerat pentru noi. N’avem dreptul să ridicăm un partid şi să asuprim altul. Noi trebue să ne unim ca în frăţietate să trăim în acest stat frumos. Eu am propovăduit totdeauna buna înţelegere. Particularismul de partid nu va şti să orbească adevărul. Noi cei dezrobit trebue să arătăm dragoste pentru toţi. Aceasta nu-e datoria pe care neamul o cere dela noi. (După „Viitorul*) Ultimul conciliu al guvernului Văitoianu Miniştrii cari au demisionat s’au întrunit la interne, sub preşedenţia d-lui general Văitoianu. Au asistat toţi miniştri, din regat şi cei din provinciile noui alpiţe. D-l gen. Văitoianu într’o scurtă şi emoţionantă cuvântare, a amintit colegilor d-sale în ce împrejurări a primit să ia conducerea ţării şi câte sforţări a depus spre a-şi putea face datoria aşa fel ca din alegerile cari s-au săvârşit să iasă un parlament care să reprezinte cu adevărat voinţa ţării. Mulţumeşte colegilor şi camarazilor cari i-au dat concurs. Anunţând că sub acest guvern, România a trebuit să primească invitaţiuni să semneze o pace nedreaptă, a declarat că d-sa pleacă cu conştiinţa împăcată că a rezistat tuturor presiunilor şi mărturiseşte că d-sa dacă ar fi fost silit sâ pue semnătura pe tratatul de pace cu Austria, înainte şi-ar fi frânt spada şi apoi ar fi cerut să i se tae mâna cu care ar fi trebuit să se aruze. Dacă a’a fost forţat sa săvârşească acest act, mentul este şi-al colegilor d-sale pentru rezistenţa cărora ie mulţumeşte. Au răspuns d-nii St. Pop, Inculeţ şi Nistor, declared că sunt partizani hotărâți ai politicei de rpîilo»»ro. niştrii s’au fotografiat. Serbările zilei de 1 Decemvrie — Tedeumul — La şcoli. — Ziua de 1 Decemvrie a fost serbată cu acea însufleţire pe care o dau festivităţile şcolare cu caracterul lor de intimtate. N’a fost fastul manifestaţiilor de paradă ci simţirea adâncă şi curată pe care profesorii şi elevii şcoalelor o strecoară în sufletele noastre prin cuvântări şi producţiuni ocazionale. Serbările şcolare nu s’au făcut — cum ar fi fost mai nmerit — întrunite, ci fecare şcoală a dat producţiunea sa in asistenţa părinţilor elevilor. Ziua a fost serbătorită dimineaţa ’Tipografia A. Mureșianu Branisce & CompBrașov. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?\ # Variété MAJESTIC-FEMI1TA ! CALEA VICTORIEI (Pasagiul Comedia) In fiecare seară dela orele 8,30 până la 11 X Ma X e spectacol de Variété . Delà orele 11 în sus Cabaret, Dans, Canto și alte distracții. 2 Orchestre. Restaurant de 1 iuS rang Băuturi strene şi indigene 7—7 „întâlnirea Elitei11 Qxx*xx*xm«xxxa«xxxxxxxxwxyIosif Rentz & Co. VEStmE. o Calendare de perete pe carton cu chipurile [Regelui şi Reginei. Cărţi de învăţături şi sfaturi. Tablouri religioase şi Antialcoolice. Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia, [Cloşca şi Mihai Viteazul. Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo- vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului I [Cultural al Românului*. Atuc’ prima fabrică de casse de bani şi tresori Str. Lungă Nr. 131, Braşov vechi produce: Casse de bani, Casete, Dulapuri pentru documente, Teşghele pentru giuvaericale, Tresore, Camere cuirasate, Casse încastrate în zid, Incuetori de siguranţă, Incuetori orare şi Incuetori combinate americane. 6.10 Farmacie de vânzare Aceste Lrafăral' o _ -- - Xlă* I • Pentru depozitari sa face rabat 23%. — Poşta având greutăţi la expediţie, doritorii a trimite ocasional, delegaţi cu costul. 15-24 Din o comună mare din apropierea Braşovului. Informaţiuni la administraţia ziarului. 2—3 caut casă pentru ammnţ închiriat sau cumpărat, cu începere dela Aprilie. — Casa să aibă cel puţin 4 camere, cu soare, canal şi ceva grădină. — A se adresa la Gazetă. 1—2 l a Lei 2, buc. ,METEQ&“ spălătorie cu abur, Braşov Str. Spitalului 63 . Spală, calcă, curăţă şi vopseşte pe cale chemisă sa Aduc la cunoştinţa On. Public, că am preluat cu ziua de azi fosta spălătorie A. Gusbeth, şi o voi continua sub numele de „BETEGE/1 spălătorie cu abur. Cu ocaziunea preluărei am modificat instituţia cu totul, am mărit-o cu maşini moderne mânate de motoare, aşa că pot satisface şi cele mai delicate cerinţe. La cea mai mare spălătorie cu abur din Ardeal la fabrica de spălat din Cluj „Cristal“ am fost timp de 16 ani conducător de fabrică, afară de aceea am condus şi cele mai mari spălătorii cu abur din Budapesta. Cunoştinţele specialităţii mele garantează, că albiturile date în instituţia mea, le voi manipula cu cea mai mare grije. Cere sprijinul binevoitor Proprietarul spălătoriei cu abur „METEOR1*. „MEî£0it“ spălatore cu abur, Braşov Str- Sptalulu 63 ii Spală, calcă, curăţă şi vopseşte pe cale chemică* :: • 5 Le caută un func- AJlMUţionar mai tânăr pentru biroul fabricei de zahăr care este absolventul şcoalei de comerţ. Să cunoască perfect limba română, germană şi ungară este absolut de lipsă. Conducerea fabricei din Bod a industriei de zahăr societate pe acţii. Gara Botfalu-Bod 2-2 lângă Braşov Vânzare de lemne. Sâmbătă în 6 Dec. a. c. oara 11 a. m. se ţine în oficiul comunal în Râşnov (Rosenau) licitaţie publică cu oferte în scris privitor la partea pădure „Kirchgraben* „Valea popii* destinată la tăere, a cărei conţinut în lemne de fag de ars e estimat la circa 2603 m3 şi 300 care de crăci. Preţul de strigare 53000 cor. Vadiu. . . . 5300 „ Condiţiunile şi datele de t..v,------- --a - *• » I estimare se pot ceti în Casa nr.4 1 ..--'WOHKF....I , , I, il, I- - -statului în Râşnov între orele de oficiu. Râşnov în 21 Nov. 1919. 1—1 Oficiul comunal. Se caută lucrători de pâdure pentru a tăia lemne de foc şi a le aduce din pădure. Preţul 7 50 Lei de metru, fie blăni, fie crăci. Cei cari aduc lucrători au 50 bani la metru şi provizii avantagioase. Adresa: Ioan Buligă Azuga. 16 Restaurantul şi Cafeneaua EDOUTS de primul rang Recunoscută în mâncări şi beuturi bune şi eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncări. Comuna Purcării, jud. Braşov arendează dreptul de vânat de pe teritoriul comunei în întindere de 4991 jug. pe timp de 10 ani începând (şi ziua de 1 Ianuarie 1920 până la 31 Decembrie 1929 pe calea licitaţiunei publice, ce se va ţinea în 20 Dec. 1919 orele 9 a. m. la primăria comunei. Preţul strigării 300 cor. vadiul 10 la sută. Condiţiunile mai detailate se pot vedea la primăria comunei. Purcăreni, la 21 Nov. 1919. 33 Primăria comunală. la oraș bisericile! La Bis. elevii șei și gimna. de stat ocupă i rile sco separat -ftfiat serbâfa dări de seamă ,/ftpre aceste serbări în cadrul restrâns al ziarului nostru. Informaţiuni O frumoasă serbare şcolară a avut loc cu prilejul zilei de 1 Decemvrie la şcoala primară de stat din strada Caterinei. Am remarcat cuvântarea distinsă a dlui director Gr. Popescu care, cu voce emoţionată, a proslrvit pe cel dintâi voevod al tuturor românilor şi a făcut legătura istorică cu evenimentele petrecute la 1 Decemvrie 1918. A mai vorbit, cu pilde din războiul de desrobire, căpitanul-medic Mihalcea, arătând că unirei politice i-a procedat unirea sufletească şi culturală. Producţiunea artistică a elevilor şcoalei face cinste profesorilor şi direcţiune, prin chipul inteligent cum a dirijat corurile şi declamaţiile elevilor cari arătau că înţeleg bine ce spun şi nu numai recită. E poate cel mai greu lucru al unei producţiuni şcolare. Vom reveni însă asupra acestei serbări. Cursă? Unele ziare bucureştene cad în cursa pe care le-o deschid anumiţi membri ai Camerei cari nu le pot fi cunoscuţi bine şi de aceea le atribue calificative pe cari noi ştim că nu le au. „ Iată ce citim într’un ziar: „Sânt elemente tinere în partiul naţional cari nu înţeleg să facă pe mamelucii ascultând ordinele de sus. Notăm dintre aceştia pe cei mai inteligenţi : dr. Groza, dr. Boeriu şi dr. Rapuca“. Fără comentarii. Tifosul exinterpatic face mari ravagii în Ucraina. Lipsa de medici şi medicamente contribuie la întinderea îngrozitoare a boalei. Tiligrame mai noui arată că epidemia continuă cu fune. Mobilizările In Banat continuă cu mare Însufleţire. Tinerii se prezintă la cercurile de recrutare cu drapele naţionale şi muzici. * Best unal comerţului s’a instalat la Cluj, în localul ocupat de resortul de agricultură, cu toate secţiile lui. * * luminat numai noaptea. Seanţa publicului că _____ră în oraş, începând cu ziua de azi, până la nouă dispoziţii, va dura numai până la 12 oare noaptea. Pentru asigurarea avutului, în interesul populaţiei, atragem atenţiunea fiecărui locuitor a oraşului să se îngrijească, ca porţile şi uşile locuinţelor să se încue la timp. Braşov, la 21 Novembrie, 1919. Răuceanu Izidor, căpitan de poliţie. :* Deputaţii unguri şi săcui s’au întrunit la Bucureşti constituinduse într’un partid democrat, al cărui preşedite a fost ales dl Ludovic Daniel. La validarea alegere!oilor Iuliu Maniu şi Alex. Va da Voevod, Camera în picioare a făcut o călduroasă manifestaţie fruntaşilor ardeleni. Talul poate sediul .nr. 44. MedicamenS uitaţii gratuite. Ultima oră. Telegram. Agenţiei Daci Alegerile in Turcia. Paris — Din Constantnopol s anunţă că alegerile pentru constuanta Turciei urmează în între imperiul. Guvernul turc este foart îngrijorat, fiindcă în multe cerui electorale au fost aleşi candidat partidului junilor turci. Ocupaţa elenă In Asiamic, e provizorie. Paris. — In urma Intervenţie guvernului otoman, consiliul de a ordonat comandamentului trupelor elene din Smirna să permiti votarea pentru alegerile parlamentare în acest vilaet, lucru pe care armata elenă fiu-l voise. Prin ceasta consiliul de 5 a ţinuţi accentueze de nou că ocupanea greacă din Asia mică are caracter provizoriu. Tratative Soire Letoni şi bolşevicii ruşi. Stockholm. — Din Reval se anunţă ca a început schimbul de prizonieri între bolşevicii ruşi şi comandamentul trupelor letone pe frontul comandat până acuma de generalul Judevici, Stokholm. — Din Helsingfors se anunţă că între guvernul leton şi guvernul sovietelor din Moscova ar fi început tratative asupra prelimărilor de pace. Telegrame din Bucureşti, hotărâri ale Colsidilor supreme Lyon — Consiliul suprem întrunit Sâmbătă dimineaţa, când a urmat discuţiunea relativă la repartizarea materialului provenind din demoliţiunea vapoarelor şi submarinelor germane. Repezentanţii aliaţi au decis că cheltuelile de întreţinere a prizonierilor ruşi în Germania revine guvernului german precum şi cheltuelile comisiunilor speciale din Berlin. fi* Sir George Kieik a părăsit joi Budapesta cu un tren special, plecând direct la Paris. Succesele armatei liviane ^ Lyon. — Armata lituană a luat Radvilliski și o importantă pradă de război. Dsîa dsaSsrista interaal onavă a lucrului. Furiş. — Albert Thomas a fost numit prim director general al biroului internaţional al lucrului, Arthur Fontaine a fost ales preşedinte permanent al comitetului diriguitor de la conferinţa internaţională a lucrului. Trupe engleze vor ocupa teritoriul Mazuriei supus plebiscitului. Berlin. — O telegramă din Thorn anunţă că misiunea engleză a pri- mit un avis de la guvernul său că 16,000 oenieni de trupă, englezi, sunt gata da a ocupa teritoriul Mazuriei supus plebiscitului. Ajutorarea Austriei cu alimente din Ungaria Guvernul ungar a făcut să parvie consiliului suprem o propunere, ţinând la ravitalierea Austriei cu ajutorul resurselor alimentare ale Ungariei. Cep*»»--4 de Io» Brotea. t