Gazeta Transilvaniei, septembrie 1920 (Anul 83, nr. 188-206)
1920-09-21 / nr. 200
ill! * 81-Ini 200 naaatrtu Marți 21 Septemm fiii întemeiată la 1638 de George T?P^Rpfî» I Bra?ov, Pia« Libertăţii SB tlt/Uetjla I Bucureşti, as. Voevozi 50 3 A^mînïefTïsfî® I Braiev, Piafa Libertăţii* 28 aammistuipa ' Bucureşti, s. Ionică D £ Bariţiu Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de *• ‘'ar fi fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G.\ PU, mm SIAKAM FIECARE II ©1 Ult/ Mmactcfi-Sefi Ion CîP®p'e£aS SeorBîae *'» sséaefie: Ticün» Ifrtm* Wivg ittiw Bt, X&ëitf ■ B*tfaotor mtspanisablf : J«*» Mr&tm Goncestiunea anunţurilor Şi abonamentelor: Prima agenție Română de publicitate GH. ILIESCU București, ». lew* 6 ABONAMENTUL Șase luni Un ea Lei 60 Lei 120 ^ tate abonament îndoit % /* Imperiul englez Paris, 15 Sept. 1920. Ne-am obişnuit să vedem în Anglia o putere continentală cu un întins imperiu colonial, ceva în felul Franţei. Aşa indică majoritatea omenirii acest imens regatimperiu, care ne-a uimit prin tenacitatea lui şi de cere trebuie sa ne temem, pentru ca, dacă ne aiică dragoste, nona mai ales, este fiindcă a pus ochii pe petrolul românesc. ŞLa pes Anglia în gând să ne domine cu privire la petrol, şi încă de prin 1910, urmăreşte fără preget realizarea planului ei. Reuşiva? Iată ce nu putem spune, întru cât totul depinde de rezistenţa şi de patriotismul ce vor opune oamenii noştri politici. Guvernul din Londra se bizuie tocmai pe slăbiciunea unora dintre noi şi speră într’o victorie deplină, mai curând sau mai târziu. Naivii se înspăimântă numai !« ideea c&'lupta trebuie dusă contra Angliei şi repetă, maşinani- Ce?te, că acolo unde se amestecă Anglia nu se poate să cu învingă. Dar de ce trebuie să învingă? Din cauza caracterului special *,1 poporului acesta extraordinar,—este răspunsul care se dă de obiceiu. Este, totuşi, greşit să atribui t0.ala te®acitafea Englezilor, încăpăţânărei şi rabdărei ior excepţionale. Eroare profundă, fel ca dovadă nu avem decât si boăn actuala situăţie din Irlanda, tietk Angia pierde pa zi ce rcsurge terenul. Republica irlandeză txstă în mod efectiv şi spiritele în Anglia a dat contra oricărei opuneri. Se recunoaşte că rezultatul final eh poate fi favorabil decât Irlandei. A putut, totuşi, Anglia, graţie poziţiunii sale insulare, care o pune la adăpostul unei invazii duşmane, să-şi păstreze, în mijlocul tuturor calamităţilor, sângele ei rece. Nu atârnă de caracterul pa-*porului, ci de situaţia geografică, toată reputaţia de străşnicie a poporului britanic. Este însă timpul de a nu mai socoti Anglia drept o putere insulară cu domeniu colonial. Judecată astfel, va putea de sigur să se bucure şi de aci înainte de o atotputernicie la care nu are drept, şi pe care i-o îngăduim prosteşte. Acest lucru este semnalat de un publicist francez, care ne prezintă Marea- Brttanie sub o nouă înfăţişare, cea adevărată, pe care nu trebuie să o neglijăm dacă voim să nu cădem în inferioritate şi să nu fim dominaţi de el. Marea Britanie este un mare Imperiu sui-generis, a cărui înfăţişare adevărată, care scapă şi a scăpat până acum observaţiunii generale, ne arată un manunchiu continental de care atârnă celelalte părţi, dar care totuşi sunt distincte unele de altele în anumite privinţe. Am văzut la semnarea păcei că fiecare Dominion englez a fost reprezentat, astfel că s’a recunoscut indirect parka ce fiecare din ele are în conducerea afacerilor împărăţiei. Anglia nu mai poate fi considerată ejdrept un regat continental cu imperiu colonial, ci drept o aglomeraţie de ţări cari se guvernează sub tutela Metropolei. Nu trebue omis, în această privinţă, că Marea Britanie, regatul insular în care socotim şi Irlande, menţinută sub dominaţia guvernului central numai prin forţă, nu are decât vre-o 45 de milioane de locuitori, pe când Dominionurile urcă populaţia totală a imperiului la 418 milioane. Această mare aglomeraţie de oameni nu este o simplă turmă de fiinţa fără inteligenţă, uşor de condus ca nişte animale; căci dacă s’ar putea spune acest lucru despre unele populaţii incluze, ea se poate socoti ca fără însemnătate populaţia canadiană, ori australiană. Sunt acestea elemente tot atât de demne de consideraţie ca Şi Englezii adevăraţi din Metropolă, fiecare dincoloşi având producţia ei proprie, Industria ei specială, legislaţia particulară ca trăsături originale, pe care Metropola nu are interes să la atace, dacă vrea să-şi păstreze supremaţia. Cei cari intrăm în legătură cu Marea Britanie, dacă voim să înuoim raporturi economice în care să nu avem o situaţiune inferioară, trebuie să nu nesocotim particularităţile acestea ale fiecărei provincii. Numai astfel vom putea, nu împiedica pe Englezi de a se desvolta, în mod paşnic şi cinstit, dar să ne asigurăm debuşeuri pe care, fără această observaţie, le-am lăsa altora mai perspicaci decât noi. Sfatul ce te dă Franţei este de o însemnătata capitală, acuma când se înjghebează noi legături comerciale şi când debuşeurile vechi ale Germaniei fac obiectul competitivisuor Aliaţilor. Dar nu numai vechile debuşeuri sunt în joc. Ceea ce se discută este noua directivă economică pe care o va primi omenirea în uram catastrofei, la care ne-a fost dat să asistăm ca participanţi încercaţi. Lupta economică ce se va desfăşura de acum înainte nu poate avea, de partea Marei Britanii, ca partener, numai Metropola. Mărginind-o la acest factor din partea Angliei, am putea fi siguri da insuccesul final. Adversarul britanic trebuie privit sub toate multiplele lţii faţete. Expansiunea colonială engleză din veacul al nouăsprezecel.a, mei cu deosebire sUb domnia îndelungată a reginei Victoria, a făcut din viziunea lui Shakespeare care, în Riard II, întrezăreşte pentru patria lui o mare împărăţie mondială, şi exaltă poziţia excepţională a Metropolei, aşezată în mijlocul apei şi înfruntând „cu solul ei binecuvântat, atacurile măre furioase dar neputincioase* —a fecut, zic, o realitate. Puţin câte puţin, marile colonii, Canada, Australia, Noua Zelandă, Africa de sud, e’*u alcătuit în Dominiosne, adică nsţinoi, în momentul chiar îa care India, supusă da curând unui regim special, intra şi ca în noua Uniune. Astăzi, spre a putea triumfa economiceşte, sau, mai bine zis, spre a lupta cu porii de izbândă, trebuie să studiem ,cu deamăruntul forţa de producţie, organizaţia administrativă, valoarea industrială a fiecărei regiuni engleze, socotind Marea Britanie drept o împărăţie imnimă, unită, după cum s’a văzut, în cursul războiului, railitariceşte pentru spălarea Metropolei. In afară de importanţa economică, redusă la expansiunea Industrială, adecă la căutarea de debusuri, mai poate Franţa, pentru organizarea ei colonială, să tragă folositoare învăţăminte din istoria colonizării de către Englezi a imensului lor imperiu, colonial. Dintre toate popoarele supuse Angliei, numai poporul irlandez este cel pe care nu va putea să-l domine încă multă vreme. Martiriul voluntar şi intenţionat, al Lord-Mallului din Cork, poste fi semnalul deslipirii Irlandei. Această înfrângere nu va micşora, totuşi, în nimic, marea dibicie engleză în materie de colonizare. In scurt, rezumându-mă, ceea ce trebuie să se aibă în vedere astăzi, când se începe, între marile naţiuni lepta economică de care depinde noua înjghebare comercială viitoare şi, deci, supremaţia economică al cărei posesor va fi stăpânitor al lamei, sunt diferitele alcătuiri coloniale engleze, distincte de Metropolă, şi multiplele debuşeuri, de o varietate nebănuită, pe care târgurile coloniale ale Dominionarilor le prezintă comerţului mondial. N. A. 1. Viena. — „Staats-Kor.“ anunţă: Subsecretariatul de Stat la Instrucţia publică a luat deciziunea ca studenţii streini de la Universitatea din Viena să fie consideraţi ca şi la celelalte universităţi şi egal trataţi. Dispoziţiunile vor fi valabile şi pentru semestrul de iarnă. Ziarele de aseară au anunţat că deciziunea senatului universitar de a reduce numărul studenţilor streini la 19 procente din totalul celor înscrişi, a fost revocată. (Ag. D.) Situaţiunea internă politică Contopirea partidelor Federaţiei. — Declaraţiile d-lor N. Iorga şi Maniu. D-l N. Iorga a făcut unui ziar din provincie câteva interesatte declaraţii asupra atbsţiei politice actuale, cari pot fi socotite ca o complectară a lămuririlor publicate acum câteva zile, în „Neamul Românesc*. Ia primar joc, dl N. Iorga ţine să constate, că d-l general Avereiiu n’a făcut niciodată apel la opoziţie, pentru a şti întracât- aceasta e dispusă să consureze la opera legislativă a Parlamentului, şi se fereşte să facă vre-un prognostic asupra atitudinei viitoare a Federaţiei Naţionale. In această privinţă, rezerva e foarte caracteristică, şi însemnează că o îndulcire a actualelor raporturi ca majorităţile guvernamentale, nu este exclusă. Se înţelege de la sine că d-nul N. Iorga are cuvinte aspre pentru partidul poporului şi în privinţa colaborărei şeful naţionaliştilor democraţi a declarat următoarele: —■ „Nu văd cu cine să colaborăm. Ca să colaborezi trebue să ai cu cine. Partidul poporului e un partid care nu vede niciodată latura politică a unei acţiuni. N’are nici realitatea şi nici măcar aparenţa realităţei politice". * Cetim la „Adevărul": Conducătorii Federaţiei sunt astăzi mai decişi ca oricând să se contopească într’un singur p..Td. Această dorinţă s’a accentuat mai alt* în ultimul timp, cu ocazia alegerilor parţiale, când campania electorală, aşa cum a dus o guvernul, a făcut complecta dovadă că numai un partid puternic poate reacţiona în mod efectiv contra tuturor ilegalităţilor. Invidarea transformării Federaţiei în partid, naţional,ştri-democraţi de sub conducerea d-lui N. Iorga sunt convocaţi pentru ziua de 26 Septembrie într-o importantă consfătuire, la acea consfătuire partidul naţionalist democrat va hotărî fuzionarea cu partidul ţărănesc din regat , care la rândul său se întruneşte la sfârşitul acestei luni în acelst scop şi cu partidul naţional din Ardeal. Partidul naţional şi-a convocat „comitetul de o satâ* — ales anul trecut la Alba-Iulia — pentru sfârşitul lui Octombrie, tot la Alba-Iulia. Partidul naţoos.1 doreşte transformarea în partid a F.d.G raţiei cu singura condiţie ca ţărăniştii să-şi hotărască o atitudine fermă, pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple ca hodurile luate de conducători să nu fie ascultate de ceilalţi membrii ai partidului. D. Maniu a declarat în cursul unei convorbiri cu mai mulţi partizani, următoarele : — Un sigur gând trebue să ne conducă actualmente, un singur fapt trebue să avem în vedere : Constituirea unui front unic contra pericolului pe care-l prezintă pentru ţară eventualitatea revenirei la guvern a partidului liberal. * In urma zvonului care circulă în lagărul guvernamental, privitor la o apropiată fuziune a democraţilor de sub şefia dlui Take Ionescu cu avarescanii, — scrie „Dimineaţa* — mai mulţi membrii ai clubului democrat au avut o consfătuire intimă şi au discutat chestiunea. Majoritatea s’a declarat contra oricărei fuziuni şi pentru o reorganizare a partidului pe baza unui program democrat radical, iar dacă conducătorii vor impune o fuziune, atunci să se prefere fuzionarea cu Federaţia. Pentru o fuzionare cu Federaţia s’ar fi pronunţat şi dl N. Titulescu. Deschiderea „Constituantei bisericeşti* Bucureşti, 19 Sept. 1920. Sâmbătă s’a deschis la Bucureşti Constituanta bisericească printr'an Te-Deum la Mitropolie, după care Înalţii prelaţi s’au întrunit la Fundaţiune. Au luat parte la deschiderea şedinţei, ministrul cultelor Qoga.’ Mitropolitul primar dr. Miron Cristea, drol R. Bălan, Mitropolitul Ardealului, Pimen Mitropolitul Moldovei, episcopii Roman, Teodosiu, Nifon al Cuunării de Jos, Dionisie Buzoianul, arhimandriţi locotenenţi Vartolomeu Stâpescu al Râmnicului şi Noului Severin, Evghenie al Argeşului Ion Popp al Aradului, Iosif Traian Bădescu a! Caransebeşul»!, Romul Ciorogaria, vicarul Orădii-Mari. Mai erau de faţă C. C. Dobrescu, secretarul general de la ministerul da cuite, C. Dissescu, S. Mehedinţi, dr. I. N. Popescu directorul Mitropoliei, I. Petrescu-Visarion subdirectorul Mitropoliei, preoţii protopopi Vasile Saftu dela Braşov, Popovici dela Lugoş şi Ion Lupaş dela Cluj. D-nii St. C. Popp dr. Valeria Branişte, I. Lepădatu, S. Dragomir (Ardeal) profesor dr. N. Cotraşciuc arhi. Clement Popovici, dr. Tarnovachi (Bucovina), d. I. Inculeţ (Basarabia), d-nii: Dr. Angelescu fostul ministru, profesor Alexian, preotul Pocitan, arhim. Scriban Nazarie, Popa Liseanu, pr. Galactica. După formarea birroului Constituantei ia cuvântul Mitropolitul Miron Oistea, spunând: Pentru ca Statul să existe, trebuie să aibă la bazâ credinţa în religia sa. Astăzi, în Romârsia Mare avem nevoie de o unificare complectă. Autonomia bisericească trebuie făcută pe bus autonomice faţă da Stat, fără a se separa de el, deoarece tot trecutul nostru a fost făurit de aceste două instituţii cari s’au sprijinit reciproc. Sf. Sinod va trebui să fie autoritatea centrală a bisericei , întru cât este nevoa de un organ de conducere, care să dea unitate de acţiune bisericei şi că ferească biserica de a cădea într’un democratism periculos. Ministrul Goga, exprimă, în numele guvernului sentimentele ce are faţă de biserica creştină. Graţie unui fericit concurs de împrejurări avem şi unirea politică — trebuie acum să avem unificarea generală. Prin caracterul ei biserica noastră este democratică, căci la baza ei era votat universal. Trebue menţinut principiul eligibilitate! — care, nu trebuie să sufere nici o ştirbare şi participarea elementului mirean în viaţa bisericească. Termină, asigurând ca guvernul va sprijini unificarea bisericească. Ministerul coîtelor va fi la dispoziţia comisiunei. Mitropolitul Băîşu aduce mulţumiri d-lui Goga pentru claritatea cu care a prevăzut unde principii. Biserica nu trebuie să-şi calce dogmele niciodată , biserica nu e o rnstituţie a preoţimei, ci a poporului. I. P. S. S. Dr. Miron Cristea anunţă închiderea şedinţei, urmând a se continua după amiază. Şedinţa de după amiază Dl profesor dr. Silviu Dragomir face istoricul convocărei acestei adunări constituante, care a rezultat din ancheta întreprinsă în vederea unificărei organizaţiei bisericeşti. D sa propunea a se complecta constituanta şi cu persoane cari cunosc bine trecutul bisericei noastre. Sunt propuşi şi aleşi cu aplauze de adansre, dai: N. Iorga, diacon dr. N. Popescu, directorul mitropoliei, preotul Popescu Mihaeşti (Bucovina), preotul Negulescu, arhimandritul Puiu (Chişinău). Dl profesor dr Nazarie protestează în potriva lipsei «vinovate» aerarhilor din Basarabia la această Constituantă. Cere ca ei să fie traşi la răspundere înaintea Sfântului Sinod. Mitropolitul primat dr. Miron Cristei, spune că a fost încunoştiinţat de arhiepiscopul Gorie d la Chişinău că va veni o delegaţie 11 membri. Crede că dacă n au sosit, a fost o piedică material, la mijloc. Preotul arhimandrit Clement Popovici citeşte un act din partea reprezentanţilor clerului bucovinean, conţinând dezideratele acestui cer. Mitropolitul Primat propune a se aliza o comisie, care să studieze materialele adunate de I. P. S. Sa în vederea Constituantei. Mitropolitul Pimen al Moldovei sistă că într’o consfătuire la Sinaia, s’at d scst şi s’a ajuns la anunite baze principala, cari pot servi Constituantei de azL Spune că s’a împărţit statutul Şagunian, şi, pe baza lui, se aşteaptă propunerile şi părerii® adunărei. Preotul profesor dr. I. Lupaş propune a se alege mai multe comisii, care să cerceteze chestiunile discutate de Constituantă. Se alege apoi o comisie compusă din : profesorii drl Nazarie, I. Lupaş, Valeriu Branişte, N. Cotlargiuc, Aurel Lazar, C. C. Dissescu, N. Angelescu, Kiricescu, V. Şesan, Boroianu, Georgescu, Baltag şi d. Inculeţ, care să studieze programul lucrărilor.. Prelaţii şi ministrul cultelor fac de drept parte din comisiune. In şedinţa de 3ani după amiază a Constituantei, comisia îşi va prezenta raportul. Se aduce În cunoştinţa publicului din judeţele Târnava-mare, Făgăraş, Braşov şi Odorheiu, că secretariatul de cărte şi instrucţie din Cluj a decis înfiinţarea unui gimnaziu de băeţi în Cohalm, care se va deschide na 1 Octomvrie deocamdată ca clasa I. Părinţii, cari voesc să-şi trimită copiii la acest gimnaziu, să se prezinte cât mai curând la direcţiunea şcolară pentru înscriere cu documentele prescrise, dar cel mai târziu până în, 1 Octoamie, căci din cauza aglomeraţiei se vor refuza multe cereri.^— Eforia şcolară. „Valorile individuale" E vorba de remanierea guvernului. Dai Tăluantu, general Văleanu, Traneu-Iaşi, Cudalbu şi P. Negoiescu vor eşi din guvern, ca să facă loc extraordinarelor valori individuale politice: I. Petrovici, D. R. Ioaniţescu, I. N. Aogheresnu şi Gr. N. Filipescu. Miniştri, fără portofolii?, d-nii Mootoru, Stârcea şi Serghie Niţă îşi vor lua adio pentru totdeauna deja ministerele lor pe ceri nu le-au avut decât la numele. Posturile de miniştri ai regiunilor eliberate se desfiinţează. Vai, guvernul Averescu perde adevărate valori individuale (?) în d-nul Tăslăuanu, Trancu-Iaşi, Serghie Niţă, Stârcea şi mai ales Ionl Mocsony. Câ ,trigă lasa experienţa unor străluciţi oameni politici ca d-nii D . Ioaniţescu, I. N. Anghicescu şi Grigoraş Filipescu. Mai ales d-l Grigoraş era indicat să fie ministru, fiind o personalitate de mâna întâia (? !) Băeţi tineri dar, de ficu talent şi „mare experienţă” politică Şi d-l general Averescu, — acest om de cazarmă care se perde în politica de intrigi a d lui Argetoîaaa şi în ţesătura conservatorilor takişti care-i strânge ca păianjenul pe muscă — ar avea pretenţia să guverneze cu astfel de miniştri. Un astfel de caraghioslâc nu credem că-i va suferi ţara. Deşi este numai vorba de remaniere cu astfel de „valori individuale* — cine ştie dacă d-l Take Ionescu nu-şi va impune pe d-l Grigoraş Filipescu la cel mai de fronts loc în guvern — şi un hohot de râs a răspuns numai presupunerilor. Ceea ce însă trebuie relevat serios este că d-î general Averescu, a’avs de unde alege alte adevărate valori. Partidul său este sărac de acest foi de oameni, iar takiştii ar găsi vre-o câţiva dar prea s’af ale averescanilor numi conservator guvernul cel noi Se vede şi de aci de ce generalul vrea nu numai remaniere, dar fuziunea takiştilor cu partidul poporului. Şi tot acest d-n general îndrfisnea să vorbească de lipsa de valori Individuale in partidele opoziţiei federalizate. Generalul contesa pe d-nii N. Iorga, I. Maria, Al. Vaida-Voevod, I. Inculeţ, I. Mihalache şi Dr. N. Lupu ca valori individuale, pe când n’avea în partidul său şi în afară de el de ales decât dintre „iluştri* oameni de stat : I. Petrovici, D. R. Ioaaiescu, Gr. Fiipescu, I. N. Anghelescu şi soţii. Mai mare bătaie de joc de sine însuși nu se putea !.... Remanierea. Scrisoarea, unul ţaran ardelean — Cari sunt nevoile satelor după schimbarea coroanelor şi nu epoca cooperativelor. — Mulţumesc mai întâia lui Dumnezeu şi pe urmă conducătorilor acestei fericite ţări, că, deşi târziu, dar în sfârşit am văzut cu orbi mai aşteptatul eveniment al unificării monetare. Abia-mi vine să cred că nu am scăpat de coroanele speculate atât de mult de atâtea lifte. De felul cum s-au schmbat coroanele nu zicem nimic, pentru că aşa a fost probabil interesul ţării, cu toate că schimbul se putea face după categorii, şi astfel nouă ţăranilor puteau să ne hotârască un curs mai favorabil, de 1 la 1, întreb pe domnul ministru de finanțe, nu se putea ca cel puţin nouă ţăranilor să nu ni se oprească cete 4000, căci mulţi țărani nu-şi pot cumpăra vite de jug pentru sămănâturile de toamnă. Nu s-ar mai putea apoi ca să căpătăm bani mărunţi, căci azi cu cele 500 lei într-o bucată nu poţi să cumperi nimic mărunţişuri pentru casă. Banii aceştia sunt foarte frumoşi, dar putem muri de foame ci el, căci nu schimbă nimeni. Întreb pe domnul mlaîstru de industrie şi comerţ, de ce n-a propus Consiliului de miniştri de ce n-a depus la Cameră an profet pentru amifiearea legii cooperative- iar, pentru ca să nu întâmpinăm atâtea şicane, cum am păţit noi ţăranii din Grid. Câte lucruri nu le-am putea cumpăra leftio pria cooperativa noastră Eu m-am dus la Bucureşti, rar-am luat informaţiaul da la domnul subdirector al Centralei Cooperativelor, ca trebue să facem ca sa înființăm în Gridina, am adus statutele, au făcut formele, dar când si mă prezint la tribunalul din Braşov pantru înregistrarea firmei, domnul judecător mi-a spus să facem formele legii ungurești. Mi se strânge inima de durere, ca la ţara românească trebue să mâncăm după lista ungurească. Cu toată stima Gheorghe Popa ţăran din comuna Grid, jud. Făgăraş. Şcolare Dela Cercul didactic. „ Vineri, 24 Septemvrie a. c. sutat convocaţi în cancelaria liceului ortodox la orele 2 şi jumătate p. m. toţi membri Comitetului Asociaţiunei didactice judeţene. In această primă şedinţă după vacanţă se vor lua hotărâri în litura cu aprovizionarea membrilor corpului didactic, se vor comunica diferitele propuneri primite şi se va desemna activitatea culturală extraşcoliră a Comitetului Asociaţiunei în anul şcolar ce începe. — Secretariatul cercului didactic. * Cursul pentru pregătirea de învăţătoare primare ajutătoare organizat de Ministerul instrucţiunei publice la şcoala normală „Regina Maria* din Sfântul Gheorghe sub conducerea directorului G. Bota, *a terminat la 12 Septemvrie cu re-