Gazeta Transilvaniei, septembrie 1920 (Anul 83, nr. 188-206)

1920-09-21 / nr. 200

ill! * 81-In­­i 200 naaatrtu Marți 21 Septemm fiii întemeiată la­ 1638 de George T?P^Rpfî» I Bra?ov, Pia« Libertăţii SB tlt/Uetjla I Bucureşti, as. Voevozi 50 3 A^mînïefTïsfî® I Braiev, Piaf­a Libertăţii* 28 aammistuipa ' Bucureşti, s. Ionică D £ Bariţiu Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de *• ‘'ar fi fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G.\ PU, mm SIAKA­­M FIECARE II ©1 Ult/ Mmactcfi-Sefi Ion CîP®p'e£aS SeorBîae *'» sséaefie: Ticün» Ifrtm* Wivg ittiw Bt, X&ëitf ■ B*tfaotor mtspanisablf : J«*» Mr&tm Goncestiunea anunţurilor Şi abonamentelor: Prima agenție Română de publicitate GH. ILIESCU București, ». lew* 6 ABONAMENTUL Șase luni Un ea Lei 60 Lei 120 ^ tate abonament îndoit % /* Imperiul englez Paris, 15 Sept. 1920. Ne-am obişnuit să vedem în Anglia o putere continentală cu un întins imperiu colonial, ceva în felul Franţei. Aşa indică majo­ritatea omenirii acest imens regat­­imperiu, care ne-a uimit prin te­nacitatea lui şi de cere trebuie sa ne temem, pentru ca, dacă ne aiică dragoste, nona mai ales, este fiindcă a pus ochii pe petro­lul românesc. ŞLa pes Anglia în gând să ne domine cu privire la petrol, şi încă de prin 1910, ur­măreşte fără preget realizarea pla­nului ei. Reu­şi­va? Iată ce nu pu­­tem spune, întru cât totul depinde de rezistenţa şi de patriotismul ce vor opune oamenii noştri poli­tici. Guvernul din Londra se bi­­zuie tocmai pe slăbiciunea unora dintre noi şi speră într’o victorie deplină, mai curând sau mai târ­ziu. Naivii se înspăimântă numai !« ideea c&'lupta trebuie dusă con­tra Angliei şi repetă, maşinani- Ce?te, că acolo unde se amestecă Anglia nu se poate să cu învingă. Dar de ce trebuie să învingă? Din cauza caracterului special *,1 popo­rului acesta extraordinar,—este răs­punsul care se dă de obiceiu. Este, totuşi, greşit să atribui t0.ala te®acitafea Englezilor, încă­­păţânărei şi rabdărei ior excepţio­­nale. Eroare profundă, fel ca do­vadă nu avem decât si boă­n ac­­tuala situăţie din Irlanda, tietk Ang­ia pierde pa zi ce rcsurge te­renul. Republica irlandeză txstă în mod efectiv şi spiritele în An­glia a dat contra ori­cărei opuneri. Se recunoaşte că rezultatul final eh poate fi favorabil decât Irlan­dei. A putut, totuşi, Anglia, graţie poziţiunii sale insulare, care o pune la adăpostul unei invazii duş­mane, să-şi păstreze, în mijlocul tuturor calamităţilor, sângele ei­ rece. Nu atârnă de caracterul pa-*­porului, ci de situaţia geografică, toată reputaţia de străşnicie a po­porului britanic. Este însă timpul de a nu mai socoti Anglia drept o putere insulară cu domeniu co­lonial. Judecată ast­fel, va putea de sigur să se bucure şi de aci înainte de o atotputernicie la care nu are drept, şi pe care i-o îngă­duim prosteşte. Acest lucru este semnalat de un publicist francez, care ne prezintă Marea- Brttanie sub o nouă înfăţişare, cea adevă­rată, pe care nu trebuie să o ne­glijăm dacă voim să nu cădem în inferioritate şi să nu fim domi­naţi de el. Marea­ Britanie este un mare Imperiu sui-generis, a cărui înfă­­ţişare adevărată, care scapă şi a scăpat până acum observaţiunii generale, ne arată un manunchiu continental de care atârnă cele­lalte părţi, dar care totuşi sunt distincte unele de altele în anu­mite privinţe. Am văzut la sem­narea păcei că fiecare Dominion englez a fost reprezentat, astfel că s’a recunoscut indirect parka ce fiecare din ele are în conducerea afacerilor împărăţiei. Anglia nu mai poate fi considerată ejdrept un regat continental cu imperiu colo­nial, ci drept o aglomeraţie de ţări cari se guvernează sub tutela Metropolei. Nu trebue omis, în a­­ceastă privinţă, că Marea­ Britanie, regatul insular în care socotim şi Irlande, menţinută sub dominaţia guvernului central numai prin forţă, nu are decât vre-o 45 de milioane de locuitori, pe când Do­­minionurile urcă populaţia totală a imperiului la 418 milioane. A­­ceastă mare aglomeraţie de oa­meni nu este o simplă turmă de fiinţa fără inteligenţă, uşor de condus ca nişte animale; căci dacă s’ar putea spune acest lucru des­pre unele populaţii incluze, ea se poate socoti ca fără însemnătate populaţia canadiană, ori australi­ană. Sunt acestea elemente tot atât de demne de consideraţie ca Şi Englezii adevăraţi din Metro­polă, fiecare din­coloşi­ având producţia ei proprie, Industria ei specială, legislaţia particulară ca trăsături originale, pe care Metro­pola nu are interes să la atace, dacă vrea să-şi păstreze supre­maţia. Cei cari intrăm în legătură cu Marea­ Britanie, dacă voim să înuoim raporturi economice în care să nu avem o situaţiune in­ferioară, trebuie să nu nesocotim particularităţile acestea ale fiecă­rei provincii. Numai astfel vom putea, nu împiedica pe Englezi de a se desvolta, în mod paşnic şi cinstit, dar să ne asigurăm debu­­şeuri pe care, fără această obser­vaţie, le-am lăsa altora mai pers­­picaci decât noi. Sfatul ce te dă Franţei este de o însemnătata capitală, acuma când se înjghebează no­i legături co­merciale şi când debuşeurile vechi ale Germaniei fac obiectul compe­­titivisu­or Aliaţilor. Dar nu numai vechile debuşeuri sunt în joc. Ceea­ ce se discută este noua di­rectivă economică pe care o va primi omenirea în uram catastro­fei, la care ne­-a fost dat să asis­tăm ca participanţi încercaţi. Lupta economică ce se va des­făşura de acum înainte nu poate avea, de partea Marei­ Britanii, ca partener, numai Metropola. Mărgi­nind-o la acest factor din partea Angliei, am putea fi siguri da in­succesul final. Adversarul britanic trebuie privit sub toate multiplele lţii faţete. Expansiunea colonială engleză din veacul al nouăspreze­­cel­.a, mei cu deosebire sUb dom­nia îndelungată a reginei Victoria, a făcut din viziunea lui Shakes­peare care, în R­­iard II, întreză­reşte pentru patria lui o mare îm­părăţie mondială, şi exaltă poziţia excepţională a Metropolei, aşezată în mijlocul apei şi înfruntând „cu solul ei binecuvântat, atacurile mă­re­ furioase dar neputincioase* —a fecut, zic, o realitate. Puţin câte puţin, marile colonii, Canada, Aus­tralia, Noua­ Zelandă, Africa de sud, e’*u alcătuit în Dominiosne, adică nsţinoi, în momentul chiar îa care India, supusă da curând unui regim special, intra şi ca în noua Uniune. Astăzi, spre a putea triumfa eco­­nomiceşte, sau, mai bine zis, spre a lupta cu porii de izbândă, tre­buie să studiem ,cu deamăruntul forţa de producţie, organizaţia ad­ministrativă, valoarea industrială a fiecărei regiuni engleze, socotind Marea­ Britanie drept o împărăţie imnimă, unită, după cum s’a văzut, în cursul războiului, railitariceşte pentru spălarea Metropolei. In afară de importanţa econo­mică, redusă la expansiunea In­dustrială, adecă la căutarea de de­­bus­uri, mai poate Franţa, pentru organizarea ei colonială, să tragă folositoare învăţăminte din istoria colonizării de către Englezi a imen­sului lor imperiu, colonial. Dintre toate popoarele supuse Angliei, numai poporul irlandez este cel pe care nu va putea să-l domine încă multă vreme. Martiriul voluntar şi intenţionat, al Lord-Mallului din Cork, poste fi semnalul deslipirii Irlandei. Această înfrângere nu va micşora, totuşi, în nimic, marea dibicie engleză în materie de co­lonizare. In scurt, rezumându-mă, ceea ce trebuie să se aibă în ve­dere astăzi, când se începe, între marile naţiuni lepta economică de care depinde noua înjghebare co­mercială viitoare şi, deci, supre­maţia economică al cărei posesor va fi stăpânitor al lamei, sunt dife­ritele alcătuiri coloniale engleze, distincte de Metropolă, şi multi­plele debuşeuri, de o varietate ne­­bănuită, pe care târgurile coloniale ale Dominionarilor le prezintă co­merţului mondial. N. A. 1. Viena. — „Staats-Kor.“ a­­nunţă: Subsecretariatul de Stat la Instrucţia publică a luat deciziunea ca studenţii streini de la Universitatea din Viena să fie consideraţi ca şi la celelalte universităţi şi egal trataţi. Dispoziţiunile vor fi valabile şi pentru semestrul de iarnă. Ziarele de aseară au anunţat că deciziunea senatu­lui universitar de a reduce numărul studenţilor streini la 19 procente din totalul celor înscrişi,­­ a fost revocată. (Ag. D.) Situaţiunea internă politică Contopirea partidelor Federaţiei. — Declaraţiile d-lor N. Iorga şi Maniu. D-l N. Iorga a făcut unui ziar din provincie câteva interesat­te declaraţii asupra atb­sţiei politice actuale, cari pot fi socotite ca o complectară a lămuririlor publicate acum câteva zile, în „Neamul Ro­mânesc*. Ia primar joc, d­l N. Iorga ţine să constate, că d-l general Avereiiu n’a făcut niciodată apel la opoziţie, pentru a şti întracât- aceasta e dis­pusă să consu­reze la opera legis­lativă a Parlamentului, şi se fereşte să facă vre-un prognostic asupra atitudinei viitoare a Federaţiei Na­ţionale. In această privinţă, rezerva e foarte caracteristică, şi însem­nează că o îndulcire a actualelor raporturi ca majorităţile guverna­mentale, nu este exclusă. Se înţelege de la sine că d-nul N. Iorga are cuvinte aspre pentru partidul poporului şi în privinţa colaborărei şeful naţionaliştilor de­mocraţi a declarat următoarele: —■ „Nu văd cu cine să co­laborăm. Ca să colaborezi tre­bue să ai cu cine. Partidul poporului e un partid care nu vede niciodată latura politică a unei acţiuni. N’are nici rea­litatea şi nici măcar aparenţa realităţei politice". * Cetim la „Adevărul": Conducătorii Federaţiei sunt as­tăzi mai decişi ca oricând să se contopească într’un singur p.­.Td. Această dorinţă s’a accentuat mai alt* în ultimul timp, cu ocazia alegerilor parţiale, când campania electorală, aşa cum a dus o guver­nul, a făcut complecta dovadă că numai un partid puternic poate reacţiona în mod efectiv contra tuturor ilegalităţilor. In­vidarea transformării Federa­ţiei în partid, naţional,ştri-demo­­craţi de sub conducerea d-lui N. Iorga sunt convocaţi pentru ziua de 26 Septembrie într-o importantă consfătuire, la acea consfătuire partidul na­ţionalist democrat va hotărî fuzio­narea cu partidul ţărănesc din regat , care la rândul său se în­truneşte la sfârşitul acestei luni în acelst scop şi cu partidul na­ţional din Ardeal. Partidul naţional şi-a convocat „comitetul de o satâ* —­ ales anul trecut la Alba-Iulia — pentru sfâr­şitul lui Octombrie, tot la Alba-Iulia. Partidul naţoos.1 doreşte trans­formarea în partid a F.d.G raţiei cu singura condiţie ca ţărăniştii să-şi hotărască o atitudine fermă, pentru ca pe viitor să nu se mai întâm­ple ca hod­u­rile luate de condu­cători să nu fie ascultate de cei­lalţi membrii ai partidului. D. Maniu a declarat în cursul unei convorbiri cu mai mulţi par­tizani, următoarele : — Un sigur gând trebue să ne conducă actualmente, un singur fapt trebue să avem în vedere : Constituirea unui front­­ unic contra pericolului pe ca­re-l prezintă pentru ţară even­tualitatea revenirei la guvern a partidului liberal. * In urma zvonului care circulă în lagărul guvernamental, privitor la o apropiată fuziune a democraţilor de sub şefia d­lui Take Ionescu cu avarescanii, — scrie „Diminea­ţa* — mai mulţi membrii ai clu­bului democrat au avut o consfă­tuire intimă şi au discutat ches­tiunea. Majoritatea s’a declarat contra ori­cărei fuziuni şi pentru o reor­ganizare a partidului pe baza unui program democrat radical, iar dacă conducătorii vor impune o fuziune, atunci să se prefere fuzionarea cu Federaţia. Pentru o fuzionare cu Federaţia s’ar fi pronunţat şi dl N. Titulescu. Deschiderea „Constituantei bisericeşti* Bucureşti, 19 Sept. 1920. Sâmbătă s’a deschis la Bucu­reşti Constituanta bisericească prin­­tr'an Te-Deum la Mitropolie, după care Înalţii prelaţi s’au întrunit la Fundaţiune. Au luat parte la des­chiderea şedinţei, ministrul culte­lor Qoga.’ Mitropolitul primar dr. Miron Cristea, d­rol R. Bălan, Mi­tropolitul Ardealului, Pimen Mitro­politul Moldovei, episcopii Roman, Teodosiu, Nifon al Cuunării de Jos, Dionisie Buzoianul, arhimandriţi locotenenţi Vartolomeu Stâpescu al Râmnicului şi Noului Severin, Evghenie al Argeşului Ion Popp al Aradului, Iosif Traian Bădescu a! Caransebeşul»!, Romul Cioroga­­ria, vicarul Orădii-Mari. Mai erau de faţă C. C. Do­­brescu, secretarul general de la mi­nisterul da cuite, C. Dissescu, S. Mehedinţi, dr. I. N. Popescu direc­torul Mitropoliei, I. Petrescu-Visa­­rion subdirectorul Mitropoliei, preo­ţii protopopi Vasile Saftu dela Braşov, Popovici dela Lugoş şi Ion Lupaş dela Cluj. D-nii St. C. Popp dr. Valeria Bra­nişte, I. Lepădatu, S. Dragomir (Ar­deal) profesor dr. N. Cotraşciuc arhi. Clement Popovici, dr. Tarnovachi (Bucovina), d. I. Inculeţ (Basarabia), d-nii: Dr. Angelescu fostul minis­tru, profesor Alexian, preotul Po­­citan, arhim. Scriban Nazarie, Popa Liseanu, pr. Galactica. După formarea birroului Consti­tuantei ia cuvântul Mitropolitul Miron Oistea, spunând: Pentru ca Statul să existe, trebuie să aibă la bazâ credinţa în religia sa. As­tăzi, în Romârsia­ Mare avem ne­voie de o unificare complectă. Autonomia bisericească trebuie făcută pe bus autonomice faţă da Stat, fără a se separa de el, de­oare­ce tot trecutul nostru a fost făurit de aceste două institu­ţii cari s’au sprijinit reciproc. Sf. Sinod va trebui să fie autoritatea centrală a bisericei , întru cât este nevoa de un organ de con­ducere, care să dea unitate de ac­ţiune bisericei şi că ferească bise­rica de a cădea într’un democra­tism periculos. Ministrul Goga, exprimă, în nu­­mele guvernului sentimentele ce are faţă de biserica creştină. Gra­ţie unui fericit concurs de împre­jurări avem ş­i unirea politică — trebuie acum să avem unificarea generală. Prin caracterul ei bise­rica noastră este democratică, căci la baza ei era votat universal. Trebue menţinut principiul eli­gibilitate! — care, nu trebuie să sufere nici o ştirbare şi participa­rea elementului mirean în viaţa­­ bisericească. Termină, asigurând ca guvernul va sprijini unificarea bi­sericească. Ministerul coîtelor va fi la dispoziţia comisiunei. Mitropolitul Băîşu aduce mulţu­miri d-lui Goga pentru claritatea cu care a prevăzut unde principii. Biserica nu trebuie să-şi calce dogmele nici­odată , biserica nu e o rnstituţie a preoţimei, ci a po­porului. I. P. S. S. Dr. Miron Cristea anunţă închiderea şedinţei, urmând a se continua după amiază. Şedinţa de după amiază Dl profesor dr. Silviu Dragomir face istoricul convocărei acestei adunări constituante, care a re­zultat din ancheta întreprinsă în vederea unificărei organizaţiei bi­sericeşti. D sa propunea a se com­plecta constituanta şi cu persoane cari cunosc bine trecutul bisericei noastre. S­unt propuşi şi aleşi cu aplauze de adansre, d­a­i: N. Iorga, diacon dr. N. Popescu, directorul mitropo­liei, preotul Popescu Mihaeşti (Bu­covina), preotul Negulescu, arhi­mandritul Puiu (Chişinău). Dl profesor dr Nazarie protes­tează în potriva lipsei «vinovate» a­erarhilor din Basarabia la aceas­tă Constituantă. Cere ca ei să fie traşi la răspundere înaintea Sfân­tului Sinod. Mitropolitul primat dr. Miron Cristei, spune că a fost încunoş­­tiinţat de arhiepiscopul Gorie d la Chişinău că va veni o delegaţi­­­e 11 membri. Crede că dacă n au sosit, a fost o piedică material­­, la mijloc. Preotul arhimandrit Clement Po­povici citeşte un act din partea reprezentanţilor clerului bucovi­nean, conţinând dezideratele a­­­cestui cer. Mitropolitul Primat propune a se ali­za o comisie, ca­re să studi­eze materialele adunate de I. P. S. Sa în vederea Constituantei. Mitropolitul Pimen al Moldovei sistă că într’o consfătuire la Si­naia, s’at d sc­­st şi s’a ajuns la anu­nite baze principala, cari pot servi Constituantei de azL Spune că s’a împărţit statutul Şagunian, şi, pe baza lui, se aşteaptă propu­­nerile şi părerii® adunărei. Preotul profesor dr. I. Lupaş propune a se alege mai multe co­misii, care să cerceteze chestiunile discutate de Constituantă. Se alege apoi o comisie com­pusă din : profesorii d­rl Nazarie, I. Lupaş, Valeriu Branişte, N. Cot­­largiuc, Aurel Lazar, C. C. Dissescu, N. Angelescu, Kiricescu, V. Şesan, Boroianu, Georgescu, Baltag şi d. Inculeţ, care să studieze progra­mul lucrărilor.. Prelaţii şi ministrul cultelor fac de drept parte din comisiune. In şedinţa de 3ani după amiază a Constituantei, comisia îşi va pre­zenta raportul. Se aduce În cunoştinţa publicu­lui din judeţele Târnava-mare,­ Fă­găraş, Braşov şi Odorheiu, că se­cretariatul de cărte şi instrucţie din Cluj a decis înfiinţarea unui gim­naziu de băeţi în Cohalm­, care se va deschide na 1 Octomvrie deo­camdată ca clasa I. Părinţii, cari voesc să-şi trimită copiii la acest gimnaziu, să se prezinte cât mai curând la direcţiunea şcolară pen­tru înscriere cu documentele pres­crise, dar cel mai târziu până în, 1 Octoamie, căci din cauza aglome­raţiei se vor refuza multe cereri.^— Eforia şcolară. „Valorile individuale" E vorba de remanierea guver­nului. D­ai­ Tă­l­uantu, general Văleanu, Traneu-Iaşi, Cudalbu şi P. Negoiescu vor eşi din guvern, ca să facă loc extraordinarelor va­lori individuale politice: I. Petro­­vici, D. R. Ioaniţescu, I. N. Ao­­gheresnu şi Gr. N. Filipe­scu. Mi­niştri, fără portofolii?, d-nii Mo­ot­­or­u, Stârcea şi Serghie Niţă îşi vor lua adio pentru totdeauna deja ministerele lor pe ceri nu le-au avut decât la numele. Posturile de miniştri ai regiunilor eliberate­­ se desfiinţează. Vai, guvernul Averescu perde adevărate valori individuale (?­) în d-nul Tăslăuanu, Trancu-Iaşi, Serghie Niţă, Stârcea şi mai ales Io­n­l Mocsony. Câ ,trigă lasa experienţa unor străluciţi oameni politici ca d-nii D . Ioaniţescu, I. N. Anghicescu şi Grigoraş Filipescu. Mai ales d-l Grigoraş era indicat să fie mi­nistru, fiind o personalitate de mâna întâia (? !) Băeţi tineri dar, de f­icu talent şi „mare experienţă” politică Şi d-l general Averescu, — acest om de cazarmă care se perde în politica de intrigi a d lui Arge­­toîaaa şi în ţesătura conservato­rilor takişti care-i strânge ca păian­jenul pe muscă — ar avea pre­tenţia să guverneze cu astfel de miniştri. Un astfel de caraghioslâc nu credem că-i va suferi ţara. Deşi este numai vorba de rema­niere cu astfel de „valori indi­viduale* — cine ştie dacă d-l Ta­ke Ionescu nu-şi va impune pe d-l Grigoraş Filipescu la cel mai de fronts loc în guvern — şi un ho­hot de râs a răspuns numai pre­supunerilor. Ceea ce însă trebuie relevat se­rios este că d-î general Averescu, a’avs de unde alege alte adevărate valori. Partidul său este sărac de acest foi de oameni, iar takiştii ar găsi vre-o câţiva dar prea s’af ale averescanilor numi conservator guvernul cel noi Se vede şi de aci de ce generalul vrea nu numai remaniere, dar fu­ziunea takiştilor cu partidul po­porului. Şi tot acest d-n general îndrfis­­nea să vorbească de lipsa de va­­lori Individuale in partidele opo­ziţiei federalizate. Generalul con­tesa pe d-nii N. Iorga, I. Maria, Al. Vaida-Voevod, I. Inculeţ, I. Mi­­halache şi Dr. N. Lupu ca valori individuale, pe când n’avea în partidul său şi în afară de el de ales decât dintre „iluştri* oameni de stat : I. Petrovici, D. R. Ioaai­­­escu, Gr. Fiipescu, I. N. Anghe­­lescu şi soţii. Mai mare bătaie de joc de sine însuși nu se putea !.... Remanierea. Scrisoarea, unul ţaran ardelean — Cari sunt nevoile satelor după schimbarea coroanelor şi nu epoca cooperativelor. — Mulţumesc mai întâia lui Dum­nezeu şi pe urmă conducătorilor acestei fericite ţări, că, deşi târ­ziu, dar în sfârşit am văzut cu or­bi­ ma­i aşteptatul eveniment al uni­ficării monetare. Abia-mi vine să cred că nu am scăpat de coroanele speculate atât de mult de atâtea lifte. De felul cum s-au sch­mbat coroanele nu zicem nimic, pentru că aşa a fost probabil interesul ţării, cu toate că schimbul se pu­tea face după categorii, şi astfel nouă ţăranilor puteau să ne hotâ­­rască un curs mai favorabil, de 1 la 1, întreb pe domnul ministru de finanțe, nu se putea ca cel puţin nouă ţăranilor să nu ni se opreas­că cete 400­0, căci mulţi țărani nu-şi pot cumpăra vite de jug pen­tru sămănâturile de toamnă. Nu s-ar mai putea apoi ca să căpătăm bani mărunţi, căci azi cu cele 500 lei într-o bucată nu poţi să cum­peri nimic mărunţişuri pentru casă. Banii aceştia sunt foarte frumoşi, dar putem muri de foame c­i el, căci nu schimbă nimeni. Întreb pe domnul mlaîstru de industrie şi comerţ, de ce n-a pro­pus Consiliului de miniştri de ce n-a depus la Cameră an profet pentru amifiearea legii cooperative-­ iar, pentru ca să nu întâmpinăm atâtea şicane, cum am păţit noi ţăranii din Grid. Câte lucruri nu le-am putea cumpăra leftio pria cooperativa noastră Eu m-am­ dus la Bucureşti, rar-am luat inform­a­­ţiaul da la domnul subdirector al Centralei Cooperativelor, ca trebue să facem ca sa înființăm în Grid­ina, am adus statutele, a­u făcut formele, dar când si mă prezint la tribunalul din Braşov pantru în­registrarea firmei, domnul judecă­tor mi-a spus să facem formele legii ungurești. Mi se strânge ini­ma de durere, ca la ţara româ­nească trebue să mâncăm după lista ungurească. Cu toată stima Gheorgh­e Popa ţăran din comuna Grid, jud. Făgăraş. Şcolare Dela Cercul didactic. „ Vineri, 24 Septemvrie a. c. sutat convocaţi în cancelaria liceului ortodox la orele 2 şi jumătate p. m. toţi mem­bri Comitetului Asociaţiunei didac­tice judeţene. In această primă şedinţă după vacanţă se vor lua hotărâri în li­­tura cu aprovizionarea membrilor corpului didactic, se vor comunica diferitele propuneri primite şi se va desemna activitatea culturală extra­­şcoliră a Comitetului Asociaţiunei în anul şcolar ce începe. — Secre­tariatul cercului didactic. * Cursul pentru pregătirea de în­văţătoare primare ajutătoare orga­nizat de Ministerul instrucţiunei publice la şcoala normală „Regina Maria* din Sfântul Gheorghe sub conducerea directorului G. Bota, *­a terminat la 12 Septemvrie cu re-

Next