Gazeta Transilvaniei, octombrie 1920 (Anul 83, nr. 207-227)
1920-10-20 / nr. 223
« / /î c 14 Spre greva generală? — Greva de la căile ferate. — Greva generală la căile ferate a izbucnit, în mod surprinzător. Nu ne-aşteptam la o atât de generală şi gravă manifestare la căile ferate, mai ales când ţara are nevoie de-o îmbunătăţire a transporturilor nu de-o » gr*vare a situaţiei ior. Momentul acestei greve — In afară de oricare altă consideraţiune — este rin ales, fiindcă In pragul ernei această grevă aduce Jale şi nemulţumire tocmai tn pătură care suferă mai mult nedreptăţile incapacităţii unui regim oligarhic şi fără de vreo orientare. Dacă greva durează — ea va lovi tot mai adânc aceste pături sărace, umilite de suferinţă şi lipsuri. Nu credem dlar câ acesta este scopul grevei de sol. Greva, ca mijloc de luptă eco- , nomicâ, are de sigur o raţion* ratonei când prin felul acest* ex- I tra-ordinar poţi ajunge la îmbunătăţirea situaţiei îndreptăţită a muncitorilor. Greva ca manifestare politică iarăşi îşi poate avea rostul dar numai pe un timp foarte scurt — grevele de-o oră — ca să arate solidarizarea intre muncitorii cari urmăresc câştigarea unui postulat politic mai înaintat. Dar greve politice lungi, de zile, la Institcţiunile cari constitue viaţa unui Stat — înseamnă nu manifestarea solidarităţei ci un act revoluţionar, de forţă impotriva nedreptăţilor sau forţei. Şi la cazul nostru, greva dela căile ferate, în ajunul anunţatei greve generale a tuturor muncitorilor, ni se pare primul punct al unui program revoluţionar care urmăreşte răsturnarea stârei actuale fie şi prin mijloace violente. Ori,«ceasta nu o putem «proba — înainte de a fi sfârşit toate mijloacele unei acţiuni de îndreptare, înainte de toate, şi muncitorii trebuie s’o recunoască, nu s’au sfârşit sforţaiile cumpătate de luptă pentru impunerea dreptăţei ce o aşteaptă — iar ţara nu e In situaţiune astăzi să suporte fără zdruncinare mare Întrebuinţarea grevei generale ca mijloc de impunere a acestei dreptăţi. Nu am discutat aci vina hotărîrei ce au luat-o organizaţiile muncitoreşti — nici pricina ei. Suntem perfect de acord cu muncitorii cu guvernul de azi, prin incapacitate şi lipsa unui program de Stat, nu numai n'a putut rezolvi problemele economice ce i s’au pus, dar le-a forţat îndrumându-le spre dezlegări violente. Apoi, recunoaştem — şi am spus-o la timp — ca legea d-lui Trancu-Iaşi, ministru al muncei (lege impusă de Argetoienii din guvern) este o continuă provocaţiune a organizaţiilor muncitoreşti. In loc să rezolve chestiunea, legea o complică prin intervenţia inevitabilă a forţei armate. Şi iarăşi cerem, împreună cu muncitorii, părăsirea căilor de reprimare violentă, prin armată, SAU intervenţia factorului manu militari in conflictele din ateliere !.. Tot astfel dreptul de grevă II recunoaştem ca un principiu câştigat asupra căruia nu putem să mai revenim — fiindcă nici libertatea muncei n’o poţi îngrădi. Nu admitem două violenţa nici din partea muncitorilor, dar va fi ales teroarea organizaţiunilor muncitoreşti. Libertatea de grevă implică şi libertatea de muncă — nu împiedicarea ei prin forţă. Nu putem admite ca organizaţiile profesionale ale muncitorilor să fie întrebuinţate în scopuri politice streine de scopul lor, mai ales când sunt în joc interesele de viaţă ale ţarei. Nu putem admite deci greva generală ce se anunţă prin greva de la căile ferate din vechiul regat. Ziarul nostru, care a fost totdeauna o tribună deschisă pentru dreptate şi adevăr, unde şi-au găsit adăpost plângerile sârăcimei, ale mulţimilor de suferinzi şi de necăjiţi, unde s’au propovăduit cele mai înaintate idei democratice—şi de-aci înainte va lupta cu speranţa că izbânda definitivă va fi de partea celor mulţi şi amuriţi. Ocrotitoare a fost în trecut, violentă în lupta de idei, dar Înainte de toate iubitoare de ţară şi neam. Pentru această iubire şi credinţă a suferit mucenicia stăpânirilor ungureşti şi primeşte şi azi lovituri de la oameni cari pun interesele personale înaintea celor ale ţării. Astăzi însă, când vedem că muncitorii pornesc pe calea greşită a violenţelor şi mai aleg când ştim sgitaţiile ungureşti făcute prin emisari cari imbrau haina socială ca să servească cauzelor de la Budapesta — datoria nu este şi ridicăm glasul cu atât mai hotărît, către o cumpănire dreaptă şi înţeleaptă a situaţiei şi să sfătuim pe muncitori ca să nu facă pasul cel greşit spre prăpastia care poate înghiţi toată vlaga Statului nostru şi întreg rodul jertfelor făcute pentru uniea neamului ! Nu trebuie să uite muncitorii români că au o fard a lor în care dreptate se va face, fiindcă mulţi sunt luptătorii pentru ea — dar mai ales să nu uite că sunt in sânul lor şi agenţii propagandei streine, cari râd de necazurile noastre şi aţiţă spre violenţe primejdioase. Cu speranţă că buna chibzuială şi iubirea de neam va învinge revolta din suflete, îndeptăm acest sfat către muncitorimea română, care este reazimul puternic al desvoltărei noastre economice şi politice de viitor. La banchetul dat alaltueri la Paris de comitetul francoromăn in onoarea d-lui Take Ionescu reîntors din Londra, d-l Barthou a toastat pentru România şi d-l Take lonescu, relevând avantajele micei înţelegeri şi folosul pentru aliaţi. D-l Take lonescu a răspuns glorificând Franţa şi a arătat meritele poporului francez care a jertfit totul pentru această sublimă glorificare. (A. D). ml mH'lnin 223 Mwatirttl #0 bmmt Mercori 20 OctoifWils GAZ.ETA TRANL JntJLIJu ill M»AuJnULmk* întemeiată la 1838 de George Bariţiu , Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ort ^tf fost In stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BAh. ^ / Redacţia Braşov, Piaţa Libertăţii 2F Bucureşti, Teatrul Regina Maria, A rtmîniota-a+în I Br**cv' Pifct» Libertăţii 28 Administraţia § Bucureşti, a. Ionică 6 * AP#RE SEARA DB F1K/FI ZI Bf.LUCRb^ m ,, | I®9» Ciopnÿe) Storetae at? rececfie: Victor Hrănise# neaaCiQ t-seți J Jgi»4* Bn/ocior imponibil: Im Jfwteetc* )NAMIWV /ret IvnSUn ■■ , Lei 80 Lei 12d Pentru străînătate abonament îndoit TELEFON: BRAȘOV 226 Politice Nici când păcatele unui partid nu s-au răzbunat mai crud. Deşi partidul liberal plesneşte de bănci şi instituţii financiare bogate , organizaţiile lui cele mai puternice pier. La Craiova a fost o tristă înmormântare pentru partidul liberal. Şi ceremonia s-a făcut în mijlocul veseliei generale. La mort să fie bucurie?! * Ziarele băncilor liberale, cobilă a... îngropăciune Se gândtea la Federaţie — şi erau ca un picior în groapă. Tocmai cu piciorul pe care-l credeau mai tare. * Una locală: — Avem un straşnic prefect nou de poliţie... — Dar de ce pui ştirea tocmai la politice? — Fiindcă e un aviz supărător averescanfior dela noi cari f c politică de tripouri !... Greva de la C. F. Rr. Bucureşti, 19 Oct. Controlorii fracţiunii mecanicilor şi fochiştilor de la C. F. R. au declarat greva din cauza nesatisfacerii doleanţelor lor, care a fost supusă spre studiere Consiliului de miniştri. D-l general Averescu sosind cu Simplonul la Bucureşti, a ordonat mobilizarea şi rechiziţionarea greviştilor. In gara de Nord s’a înfiinţat un comandament militar. Pleacă zilnic 2 trenuri militare. Se vorbeşte de dimisiunea din guvern a generalului Văleanu şi generalului Macri, directorul general al C. F. R . (Ag. Damian). Cooperativa din Braşov-Şchei — O lămurire. — Drept răspuns la întrebările şi sfaturile ce ni se pun, respective ni se dau într’un articol apărut în „Gazeta Transilvaniei" No. 217 din 13 Oct a. c., precum şi pentru rezolvirea adresei ce ni s’a prezentat din partea a 65 membrii ai Cooperativei în scopul conchetărei unei nouă Adunări generale, ne luăm voe a comunica următoarele : 1. Adunarea generală ordinară a Cooperativei s’a convocat şi ţinut în conformitate cu dispoziţiunile §4 şi 28 din Statute. Acesta nu cere nici zi de sărbătoare şi nici o anumită oră din zi pentru ţinerea Adunării generale. 2. Nici în restimpul de 8 zile dintre prima publicare a convocărei până la ţinerea Adunărei şi nici la deschiderea şi declararea capabilităţii de a aduce hotărîri valide, nu s’a găsit nici unul dintre membrii nemaiţămiţi acum să-şi ridice glasul şi să facă constatarea, ca Adunarea generală ar fi fost convocată pentn o zi şi o oră nepotrivită. Ei au ridicat protest in această direcţie numai la ultimul punct da ordinea de zi : alegerea a trei membrii în Consiliul de administraţie. Dar şi aceaata numai când s’a făcut constatarea, că n’a reuşit lista prezentată de ei. 3. Absolut toate hotărîrile — afară de alegerea a trei membrii în Consiliu — s’a luat cu unanimitate de cei 44 membrii prezenţi la Adunarea generală, cari reprezentau 649 cvote cu 284 voturi. 4. Alegerea a trei membri noai în Consiliul da administraţiune s’a făcut conform dispoziţiunilor din Statute, prin votare secretă, declerâoda-ce aleşi cei trei, cari au întrunit mai multe voturi. 11. In baza celor de mal sus, Consiliul de administraţie considerând, că Adunarea generală s’a ţinut în conformitate cu dispoziţiuaile statutare; considerând, că au fost membrii prezenţi un număr legal pentru a se aduce hotărîri valide; considerând, că toate hotărîrile au fost luate în unanimitate, cu concursul şi sprobirea chiar a multora dintre aceia, cari fac azi pe nemulţămiţii şi nedumerii; considerând, ca alegerea celor trei membrii în Consiliu s’a făcut în conformitate rea dispoziţiuniie statutare, nu poate lua în considerare cererea celor 65 de membrii pentru convocarea unei nouă Adunări generale, ca fiind nebazată. 6. Pentru ca să piară orice nedumerire și sa putem da ascultare şi răspuns tuturor nemulţimirilor, Consiliul de administraţie învita pe cei 65 de membrii nemulţămiţi să-şi designeze o comisiune, care să se prezinte într’o zi şi oră fixată de comun acord la biroul ro -tro, pentru luarea tuturor informaţiunilor, privirea cărţilor de contabilitate, bonurilor, chitanţierelor, dommenteior etc şi clarificarea tuturor nedumeririlor şi numaiţăuntrilor. Aon dori ca în această corni- slane să între şi au membru din redacţia „Gazetei Transilvaniei". Credem, că prin aceasta am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru oameni de bună credinţă. Braşov, In 14 Octomvrie 1920, Consiliul de administraţie al Cooperativei tovărăşie de consum Braşov-Scholt. Consiliul de miniştri ungar, ocupânduse cu chestia suspendării cenzurei obligative, a hotărît ca consiliul de supraveghere al presse! să rămână numai ca factor consultativ. (A. D).* Buletinul oficial ungar publică un comunicat prin care se opreşte orice fel de import şi export clandestin. Aceia cari vreau să părăsească Uagtria pot duce cu sine numai bunele strict necesare și cel mult 3000 cor. la bani. (A. D). ■Actualităţi poltice. înmormântarea liberali dela Craiova N’am pcliticat. dlctr’un sentiment omenesc (când adversarul ţ?-e prăpădit la pământ, ds ce tă-l ma lovești?) demisiunea sau mai b!oe zis descompunerea totală a partidului nfft'.onsl-liberal dela Craiova. In trecutul de luptă al partidului, — Cr^ovs era o citadelă tare îşi făcea o onoare da-a fi întâia în o gapiz^tîllf lberaie. Alegerileierau, şi îir opoziţie, un triumf psnim partidei liber*!. Iar când d-l Ionel Brăi.aua descăleca în cetatea Banilor Olteniei — t»erb.r.o?irea nu o întrecea nici manifestârile de stradă, zgomotoase şi de firească bucurie nestăpânită, ale agenţilor hămesiţi, in ora când aflau venirea la putere!.. Craiova ! Nume atât d® plăcut urechilor liberale ! Craiova, draga şefului ! Craiova milionarilor liberali. — Craiova contrbuţiunilor celor mai mănoase pentru caseta partidului ! Vai ! — ce-ai făcut, tu, oraş a gloriei liberale ? Cum nu pieri în prăpastia ce ai deschis o între tne şi inima şefului ! Glorie veştejea ! Tu, cetatea Banilor, care ai adăpostit atâtea generaţii de luptători liberali — astăzi nu ai nici unul da urmaşii lor ! De ce urmaşii au trădat steagoi ? Ei susţin că şeful l-a terfelit ! Se poate. — Dar cum poţi, oricum, exista fără liberali ? Nu-ţi mai aminteşti oare de telegramele gâditoare ale şefului? Ni te ai cutremurat de cuprinsul telegramei de «frăţie a d-lui Cessna de la Timişoara ! N’ai siţit furnicarul dorinţelor de altădată ? Na ? — O rece şi Împietrit oraş ! Atâta nerecunoştinţa pentru sărmanul partid care încearcă să-şi îndulcească deziluziile cu telegre rude d iar Cosma dela Timişoara!... La Craiova, o înmormântare. Partidul liberal a fost îngropat definitiv Marele partid, îmbătrânit în rele, după ce a căutat să capete în zadar sânge virgin de prin Ardeal, răposează rând pe rând începând cu oraşele gloriei trecute. Veştejite cad puternici la ramuri ! Şi poporul râde!.. înfrăţirea de la Cluj totuşi în ceasul agoniei stăpânului, scrie — după nefericitul deces de la Craiova — despre: „ Rostul partidului li ■ beral!“ Rostul care a fost! Dar de morţi... vorba latinului. 00M de prost pst Răspuns „Românuln!" din Arad. Răspunsul pa care „Românul1* din Arad îl dă articolului nostru ,,0 infamieu nu este decât recunoaşterea din partea ziarului aradan a celor sustinute de noi. Ziarul nostru se ridicase împotriva felului şi a comentariilor de persiflare pe cari „Românul11 le făcuse destăinuirilor D-rului Lupu despre suferinţele şi torturile ţăranilor. Nu putem crede ca o minte şi o inimă românească să aprobe afirmaţii, ca ale „Românului**, că adecă : 'schingiuirea ţăranilor şi bătăi după cari bieţii nenorociţi îşi scuipau plumânile — ar fi „un delicat refletx de auroră şi un suav murmur de favor.“ Am răspuns deci. Iar răspunsul nostru I a deschis ochii „Românului** şi l-a făcut să priceapă cutezanţa criminală a afir- xnaţiei de sus. Pentru ca totuşi retractarea să nu fie prea pe faţă, ziarul aradan, în răspunsul ce ni-l dă, mărturiseşte că a pus numai în evidenţă un „mic defect** al D-rului Lupu. Afirmaţie aşadară, care se loveşte în cap cu cele afirmate tot de „Românul * în articolul cu pricina. Şi-o mai face apoi „Românul** şi pe naivul, spunând tot despre acel articol — de fond — că în el a făcut „numai « glumă pe socoteala facultăţii de a exagera a fostului ministru de interne**. Numai cât o glumă la adresa zisei „facultăţi de a exagera** este egală cu o glumă pe socoteala suferinţelor ţăranilor, b’o ştie şi aceasta „Românul** ! Va înţelege atunci oricine că gluma „Românului** a fost de prost gust Glumele de acest fel nu plac nimănui şi e mai bine să nu fie făcute ! Deci consecinţele : ??.... Articolul de chestie al „Românului** nu trebuia să apară ! E firul logic acesta al declaraţiilor din răspunsul „Românului**, care duce la aceeaşi concluzie pe care şi noi am exprimat-o, când am atacat articolul cu pricina. Ne dă aşadară însuşi ziarul aradan dreptate. Ne-am înţeles atunci. Mai mult aiei soi o’am voit. Un discurs al regentului Horthy „Ungaria are nevoie indispensabilă de-un Rege* Prin telefon de la Ag. Damian. — Cluj, 19 Oct Cu ocazia intrării trupelor nation -ti în orăşel Székesfehérvár s-a desvâlit monumental eroilor naţionali maghiari Cu aerst pril-j Regentul Horty a rostit o vorbire, arătând bucuria sa că arsul de faţă a început cu mai mult noroc pentru Ungaria şi că străinătatea a început de câteva luni a cunoaşte mai bine durerile Ungariei şi a se convinge tot mai mult că serviciile ce se depun în interesul ţârii în străinătate pornesc din adevărul curat, de care nici un duşman nu se poate atinge. Horty a respins apoi încercările şi tendiţele unor anumite grupuri politice şi a declarat cu voce tare, că toţi Maghiarii trebue să-şi pernă toate forţele lor, pentru ca Uagtria să-şi poată continua viaţa sa milenară sub cârmuirea unui rege înţelept. Acia cari luptă contra readucere Regelui Ungariei nu sunt mabun şi ei lucrează conştient coauis intereselor ţării servind astfel duştmiilor noştri din jurul nostru materialul de care au nevoie. Oricare maghiar bun şi care îşi iu pe«tene»mul mai presus de toate, trebue să ştie zi şi noapte că forţa Ungariei stă şi se bazează numai pe un regat şteft prin urmare Usgana are nevoe india pensati, de-un rege ce va fi adus in conformitate cu hotărîrile Adunării Naţionale, care azimite cel mai mart for al Ungariei. De încheiere Horty declară ca dânatii nu râvneşte la tronul Ungariei şi ca singura sa dorinţă eite de a vedea cu ajutorul lui Dumnezeu iarăşi mare şi puternică fir a sa condusă de un rege înţelept şi temut, pe care ţara desigur îl aşteaptă de mult cu braţele deschise. Phaeton... Phaeton!... A fost zadarnic tot sfatul şi toate împotriviiiie părintelui său, su rămas fără de folos atonei când Phaeton, stapat de pofta de a conduce căruţa soarelui, se hotărîse să isit o zi locul lui Phoabus Apollo. Vsaitatha, ambiţia de a atinge culmi ameţitoare de admiraţie, îl împingeau ca tot dioad.n-ja« pe fiul lui Apollo acolo unde nu-i era locul. Şi-n cele din urmă părintele a cedat. — Ia seama fiule, — 1-8 «pus părintele cu lacrimi in oel' — şi ţine calea da m jloc ca sa nu o păţeşti. Phaeton a dat bid cailor, şi a pornit ia drum. Neexperiasts îns* $1 mâinile lui graşe aşa început să cedeze tot mai mult forţei cailor, cartaforul cu foc pe nări; căruţa soarelui se abatu din drumul ti,sa aprinsa, iar nenororitul din ea se prăbuşi în abis. Acesta a fost sfârşitul celui ce nu se mulţumise a fi fiul tatălui său, el stăruise cu tot dinadinml să ia loc pe scaunul de mărire al lui Phoebas-Apollo. Tristă poveste şi trist sfârşit! Şi când mă gândesc la nenorocitul Phaeton, îmi apare involuntar înaintea ochilor figura generalului, care în războiul de întregire a neamului românesc, [stârnise admiraţia nu numai a neamului Ini, ci şi a streinâtăţii. Dar pofta vine mâncând. Tentaţia de glorie şi «mărire au învins, la inima generalului, bunele intenţii ale adevăraţilor lor binevoitori, cari in interesul Ini şi a ţării ii sfătuiau să nu şi murdărească reputaţia de general. — Vreau frânele guvernului, fraude Ţării româneşti — a fost ultimul răspuns al generalului! Şi pofta lul a devenit fapt. Strategianui fată nu era politician. Mi Honet coate în politice şi slabde de bătrâneţe au ieceput să tremure, frâceie s-au slobozit, i«r c»t înhămaţi la teleaga potituâ a generalului, au părăsit calea şi a galop neban au luat-o spre deapta. Generalul nu mai e ătâpâa, pe situaţie. Cadi aleargă in bună vo© pe c»la apucată de ei, ia dreapta, tot mai ia dreapta de dram, iar iu fugurii vizitiului ioc se^ntindua, văd pe sărmanul Phaeton, care s a prâpuşit în abis io Şi cu toate neghiobiile unui guvra fără șef, imi vine câte d tî să plâng soarta generalului Averescu... O Phaeton, Phaeton!... Opera naţionala din Cluj — Ştiri Îmbucurătoare — Cluj, 17 Oct. 1920. Ia urma întrevederii mele cu dl Dr. Tib. Bediceanu, preşedintele onorific « Operii din Cluj şi unul dinte puţiii cari au conlucrat cu succes, la înfăptuirea ei, Domnia- Sa, a cedat multelor stârninţi şi s-a declarat dispus a se devota din nou, retejghebării acestei utile instituţiuni. Imediat daş a şi luat contact cu maestrul Novak de Sibiu, care accepta dirija şi anul acesta 8 mfi nieere şi spectacolele Opării din O. Domnul Dr. Tiberia Brediceanu mi-a exprimat adânca sa părere de râu ca dl ministru Oct. Goga se ocupă aşa de puţin de existenţa Operii din Cluj şi a considerat ca o adâncă jignie, faptul că n-a fost consultat în caltate de preşedinte şi prim membru fondator al Operei din Cluj — atunci când s a hotărît fuziunea cu Opera din Bucureşti!... Accentuând că va căuta să grăbească soluţionarea acestei chestiuni, dl Brediceanu, m-a rugat să comunic colegilor mei, buna veste fi sâ-i îndemn să continue pregătirile pentru o eventuală apropiată deshidere a stagiunii Opesii la Cluj. In Bucureşti, mi s-a comunicat de către câţiva fruntaşi ai Operii da acolo, că e mai mult decât sigur că fuziunea nu va mai avea loc. Corurile Operii din Cluj au lavărat până azi — afară de Aida şi Tanta, Onemie: „Enterfly*, „Visul fantoma* şi „Fanat" iar repetiţiile continuă, cutoate lipsurile şi neajunsurile pe cari le întâmpina cu insuficienţa lefurilor şi lipsii alineatelor şi locuinţelor, etc. Soliştii şi orchestranţii anatrop prezenţi. Da si Pavel a început repetsiune de regie şi... în două săptămâni, ar fi posibilă deschderea «tigiuon!... Dacă aceasta va avea loc, e îa:â problematici.. Totul depinde de dispoziţiile d-lui DeL Goga. Cel puţin de data asta, Domnule Ministru al Artelor, dovedeşte că Iubeşti Ardealul şi dă-i posibilitatea sâ şi cultive sufletele cu înălţatorea artă nu azi caia!.. Niciodată nu ţi va părea răul.* Henry Blaeian Tenor, la Opera Naţională din Cluj. La alegerea parţială parlamentară din Şomcuta-mare a reuşit candidatul ţărănist Pana Ieşcu, care a fost sprijinit de Partidul naţional, cu 2525 voturi. Candidatul averescan a întrunit 722 voturi, iar cel liberal 688 voturi.