Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)

1920-11-26 / nr. 248

întemeiată la Redacţia Adiuiniatraţii, Cencor, P. Petric George Braşov, Piaţa Libertitii SP Bucureşti, Teatrul Regina Maria. Braşov, Piata Libertăţii SP Bucureşti, Teatrul Regina Maria, HumbHH 80 bani Ca tot o i8preiai pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fost tn stare sfi susțină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G, BARITiiL ' SIAFA IF flECAFE ZI DI LUCRU . , ^ I lest £?Io p& l*Is Sttrsfa? d» cscaefiti Victor Btrmteoo i*$Sy# I Virgi&i® 8& Iosif gadsoter, rssppssmitt: Im BvoUa îmbăta 27 Noemvre HU put$cita& ^NAM/Sfuisa» lesU lin W* * Lel 60 Le! 180 *6 flftiste abonament îndoit 45FON, BRAȘOV 286 Semnificaţiile comunicatului oficial al Partidului Naţional Comitnicatul oficial redactat de comitetul executiv al partidului naţional cu prilejul şedinţelor de la 17 şi 18 Noemvrie, a stârnit o mare vâlvă în rândurile adversarilor democraţiei. Dovadă Interminabilele comentirii ale presei liberale şi avereacene. Pentru noi aceste comentarii sunt o probă mai mult de armele iloiale cu cari luptă partidul domnului Brătianu, decapitat de votul universal şi al domului general Averescu ce se zbate în cumplita criză a agoniei. Ziarele liberale publică reportaţii fantastice despre desbşterile comitetului executiv al partidului naţional. Vorbesc de „filipica- dora- Dului Goldiş, când în realitate d-l Goldiş abia a rostit două-trei cuvinte pe un ton foarte potolit des- spre o opinie a d-sale personală. ‘ Dau interpetaţii mincinoase absenţei câtorva membrii ai comitetului executiv, cari în realitate sunt de perfect acord cu hotărârile celorlalţi şi n’au participat din causa unei via major. Ia fine fac prohodol partidului naţional, spunând că prin comunicatul dat Işi „roiteşte „sentinţa de moarte, cu toate că adevărul eatr todm contrarul : printr’o organizaţie cât mai perfectă şi o colaborare cât mai strânsă cu partidele democratice cari profesează aceleaşi credinţe politice, existenţa partidului nostru este şi mai asigurată şi va putea si lucreze cu mai multă energie pentru traducerea în faptă a ideilor timpului. In consecinţă ziarele liberale sunt de rea credinţă şi fantazia lor prodigioasă va învenina doar opinia publică până ce aceasta va cerne fantele şi se va convinge de realitate. Burghezia liberală nu îl dă seamă că susţinând ziare cu mască de înfrăţire, dar cari lovesc zilnic în Ardeleni şi se amestecămn lucruri pe cari nu Ie cunosc, comit două mari picate, învrăjbesc aproape iremediabil pe fraţii de sânge cari erau despărţiţi până ieri de graniţe, întărind din ce în ce mai mult curentul autonomist care începe să prindă teren, şi Învrăjbesc pe Ardeleni întreolaltă trăgând noul graniţe sufleteşti, de care n’avem nevoie, căci să o ştie bine toţi conducători! acestei ţări că vastele probleme, ce trebuesc rezolvite In regiunile cu populaţie mixtă nu vor putea primi deslegări echitabile decât printr’o solidaritate închegată a Românilor ; cu cât puterile noastre vor fi mal deaconcentrate, cu cât dispensionea forţelor noastre etnice va fi mai mare, ca atât întârzie Ir tegrarea elementului românesc In drepturile sale, pe cari le credem Inalienabile dacă vrem ca firul de evoluţie să continue în linie dreaptă. Mai curând sau mai târziu aceat adevăr ne va impune cu putere elementară. Păcat de multul râu ce ni-l face astăzi Intriga veninoasă a unei oligarhii împietrite în vederile strâmte de castă. Pentru deplina lămurire a situaţiei stabilim astăzi cele două semnificaţii mari şi importante ale comunicatului oficial. Comunicatul însemnează mai întâi da toate că legăturile cu eateriite partide democratice sant inextricabile, că domneşte o deplină unitate de vederi in marea tabăra poitica, siegură represantalivă a nevoilor noastre moderne de stat, şi câ prietenia de cruce a acestor partide se va consftat! printr’o colaborare et mai strâniă, pentru ca monanchiul forţelor concentrate să aporiască puterea, acea putere care să poată împiedeca orice rău ce a’ar mai putea face bietei noastre ţări prăvălite într'o adâncă criză, şi care să poată reface şi organiza funcţiunile vieţii publice a Românilor. Comunicatul oficial al partidului naţional mai ave şi o a doua semnificaţie importantă. După ce s’a dovedit incapacitatea sa de organizare, lipsa unităţii de acţiune, balcanizarea administraţiei, cointeresarea titularilor unor portofolii în afaceri ce scobor demnitatea unui demnitar al Statului şi surpă însuşi prestigiul Stilului, un rezumat: după ce s'a dovedit recipacitatea de conducere a ţării, guvernul Averescu a făcut propuneri de colaborare mai multor partide şi mume, mai întâia a oferit domnului Moscovici un portofoliu ministerial, apoi s’a adresat dan Mihalache cu intenţia să spargă gândurile uniune! partidelor democratice, şi în urmă d-l general a facet propunere formală de colaborare partidului naţional român. Cum dl Iurie Maniu nu înţelege să conducă autoritar partidul naţional, ci s- a supus comitetului executiv propunerea de colaborare a guvernului Averescu. Ei bine, comunicatul oficial al partidului naţional însemnează un rastru categoric de colaborare cu un regim anticonstituţional, cu aşa numitul partid al poporului înfiripat dintr’o campanie de demagogică exploatare a popularităţii unui general, cu un guvern incoerent şi incapabil care înseamnă un regres pentru ţară. Aceste sunt cele două semnifficaţii ale comunicatului dat publici citiţii cu prilejul desbşterilor de la Cluj. Atitudinea partidului naţional păstrează rectilinia tradiţională de luptă aprigă pentru democratizarea ţării. De altfel cum îşi imaginează adversarii politici că s’ar fi luat hotărâri cu cari ar fi ieşit din drumul drept al politicei sale, când astfel de hotărâri nu are căderea să le I* decât congresul partidului naţ'ontd'fl In haosul ce s’a abătut asupra opiniei publice, ne-am simţit datori să Înlăturăm atmosfera grea şl să dăm adevăratele explicaţii fapt lor. Acei bărbaţi cari au ştiut totdeauna în trecut să se pună în nota justă a situaţiunilor dificile în cari se afla partidul naţional şi neamul românesc, desar că aveau şi de data aceasta tactul şi bunul simţ ca să nu se pună deacermezişul sentimentalei obştesc, ci să ia hotărâri conforme intereselor publice ale României. Ion Clopoțel Imobilizarea cerealelor „Monitorul Oficial* publică următorul decret regal, cu data de 22 Noembrie curent : Se imobilizează în scopul inventarierii, toate cerealele şi derivatele prevăzute în art. 1 din legea pentru imobilizarea şi repartizarea productelor agricole şi derivatelor, fixându-se ziua publicării în „Monitorul Oficial “ a prezentului decret, ca dată de când urmează a curge termenele înlăuntrul cărora trebuesc îndeplinite toate formalităţile prevăzute de regulamentul sus citatei legi. Toate dispoziţiunile contrarii prezentului decret, în afară de acelea prin care se fixează alte preţuri la cereale şi derivate, sunt şi rămân abrogate. In glumă. Oare poTzeşti Are dreptate Romfnnul, când spune câ: bătrânii cad în mintea copiilor Ar fi imposibil să ne explicăm altfel naivitatea cu care un general-prim-ministru face declaraţiile pe caritatea moşni44 ţăranilor, Averescu, le-a făcut zilele acestea la Chişinău într’un cerc de prieteni.Cruciţi de grozăviile pe cari „taicamoşul14 le povestea celor din jurul său, prietenii adunaţi In jurui unchiaşului sfătos au rămas cu gurile căscate, când acesta şi-a Incheiat povestea cu grozava destăinuire că „iată fiind iubirea ce-o pretutindeni ţara lui, guvernarea Partidului Poporului e asigurată încă pe vreo zece ani. In clipele cari ne mai despart de sfârşitul tatii al guvernului şi partidului Averescu, generalul vede Încă zeci de ani de zile. Carat că ’n ploveşti, unde anii trec ea clipele şi clipele sunt ani! Generalul e doar bărân şi bătrânii ajung în mintea copiilor, iar acefitora le plac poveştile. mint scuzabile deci afhjfcspea! Dîn nou cerul european se acopere de nouri. Bolşevicii ruşi ridică tonul la Riga şi întrerup tratativele. Bulgaria mobilizează, Ungaria e în anarhie şi în Franţa se duce o politică de refacere a monarhiei dualiste. Grecia e în ajunul marilor hotărîri cu revenirea regelui Constantin care aduce o schimbare şi în raporturile greco sârbe, înţelegerea grfiloră,între Italia şi Serbia se datoreşte desigur şi evenimentelor mai noul din Balcani şi în special tendinţei de refacere a Statului dualist la Dunăre. Nu pot fi lipsite de interes, la atmosfera grea care pluteşte deasupra Europei, uneltirile germane şi pregătirile pentru revanşă. In această privinţă găsim în ziarul parizian „LePrtit Parisien” unele destăinuiri senzaţionale, pe cari le rezumăm în următoarele : „D. Beneş, ministrul afacerilor streine al republicei cehoslovace, a declarat în Parlament că Europa centrală se va găsi în sionul ane! noul tulburări provocată de trititariştii germani şi numeroasele lor organizaţii secrete, dacă guvernul din Berlin nu se va decide la măsuri energice. Ziarele germane cu tendinţă liberală scriu împotriva organizaţiilor aşa zise OrgeBcb (organizarea Estherich din Bavaria), aşa numitelor Orgka şi Stshlhelm (organizaţia Karzld în Germania de sud şi în Austria) şi (organizaţia : uniunea prusienilor credincioşi de răsărit sau uniunea suietienilor credincioşi cari urmăresc numai scopuri militare deghizate. Sânt prevăzute chiar locurile de concentrare în caz de mobilizare şi măsurile militare de lipsă. Originea acestor societăţi o aflam după lovitura de Stat încercată în Germania de Kspp şi Lutlw!?z. Ne ardotim de această lovitură facticată în zadarîo Marcât ar fi deseălcate — ale unui moşneag cu judecata turburata de naivitatea copilului. Şi ne vine a crede — deşi n-am loat de faţă — câ generalul şi-a terminat povestea dela Chişinău cu cunoscuta frază de încheiere a poveştilor din popor — căci al „poporului1* este şi partidul d-sale: ti mă punei pe-o seav-o ausei aşa Mare, lată ’neomorata... Să se mire lumea toată, tie 1920. A fost o încercare ridiculă care e eşuat prin incepacitate militară, prin lipsa de bani şi prin greşala lui Ledendorff care după ce încurajase tot timpul pe conspiratori, sa părăsit în momentul critic. O altă cauză a eşuărei a fost împotrivirea lucrătorilor din marele centre Industriale. Cu toată nereuşita, elementele reacţionare nu s’au descurajat. Neputând lucra In linişte la Berlin, s’au coborît în Bavaria, unde au pus la cale un plan da contra-revoluţie internaţional, sprijinindu-se pe elementele monarchiste şi pangermaniste din Prusia, Bavaria, Austria şi Ungaria , de asemenea pe câteva elemente ruse reprezentate mai ales prin generalul BUkapiki, ofiţer al fostului regim In contact cu soldaţii ruşi rămaşi în Germania după încetarea ostilităţilor — şi cu Rusia albă. Sufletul întregei mişcări este colonelul Bauer, amic intim al lui Ludendorff, care a jucat un rol însemnat nu numai în lovitura din Martie dar care nu încetează să parcurgă Austria şi Ungaria pentru a organiza solid noua sa lovitură de Stat. Acesta este ajutat de căpitanul de marină Erhardt (care de asemenea a avut un rol însemnat în lovitura din Martie) şi de alţii careae ascund acum in Bavaria sub numa false şi sunt în legătură In Annra cu generalul Kraaaa, prinţul Lichtemtela şi Eckhardt, iar în Ungaria ca maior Pronay (omul de încredere al lui Hortby). Ce urmăresc organizatorii. Conferinţa de la Budapesta. Ziarul parizian (sub semnătura Weisa) scrie că a avut sub ochi memorandamele, notele şi hârtiile secrete sie colonelului Bauer, re- d giate după conferinţa organizaţiilor secrete germane de la 8 Mai 1920 la Ratisbona, ca şi memoriul din Iunie trecut de la Budapesta al Prusienilor şi amicilor ruşi înaintea conferinţelor definitive cu oamenii de paie ai guvernului ungur, etc. Nu este chestiunea — aice ziarul — în aceste diferite documente decât de revanşa împotriva Antantei, de anexiunea imediată a Austriei la Germania sau prin restaurarea lixbsburgilor. Apoi de alianţa germano-rusă şi de împărţirea Poloniei. Frământările din Europa. Germanii şi Ungurii se pregătesc de revanşă Destăinuirile senzaţionale ale ziarului „Le Petit Parisien". Din capitala lui Mirj Telegramele Agenţiei ungare din 25 Nov. Actele de ratificare ale tratatului din Trianon au fost trimise ori la Paris. — Papa primind în audienţă pe episcopul Majlath, l-a împuternicit, ca să depună, după ratificarea tratatului, jurământul cerut de guvernul român. — Ia «dunarea de e?î a Academiei maghiara de ştiinţ* arhiducele Iosif, In calitate de membra ai comisiei istorice de răsboiu, şi-a rostit discursul de iuaugarar®. Arhiducelui s’au făcut mari ovaţii. — Cu prilejul sfinţire! steagul ai un*ii regiment din sşa numita divizie „Sf. Ştefan* arhiducele a rostit un discurs cătră soldaţi pe care l-a Încheiat cu următoarele cuvinte : „Să dea Dumnezeu, ca acest drapel să fâlfâie din nou pe piscurile Carpaf Hor not diet, pe munţii picuroşi şi acoperiţi cu zăpadă ai Carpaţilor ardeleni şi deasupra valurilor albastre ale Adiiei ! Dumnezeu să binecuvinteze divizia Sf. Ştefan !* — Zarele maghiare constată unanim, că studentul în medicină român leord Morariu, despre care pressa românească a scris că ar fi fost chinuit la Bsdspesia şi aruncat în Dunăre, se bucură de cea mai deplină libertate şi că urmeză conurile la universitate. Bani au, fiindcă falsifică n sonetele Pentru întreprinderea aceasta crîasă, organzaturilor le trebuie bani. Pentru călătorii, pentru telegrame, pentru reuniuni şi aglomerări de oameni — au nevoie de bani. Şi atunci au găurt mijlocul : falsifică banii. S’a c (estopărit, între alte, bancnote rusești (ruble Duma) și din care puseseră de gând să tipărească vre-o două miliarde. Clișeul s’a găsit la Berius. Cu toate acesteia, pe urm.l« agitatoriior sânt cercetări serioase. Ia plus, chiar între el sunt mari nîînjslegiri — vechea chestiune s argerei persoanelor. Apoi generalul Ludendorff nu poate conduce, cu succes, aceste organizaţiuni — după însăşi mărturisirea agenţilor lui cari se plâng de el că vari iniţiativă şi inteligenţă. Oricum, organizaţiile există. Ele pot fi o primejdie dacă nu se vor lua masuri. Ceea ce ne mai rămâne de relevat este duplicitatea maghiară care prin Horthy este ataşat Germaniei ca apoi să ceară sprijinul Franţei întru împlinirea ambiţiunilor nemăsurate ale ungărilor. Destăinuirile ziarului parizian desigur că vor atrage atenţiunea forărilor superioare de la ministerul de externe franceze și asupra lor ar trebui să mediteze și dl Monzte, cel cu revizuirea păcei de la Trianon !... In activitatea mea de protejare a oamenilor necăjiţi faţă de unele autorităţi indolente, nepricepute sau chiar corupt, am văzut multe lucruri întristătoare, dar rar rar s'a dat să văd un calvar mai chinuitor decît cel suferit de oamenii noştri, mare parte invalizi, cari au solicitat dreptul de licenţă de bentnri in Braşov sso in împrejurimi. Nu vor pomeni nume de funcţionari, deşi unii ar merita-o cu vârful ’flde8*t. Vor înşira pa scurt faptele, pentruca lumea că ştie cum s'a lucrat şi cum se lucrează într’unul din ramli importanţi ai administraţiei noastre. * Sub regimul meghiaronii favoriţi au acumulat o mulţime de licenţe de benturi. Aşa Firma Czell a pus mâra pa sute de brevete, asemenea un oarecare Béldy, Tittes şi alţii. Pentru a mai repara din nedreptăţile trecutului, Consiliul Dirigent a dat la începutul anului 1919 o ordonanţă, că nimenea nu va mai putea avea în viitor decât o singură licenţă, pe care trebue s’o exercite în persoană. Cunoscând acest ordin şi fiind asaltat de o mulţime de oameni îndreptăţiţi să obţină un brevet de băuturi, am depus insistenţe pentru a se convoca o comisiune la prefectură, care să ia dispoziţii concrete îa această chestie. Această comisiune, după ce a fixat ca principiu fundamental ca licenţele să se distribue diferitelor naţionalităţi la proporţia numerică, a şi distribuit licanţele. După câteva luni întorcându-mă de primul parlament al României Mari, oomenii noştri m’au căutat din nou şi m-au spus, că ordinul Consiliului Drlgcot nu s'a executat şi licenţele lul „Tal* nu s’ia detrai. Am fctsrvenit la Direcţia Financiară, unde mi a’a răspuns că măsurile necesara sunt la curs. După site câteva luni am revenit din nou la Braşov. Aceleaşi plângeri, aceleaşi angavări din partea Direcţei Financiare. O intervenţie la Cluj se pare că n’a folosit nimica, deoarece după alte câteva luni am găsit aceeaşi stare de neexecutare a ordinelor date de Resortul de finanţe. Intre timp s’a desfiinţat Consiliul Dirigent şi a urmat Comisia de Descărcae şi lacurcare, compusă da secretarii generali dela Cluj. Am intervenit personal şi în scris îa această chestie de importanţă economică precum şi de prestigiu naţional. Acum imă se complicaseră lucrurile :* s’au început intervenţiile pe la Bucureşti. Cam pala a opta intervenţie la Direcţia Financiară mi s’a răspuns că detragerea licenţelor lui Czsti şi sie caterisiţi cumularzi s’a contramandat printr’o treogramă personală a d-lui Take Ionescu, maistru so interim la Finanţe (No. 15933 Secţ. IV din 1 Sept. 1920). M’a reprezentat c’o delegaţicia» de 6 solicitatori la Minis?, de Faianţe, unde am vorbit cu Directorul secţiei Monopolurilor de beaturi. Mi-am exprimat indignarea că se iau măgari dda Bucureşti la chestii cari cad în competenţa Secretariatului general din Cluj şi pe cari cei din Bucureşti nu le cunosc in toată amploarea lor. Mi s'a răspuns că d-l Ministru sezizst de o deputaţiune a istoristilor din Braşov a cerut informaţii dia Cluj, care nssosind, a oprit ordinul de detragere a licenţelor. Am spus la Minister că voi aduce chestia în Parlament, am scris din nou scrisori la Cluj, dar — nici o mişcare. Mergând acum de curând la Cluj pentru şedinţele Comitetului Partidului Naţional, m’am prezentat şi la Secretariatul de Finanţe pentru a clarifica personal afacerea licenţelor de beaturi. Dl secretar a cerut dosarul, şi cu faţa cea mii seama mi-ampus: 1. E foarte rău că ordinele noastre nu se execută da Direcţia Financiară din Braşov. 2. M regretahl tă Ministerul dig thmretft ne fatmi ist prit contramandări. Iată afară da telegrama dlul Tache Ionescu aşa primscum şi ana din partaa diul Agetoianu, cara opreşta luarea licenţelor lul Czell. Voia da chiar sal ordin naş la Braşov să ae dstragă licenţela dl» chestie. La câteva zila «anual! aoştri s-au prezentat la Czell, * caria daă Ie închirieze localnrile pentru crâşme. Li s-a răspoas că dl. a vanida câteva zile ordla dala Cluj, prin care sa detrag liceaţele. Dar în acelaş timp a-a primit, ordla dala Bucureşti, cara contrazica pa cel din Gini. Şi acuma aşteaptă un nou ordin, ca să vadă 19 mai tare „ * ” . Aceste sndt ccls 12 staţiuni aia Calvarului. Ceea ce ne doare, na revoltă, este: 1. Ca organele centrala n-au avut puterea să facă al lua axa* cute ordinele. 2. Că Direcţia Financiari n-a avut simţul de dreptate aă repara, după ordine categorice, nedreptăţile făcute sub Ungari. 3. Că la guvern pria latervaaţă se pot obţine ordine ilegale. Căci uitasem să spun că membrii delegaţiei cu care am fost la dl Di*rector al Monopolului brutarilor mi-au spus, că l-au vizat p« seal Domn Director plimbându-e» pria Braşov ca automobilul dini Czell et Co. Braşov, 24 Nov. 1920. Anexă. Noi subsemnaţii a o rugăm prin aceasta de vechia noastră „Gusta Transilvaniei* aă arete la nda, conică col, foşti voluntari, paria invalizi pria câte năcazuri am trecut cu liceaţele şi la creangă varia tot n-am ajuns* Pentracă uluşbaşli statalul nostru, cari ar fi puşi să ne ajute, nu ne-au ajutat de lac, ci dimpotrivă. Rugăm pe oamenii noştri să ne ajute. Mulţăpaim pe această cale d-lui deputat Dr. Aurel Dobrescu pentru bunăvoinţa şi multele osteneli ea le-a avut cu nci. (Urmezc issiditurile) Ucenţele Domnului Caeli Calvarul unor Români în România Mare De Dr. Aurel Dobrescu, deputat. Serata ^ Reunionii Femeilor române din Brașov-ScM pentru ridicarea unui monument eroilor romănl", - Sâmbătă 27 Nov. 1920. PROGRAM: 1. Muzica vânătorilor de monta. 2. Corul bisericesc sub conducerea dlul profesor N. Oancea: a) G. Dima: „Nu-i dreptata“. b) G. Dima: „Hileliță*. 3. »O altă mamă*, deklamaţiune de elevul Mircea Miruia. 4. „Regina Ostrogoţilor*, declamaţiune de doara Linuţa Mitrea*. 5. Cor. G. Dima: „Leagăn verdi* Muzicescu: „Stăncuţa". 8. Muzica vânătorilor de raarfe. 7. Teatru: a) „Cântecul cocoşului* b) „Czorbiul anaitată*, localizite de Z. Bârsan. După producţia ne urmează dau: începutul seratei, Sâmiâti Im 9 are seara precis. Rugăm cu textstenta onor. public să se prezinte punctual. Dacele şi d-soarele să se pezinta îa costum naţional. Bilete de Intrare se găeesc şi usera la cassă. Comitetul aranjator. Atragem deosebita atenţiune a publicului nostru asupra reprezentaţiei teatrale de astal seară a companiei dramatice Mişu Putin». Comedia la 4 acte „IRADUL* este o piesă de actualitate şi va fi gustată desigur cu mare plăcere. Români sprijiniţi pe artiştii românii Amănunte în anunţat publicat în mnal de azi al „Gazetei II." şi pe afişe.