Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-02-24 / nr. 40
m Anul al 84-lea n-i 40 întemeiată, la 1888 de George Barlţ n Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa libertăţii 23 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Numărul SO banii Braçow, Joi 34 Februar 1081 Ca tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvaniei). Sh BĂRITITJ APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU Anunţ: -■ - ■ ■ .....im rjNg.işo lament® îa toate ag •4fi. 'rMiroă tariful nost*. ABONAMENTUL yCXXcv ' i Sa»® lumi «* °cy Lei 60 Us» •«* Lei 120 jj- Qy _ __ __ w _ Peiv ^ *are abonamentul îndoit ' A J?0N, BRAŞOV, «26 Ânarchia în in zilele din urmă s'a putut citi un zisre că, în Avrig se va înfiinţa un liceu de băieţi. Oriece om cu judecată se va fi întrebat de sigur, la ce mal era nevoie de lîceu într’o comună, situată la cfiţiva chitomriri între Sibiu şi Făgăraş, când ambele oraşe au licere compieete. Şi ca deosebire astăzi, când lipsa de forţe didac- U tice e una din problemele cele mai grava ale Statului romă*! • Da r de-o vreme încoace, faptele cele mai multe nu tocmai particularitstea de-a fi lipsite de raţiune. Pe la noi suflă cu furie an vânt de nebunie şi reacţiunea sănătoasă nu s’a putut organiza încă. N’a fost miteoră, ori-cât de nechibzuită, care să nu se fi luat, şi n’a feri ambiţie, ori-cât de caraghioasă, pe care «I n’o fi văzut înfăptuindu-se. Fără îndoială, trăim in epoca de aur a tuturor aventurierilor, cari nu cunosc imposibilul. Dar să vorbiască faptele! In primăvara anului 1919, când tocmai ae lucra la orgaizarea învăţământului la Ardeal, d-l O. Ghibu a făcut o Inspecţie la liceul ortodox din Braşov. Din partea corpului profesoral i s-a aritat atunci d-lui Ghibu, că numărul elevilor din clasele superioare fiind destul de mic, ar ajunge deocamdată 19—12 licaîe complecte. Cam 4 eau în fiinţă din timpul regimului unguresc, mai rămânea să se creiezs vre-o 8 liceie coal. In schiub In toate centrele mal însemnate trebuiau des- v chise clisele I —II, căci se prevedea o mare afluenţă a copiilor mici dela sate. Soarele urmau să ca complecteze an da an ca die o clasă, dupâ cum ar fi cerut trebuinţa. In felul acesta s’ar fi rezolvit la chip malfimitor problema corpului didactic. Era suficient un număr de 100—150 profesori cursişti, dintre cei 600 anunţaţi se peteau siege camai elementele intr’acevăr valoroase. Am fugit ca toţii pe di Gtriba să nu introducă pemeu! nechemaţi la şcoală. învăţământul ar da faliment, şi mai bine şcoale paţiue şi bune, drcât multe şi rele. Di Ghibu a s-a asigurat, că şi d-sa gândeşte la fel. Lucrurile i’au desfăşurat însă învăţământ altfel: nu cum doream să se petreacă, ci cum ne temeam că se vor petrece. Am aflat mai târziu ce s’a întâmplat. Patriotismul local, acest izvor nssecat de ambiţii neroid, n’a ţinut seamă de Interesele generale. Dir. toate oraşele unde eu era proiectat liceu complect, negustorii raţionalismului au dat năvală mânioşi la resortul rstrac»ţioaeL „Se poate, ca oraşul nostru să rămână fără liceu ? ! * Ia zidar li se arăt», că nevoie colturile nu-1 reclamă, că nu av*m forţele didactice necesre. Urmaşii primarului două zii — îa vedere* alegeri!or — ţineau cu orice preţ să aibă mente in ochii concetăţenilor. Se vad-1, că di Ghibu n’a putut resteta. Cu voia, sau fără voia d-sale, s’au deschis o mulţime de şcoale, s’au recrutat profesorii in condiţiile pe cari ie conoajtem. Astăzi^ se poate face b!l*n{-il : $60 ile multe, elevi putini ş! profesori slabi. Dar furia ref.inţării de liceie n’a înestat. In Cobrim — care da patru oie doi* Braşov — funcţionează un licea de băieţi condus de — o droagă. Ea e şi director şi profesor şi predă toate materiile celor 45 elevi de cl. I. Dacă se îmbolnăveşte sau pleacă de-acasă, şcoala sa închide şi ea, întemeietorul rate di deputat I. Usa — profesor universitar! — care a ţinut sa facă un plocon slegitorilor. D si are iluzia câ şi-a asigurat pe viaţă mandatul, dar noi ştim, câ în circumscripţie se află mulţi patriot, cari o sâ-i supraliciteze îa acordarea de liceie. Alt caz, Lis Righiu &’a tafirinţat un liceu, despre care nu se ştie cum funcţionează, dar să ştie că poartă nurueie: Fiore Bogdan. Se spune, că dl deputat, cu ocszia inaugurării, ar fi exclamat: „Te-am întrecut TrauctUtl. Evident, fiecara mărime provincială şi anonimă va voi să-şi vadă eternizate silabele numeim. Treaba merge foarte uşor. Nu cosca nici jertfe materiale nici energie sufletească. Profesorii? Oricine şi oricum! Trăişi câ anarchie ! file Cristea prof. D-l lui Nu Maniu despre problemele de politica externă în comisiunea Camerei. Răspunsul d-lui Take Ionescu și replica d-lui Maniu. Răspunsul d-lui ministru de externe D. Take Ionescu, ministru de externe își exprimă bucuria că are ocazia înaintea acestei comisii sa arate punctul de vedere al universului în chestiunile importante puse în discuţie de dî Mania. In ce priveşte propaganda din străinătate, constată că organizarea ei e o arzătoare necesitate, în scopul de a informa în mod exact străinătatea asupra stărilor din România, pe care adversarii noştri aşa de des te decaturează. Desigur acest serviciu pretinde sacrificii materiale către stau in măsură foartestrâmtă la dispoziţie. Asupra dezarmărei Uaparici este de acord cu dl Mania, câ ea trebue făcută complect şi fără amânare. In genere, d-aa crede că tratata dela Txisnon trebue executat întocmai şi na i admis să se schimbe nici o părticică din ei. In comisia interaliată dela Budapesta, d-sa are încredere, nădăjduind câ’şi va face drtoria. In afară de aceatia iegaţia română şi comisia de lichidare din Budapesta vor fi în situaţia de a servi guvernal In intenţia sa de a face eficace toate dispoziţiile tratatului dela Trianon. Guvernul maghiar are pretenţiile sale in aceasta privinţă, având numărul mare de ofţari, dar el va trebui să învingă aste greutăţi, căci dezarmarea trebui făcută neapărat In această privinţă guvernul român va şti să-şi facă datoria comptând pe întregul sprijin al aliaţilor. Dl Take Ionescu e de acord cu di Mania şi în ce priveşte revenirea Habsburglor pe tronul Ungariei. Aceasta este de asemenea o Chestiune care urmează tratatului de pace, în care nu se poate transige. Guvernul nostru nu vrea să se amestece în sfecerile interne ale Ungariii, însă revenirea Hibsbargilor e o chestie care trece marginle politicei interne a Ungariei, având o importanţă absolut internaţională, la consecinţă o asemenea încercare de reîntoarcere a Hibsbargîlor va trebui să se iubească nu numai de rezistenţa celor interesaţi in tratatul de pace ci şi de mijloacele coercitive, care da sigur vor fi puse în aplicare. In chesta Maramureşului, dl Take Ionescu e da părere ca evacuarea trebuia să se facă, hotarele României fiind definitiv stabilite, căci aici chiar după tratatul din 1916, Maramureşul nuae revenea în întregime nouă, la ce priveşte acţiunea de viitor, a convenit cu guvernul Cehoslovac asupra unor puncte, ca d. p. înfiinţarea unei zone vsnite pentru asgurarea şoselei către Sighet pentru noi etc. Di Take Ionescu asigură că guvernul român va aee tot posibilul ca delimitarea frontierei să se facă cu posibila satisfacere a intereselor locale și generale românești, la deosebi va îngriji, ca lacră- , i* Sa cu!lo*șfe campania de defăîmvo pe cere pr aa parfidelor fiberri și avereBsatj *ți dus: o î^oo* partidelor democraticr. Tendința era să arate oolaicii publice ră sieste partide n’aud substrat n*.t îrri ri surtt immal rezultata! unei anîtețiunî răscolitoare de p«timi. Mîi alea partidul liberal, înfrânt îa doualegeri generale, căuta să arate că gruparea acestor partide nu poate avea rădăcini durabile în popor, droarece ele su prezintă o forţă unitară de cugetare şi nu sunt întemeiate decât din ura de clasă şi din nemulţurairile trecătoare ale guvernărilor trecute. Nu era zi ca zîarrle liberale să nu batjocorească pe oamenii noi şi sâ insinueze că ţara nu poate aştepta binele decât numai dela prtidul liberal. Greşelile guvernerel averrscana chiar, alerte ziare le arunca tot în aarcina aşa zişilor oameni noul, cari is’ar fi având experienţa necesară nici priceperea guvernărei pe când partidul liber îll avea dia prisos şi oameni şi experienţă. In acelaş timp, averescanii fineau hangul criticilor liberale, năpustindu-se cu violenţă asupra personalităţilor ardelene şi ale celori tus partide din Federaţie. Această Federaţie era ţinta tuturor atacurilor şi, sistematic se săpa la rădăcina ei pentru a o zdrobi. In cercurile unde influinţa liberală mai subsistă încă şi în acele unde generalul Averescu cu dl Argetoie nu puteau avea cuvânt hotărîtor — se născuse o ură crescândă impotria oamenilor noui din partidele democratice, ură care alimenta zilnic o campanie de defăimare prin viu grain, mai ales în vechiul regat. Acuzaţiile cele mai nesăbuite, minciunile cele mai grosoline erau şoptite aşa ca să se răspândească în m->■ sete mari. Şî latre aesstea să nu uităm eam^.in;a pe care o dineean wait «ștept printre miliari, ca săfac toate tocmai la armată ura «lOlîtlSă împotriva bărbiţilor cari hotărâseră să ă*a fapta cu or'ce preţ pentru realizarea dre /turHor fărănimei şi muncitorimei româneşti. Faţă de această campanie veninoasă şi fără scrupule, partidele democratice au opus scopurile nobile pentru cari se expuneau acestor atacuri, dovedind în orice ocaziune că nici un fel de interes de partid sau personal nu prevede la baza programelor lor de reforme radicale ce vor să dea ţării. Nenumăratele declaraţii făcute în Parlament că ele aşteaptă să contribue la desăvârşirea acestor reforme, nu importă cine le va depune; depunerea legilor acestora chiar şi îi parlamentul averescan a arătat că nu e vorba de interese de partid, ci numai de o fericită preocupare de interesele generale ale ţării. Freraâulurila nesfârşite dintre Dart dele politice în Cameră ip în Senat nu încetau în*e, tocmai fiind i pîrtidul dels guvern, aţîţat de cel libe-r al, credea că poateuza toate forţele democraţiei in astfel de certuri ca apoi să o încingă la aşezarea temeliilor viitoarei vieţi politice a ţării. Şi erau, îa marele publia, nerăbdâtori, cari îaci?pas©ră să găsească o vioă tbcn,s! acelor factori cari, rezistâad sta,urilor îatmnite sie oîigvthisî, iovecu ca patera la râadu! lor, ca să suxxţie echilibrul în fa voirea dreptului şi cinstei şi datoriei către naţiune şi ţară. Lupta aceasta în Parlament, cu toate criticile şi zeflemelele ziarelor interesate sau cointeresate, nu era însă zacarnică. Dimpotrivă ea ducea la clarificarea situaţiunei şi la pregătirea evenimentelor viitoare cad se vor petrece — ca şi până acum — neîndoios către o tot mai fericită desvoltare a influenţei partidelor democratice în massele ţării. Despre aceasta însă, mâine. Imp. din alegerile parţiale Campania de defăimare împotriva Federaţiei. rile comisia mixte româno echo- slovacă s a fia în mod corespunzător îndrumate. Răspunsul d-lui Maniu Dl Maniu s’a arătat satisfăcut de răspunsul d-lui Take Ionescu asupra dezarmărei Ungariei şi nerevenirei Habsburgilor. S’a arătat însă nemulţumit de felul cum crede dl Take Ionescu a rezolvi chestia Maramureșului. D sa a repetat că guvernul român trebue să găsească o modalitate ca frontiera română să se întindă până în culmile nord-vestice ale Maramureșului. Episcopul IOSU si Concordatul Bucureşti, 18 Fabr. 1921. Şedinţa Saastaiai, care s’a ocupat cîn politica externă, ae-* adu* şi o scurtă discuţie a ConcordatsîaT, care vina. Du. ministru al cultelor %’* simţit dator sâ coasaUe şi pe liberali în privinţa Concordatului. Liberalii s’au pus la sfat cu teologii or. Aici fiecare partid îşi are Şi popi’ şţi. Preoţii aceştia a’au alarmat. Şi ia loc să fie liniştiţi în discuţie, au exagerat. Viitorul, gazeta cea mai fanarioticeascâ din regat — aitfel bine rîmâ —i a agitat oferind sprijinul parti dar care... vine (?), şi care ar merita aumîla 'nmofiătic de: liberal-naţional-ortodox. Chestia bine pusă ar fi aceasta : Admitem Concordata! ; îi discutăm numai coadiţmnile. Aşa am si o piua .ea, dacă voia desvoîta interpelarea «uunţatâ. I.î d'jrutte a intervenit epîs:apal Ho»o, tieîa Gherla. Br^yo 1 Iadial episcop, român grecoc.^tolic lulad cuvântai în polemică psolamentară ! A fost frumos cuvântai ; a fost •patriotic ; a fost pi u de grija ca straiii să nu ne creadă mtole^ant, ceeace nu santem ; ca străinâtattu să isu coaîund© cu cine știe ce ramssi înapoia vremii» Era y'a epsopol; era târâr în gust; capul ae mişc*, căutând par’că desonaul Abstract prezent in incintă : intoleranţa. Tichia, laaccaad, tribala întoarsă m-rsu înapoi spre creştetul supt care locpeşte, de s'gor, o inteligenţă fericeaâ’.' Când pr. Pop 3 a voit să răspunzâ, când guricţa! Tudoraa a încercat să ajaagâ la tribună, ieara, ţinut calea, sâ repaute , să contimjă a nu strica efectul patriotic al cuvântării episcopale. Cred că sceneie acestea vor avea o armare . Se va reluta poi la tonul O. Bogdan-Duiioi. DCDAOT A »Dr\5 Win A\iL*JL VU A smj A WBUall a aVt Semnificația rezultatelor Congresul social-democraţiei la Viena Dni Grigorovici şi Pistiser au plecat la Viens, Lus!, să esîate la congresul social-democriţisi, dupa sa nu avut o largă întrevedere ca dine era! Averescu. (Tstegr) Desbaterile parlamentare Aspecte. — Amănunte. — Comentarii. Camera. Din ședinţa dela 16 Februarie 1921. ^tsosfera şedinţei relativ llois"t 0. Numii membrii guvernului saemţi. IotrebSrila indiscrete aîe opbzUis* naţionale a*apra fărSdel'-gor şi Eerr.gr-Ie'or săvârfs’te zi ’de zi de sdrn’nîstrrtţîâ sverescaaă, Sh'drejrţj amărăciunea guvernuluî. Ginera’Ti Avrreicn, altădată venin şi zâmbitor, stă poromorît şi pământo* la faţă, bl?ati mându-şi ceasul când s’* am?Btecat în politică, care i-^ întunecat gloria şi laurii culeşi ca militar. Preşedintele Dni’iu Zamfir?smungită e sergic ciocâneîni stăpân’lor. Deputatul ţăria de Lipova, Mişa Vassiescu comuaică guvernului că in Banat auiorităţile percep o taxă şi împroprietărire care nu se aplică nicăieri in site flauturi. Guvernul tace aprobativ. Dep. ţărănist Giulea cera g mr.;a lui să zogeaaci aducerea iu deebrierila Camerei * reformei «lector'»l‘.‘, caras se herdizeszt în omisii. Ministru! pumnului Arghdianu drept alt răepans atribuc întârzierea deputaţilor cari n’ar lucra înd-sjuns. D ‘putatul ţerâaist de Ilfov Dr. Virgil Madgearu, din opoziţia naţională.. desvalie guvernului o nouă afacere necurată înlesnită traficantului pirtidu'Uî *veresian Schuiler, htreîbâ pe ministrul de finanţe, dică ars cunoştibjă că in timpul interi nu talui d lui C Argetoianu, dl Aron Schuller a grist la Eanca Comercială Italiană ,bonul de tezaur No. 48092 în valoare de 500000 lire sterlings, obţinând în schimb uit croit de. 20 midoane Ire.- utrfieae. Bacca Comercială Italiană. Întrebând Legaţia noastră din I. Roma de».îă bonul de tezar îa chestiune ’'fusese emis în mod regulat de Statul român, a primit răspunsul că Le-gcţia n'are nici o ctmoştînţă aesare acsîsta. Mt-nisterul de fiinţe se ,iz*t la rândul său ds către Legaţia noastră dia Roma, s’a mărginit a răspunde că buna! de tezaur îa chestiune nu eris emis de oi, făr& să ss pots.neiscâ ă mai facă o cercetare. Faptul că aceartâ afacere îa stil nur» petrece ia timpul când dl C. Argeto aaa, îa calitate de iotetimăr la winsterul da fiasnts, acordeuo îi chipai știut d«lai Arca S.hiiler, exportat a 3000 vagoane de porumb, scutite de crioa tsxă, păgubind numai fisenî cu circ» 18 mjiio^nsÎs*, ne face si credem, că tot d-sale i s» dstorește faptul stfinm, câ ministerul d * finanțe, n’« făcut filei o cercetare, ca M dovedeasc/4 cine « omis va bon da tezaur de o vsioare atât de înseninată, 500.000 lire sterlings, sau circa 1375 ani,omis lei, si sâ urmărească pe vinovat. Capatărul ♦ă'ciaitor din Tecuci, prof. Dr. J. Jiăducanu, din opoziţia naţională, atrage atenţia ga» virnaki ei nu se îngrijeşte nici pânâ acum să aducă budgetul definitiv, deşi mai sa at numai şase «ap.;aa?âui până is .'nceputui nouiui financiar. Ftptai ? ca atât na! primejdios pentru ţară cu cat pssionat al discuţiei şi se va conîîuîî* liaiştit, dean. Din diosarsui episcopal rămâne o pârsie importantă, îa ehsstie : Esc. Sa priveşte concordatul ca un tratat internaţional Aceasta este una din cas trei coacepţii juridice aie concordatelor. Dacă aşa va fi, va exista şi o reziliere ; dacă reziliere va exista, parlidal naţionallîberal ortodox va putea rezilia ce scisfiial gavera va fi încheiat, încheind dia Hau, căci sâ na îachec n’ar îi posibil. asspre acestea îată, altă dată. Acum am ţinut, mai aies, sâ aam,nsez bărbăteasca faptă, românescul discurs al unui episcop deosebit de simpatic, acest budget atâraă de reforma finaacî.ara ps care guvernai de*»»eminea a’* isprăvit-o îacă pentru desbateriie pariamîaiaki. De »Ct toală deprecierea creditului ţârei îa străinătate. Ia loUl ministrului de finstlte răspunde dep. t&ki#t Pavlică Birtaşanu, adgurând opoziţia că d-l Titulescu se va ţine de cuvânt aducând proiectele ceruta în discuţia Camerei până la 1 Martie. Deputata Răducanu nemulţumit şi sttu de făgăduieli, anunţă o interpelare in această chestie şi cere urgenţa pe care Camera o admite. D^patriul ţăran de Lîpova, Afişa Vassiescu citeşte o plâagare a ţăranor din Lipova Timiş privitor de fârâdul®glie autorităţilor locale ca friiirea arenzii pământului, pretinzând ţăranilor sume exagerate. (Va urma) Prinţul Sapieha la Bucureşti Prinţul Sapieha, ministru de externe polonez, va sosi la Bucureşti Sâmbătă 26 Febr. ca să asiste la cusuuia principesei Elisabeta. (Teltgr ) Marea întrunire a funcţionarilor publici din întreaga ţară. Duminecă s’a ţinut la Bucureşti marea întrunire a funcţionarilor publici, la care au participat deegaţi din întreg cuprinsul ţării. Adunarea a fost presidată de dl Brădişteanu, preşedintele societăţii functonarilor publice din România. Primiri oratore dl Schina, preşedintele Utrinnei generale a sindicatelor funcţionarilor, cari expune pe larg statutul unic al funcţionarilor arătând principiile democratice aplicate la alcătuirea statutului de salarizare. Dreptatea cauzei fuacţionanlor trebuie si biruie lumea veche, care a ţinut atâta timp Incâtui stădin» fa acţionarilor. D-nii Nastase (din Bucovina), Niator (Ardeal), Dr. L’zăr Fopovici şi O. Patîci (Bănat), Vasîle Manicescu (Basarabia), salată ca însuflţire avucsrea, declarând câ susţin din toate puterile statutul asie, care va da 1* o parte toate elementele «tricăcioase şi va scoate ls iveală toate dementele de valoare muncitoare, clastitp şi con- Ştierstloaae, «ungare di care ţara are lipsă. Aduasrea » ovaţionat cu deosebiri pe dl Dr. Lszsr Popovici, care * criticat da;^ă cuviinţămo sus după gologani, certările pe spinarea tarii şi nevrednicul sistam de favoruri, ceri din nenorocire au fost şi sunt încă practicate la noi. Dintre celelalte discursuri este de remarcat cele1 d-lui senator D. Dobrescu, decanul baroului avocaţilor din Bucureşti, cura lutr» aplauzele generale a spus câ statului unic al funcţionarilor este celul de moarte al politicianismului din ţara noastră. Moţiunea De încheiere s’a votat unanim umnătoarea moţiune: Societatea centrali a funcţionarîlor publici din Bucovine, Asociaţia gentralâ a funcţionarilor publici din Ardeal, Banat şi ţraaturile angarene, Asociaţia funcţionarilor publici din BiSa*raba, Societatea funcţionarilor publici din România şi Uniunea generaă a aindicatelor profesional naţionale ale salariaţilor de Stat, judeţ şi comună, convocând la adunare generala extraiordiaura, astăzi 20 Februarie 1921, în palatul Atanenlei Român pe toţi salariaţii publici, faţă fiind reprezentanţii autorizaţi ai acestor organizsţiual, precum şi salariaţii de orice categorie din întreaga ţară, în urma discriemnilor avute, aprobă întru totul proiectul de statut unic al funcţionarilor, elaborat de numitele asociaţiuni şi deleagă reprezentanţii lor împuterniciţi, să depună acest proiect de stetut atât guvernului, cât şi Corpurilor Iffigiultoare. Autorizii deasamanea, să se trimită telegrama de omagiu M. S. Regelui, precum şi dTai preşedinte ai consiliatei de miniştri, d-lor preşedinţi şi Corpurilor legiuitoare şi , d-lui ministru al justiţiei, în calitate de preşedinte al comisianei formata de guvern în vederea alcătuirei proiectuiui de statut al HQ^^Continuare^pe pag. 4