Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)
1922-01-01 / nr. 1
Pagina S t ir Reprimarea arbitrariilil la Ardeal „Victorii* îs treabă dac fi acţiunea In Arde»;!a d- ui Cala» Brediceanu, ihId'stru al Ardealului, rsîe as ccnsimţlffiâ;:tal d lor Meniu şi Vaida. Intra rât aeraată scţians MnnfirBfte repr marea asblrrsrului şl repunerea îa drepm lia Iov a faastiofloritor asspir.orl şi inferiori , tai de nedrept prigoniţi d« fostul guvern* — Partidul naţional ii va da totdeauna sprijlanl său necond.'tloatt. Ia opera de dreptate ce întreprinde Partida! neţlonsi pentru Ardeal — al nu poale d© cât sprijini o acţiune de reparations dată acelora cari a*s fast loriţi fârâ scropata și îa dîsîpaside: firea legilor. Partidul astiosta! priveşte cu simpatia orî-ce ficţiune de acest fal venind deîa orf-cera gavera. Noi &a putim împinge patima pol.dl .â paaa ia an Bcotfiîiim care să nege opera pnatvâ 8 orl-cfirni gaverr, fie — chiar liberal — gi, prin urmare, n’avem d®cât a felicita pe dl Caius Brediceanu psntru acţiunea si satatară care au ssraztuar, cum pretinde pătimaş „Viitorul*, în pre■lnni ssspra funcţionar lor superiori din Ardeal ci —■ după cum o constată toată lumea — repară, încă ns In măsura în cars e necesar, in dreptăţile unui guvern fin şi abuziv. Oara patdslai liberal nu-i convine această scalaut? O i ei simte in ea duşminal inteoţiitav p® cari Se are peatra Ardeal? Focul din gara Flaret București!, 31 Ianuarie. (Prin telefon). — Esl la amhză c&nd v’am telefonat, în întreg Bucureștii circula știrea unui groiznic Incendia Isbace.lt la gara Filaret. Ua fam gro se ridica într’adevăr deasupra pârei. De fapt un incendiu puternic izbucnise îfl curtea gâtei la o magazie a „Refacere“. Tobia lemnăria a ars, nagîzia fiind complect csasnmată de frafiri. Focul nu Va loamnicat altor cloirî, grație hăîurilor energice luate de pompieri. Una pe săptămână7® Ţara literală » Privirile tării — scrie „Viitorul" — se îndreaptă cu încredere către partidul liberal..." Dacă în cei ce-şi îndreaptă ochii cu încredere către par* tidul liberal, „Viitorul* vede ţara întreagă—atunci fericită ar fi România, care în fie care cetăţean ar fi ar avea sau un director de bancă sau un moșier!,,, fl dire & Barase»-■ ii_ « „Galeria lichelelor*4 Sub titlul „Galeria ILhsîelo»* ziarul „îndreptarea* a deschis a noafi rubrică în care reproduce fotografii aia miniștrilor actualelui govern. Ns vrtm si luăm spinrsa cabristn- ist d-lui Tske Ionesco, dar în scetaș timp desaproblca felul în care ziarul d-lui Avaescu caută — nu ști — să fasă spirit *.•.« să-și verse tera șt ilabanarea împotriva Celor ce le au părăsit partida’. DacS „îndreptarea* susţin® d«ap?E cel doi miniștri — numele nu-l suai reproducem — ai d laiTaka Ionesa, că sunt ticbaie, permită-ne cpirbustul redactor al acesta! ziar o Întrebare: De când şi peatru ce au ajaas lichele aceşti doi bărbaţi, foşti până sa al alaifieri cnal vicapreşediste a! Senatului, iar altui al Camerei, ambii însă membrii al partidoîal averescan ? Pâafi etanol erau oameni ai „partidului ctosies*, dec! clasî !! ! As’izi sunt „lichele". Pantru câ sunî miniștri? Nu credem ei cele două cuvinte ar fi alaoaime? Atanci ? Pentru că sa pirăslt partida! popnvalai yi sa trient la altul? Pdcepem efi asta.-i rana, cu car® „ledreptena" vrea sâ-yl motiveze această psrssfra împotriva lor. Atunci se impune o nouă întrebare : Du ce se compune întreg partidul d-lui Averescu, dacă ca ai înainta cu abia doi ani el nu avea ale! «n rmmbiti și s-& comprns pe aras anei recrutări de membri câfjgați după formei.s, după care cei doi miniștrii ftkiști kussjaaa — după pivarsa Jnd «ptafii*— iithsle. O i na vede zUrel avercsraa, câ o;:bu da atâta patimi ntdsmaă d® ua zi*r, — se pălmmsta pe «vie imu l? Dæ •mh iHre am mai vrea un vă*.:aaa8î D.sră s-:;i 1c.) miniștri, de*»e«!Ji „lichele*, ftlsdcă Se au părâsit pa/tld»!, ar părăsi acum y a tidlul din care lac r.z! part® și ar trec* d‘.n coa un parîldai poporalul, cum l-ar natal „Isdraptsrta*? Căci dsui act# nu se pot arfupi decât sisatiate Îs fel. Două concepţii — Două formule Formula in care o societate cnp Iede la au moment dat năzuinţele şi Idsalsrle vale, arată perfect mentalitatea şi sufletul acelei societăţi. „România Mare* formală pe bazele — mal puţin îa în’mi'e — taturor, dela strîboFişal de birou cu drosebite aptitudini de pimnire pani Îs cei mai la vază politicieni ai ţării, formală care n® stăpfinişte de aproape an decsmla, arată nu numai felul de a gândi, dar ci gradal da cultură la care a ajuns societatea românească contimporană. „România Mare* expresiunea migalomaniei clasei coaducătoare, aşa de vădit influenţată de mentalitatea vecinilor dela apus sau dela sud, sa putea pleca decât dela o societate profond ignorantă la ceeace priveşte Istoria aerului nostru şi depila lucrâtoare că aetd dans^trre al Statului român începe cu cutare eveniment al veaccin! trucat san catsro adunare naţională a timpurilor da tot receate. Câte dintre persoanele ca ifos care pretind să ia part® la conduceres ţării, ar putea spune ceva cu privire la spora nesfârşit de lângă din viaţa poporului românesc care precede anulat 1821, epoci neutilizată in disosritivUe lor de neobosiţii retoricis şi traas-carpatim? Pentru cel mal mult dintre dânşii această tposă nu mărită a fi cercetată şi plăteşte într’o adâncă cesti. Şi ■tunsi, după cel mai comod sistem raţionalist al vaacclUi al VUI-lea cara stăpâneşte Încă aşa de pntsmic jtsdecda semenilor noştri — socotrak-i gata. Românii sa srătat, mai puternic, dorinţa lor de a trii liberi, cu prikjel rsvoluplor din 1848 căiri au avut loc, simsdtsn, In cele trei principala. Mişcarea, reuşită numai in parte, a des la unirea Moldovei cu T?ia Ramânezscfi, şi mai târziu, in 1881, în Msmelersa Regatului — rezultatul politic maxim al dorturii românssc Iu veacul trecut. Lărgirea hotarelor acestui regat până îa asin ginţi® anor |i»annti oare «ne zice* că ar fi fost odată alt noastre, va pate» duce, In concepţia acestor oameni, decât ia o România Mare — o Românie alcătuita d a b-s ;âîi deparate, din provincii cu iaterese deosebite, din regiuni cu caractere booâehiioare, o Rouluie mozaic uaâe e nevoie să se afirme cu orice ocazie necesitatea paitiţii suflsteşti. „România depilai* ssa „România întregită" — preferim a-etstă di® urmă nuanţă, fiindcă coprinde şi supraomenescul efort al râzboiului de dezrobire — este a doua farastă, care porneşte dintr’o concepţie ştiinţifică, istorică, din concepţii de naltate a vieţii româneşti, din cele mai vechi timpuri până astăzi Ea porneşte din convingerea exitenţei în tot evul mediu a anei vieţi româneşti nsustre care se întindea peste toate ţinuturile dintre Tisa, Nistru şi Dambrr. Infr’en lung mileeia când va?paţi nu formsa hinisre prin mijioe.nl palaatulal nostra, porneşte din ţigara ta unei vieţi politice dnître, vădită în ceie dintâi forme politic®, enezatul şi voevodatul aceleaşi înăunt ■« acestor hotare, dar mai alee concepţia care a dat titulatura stăpânitorului primar»! mare Stat românesc: „Domz a toată Ţara Românisscă* cens ce presupune: peste toate ţinuturile unde se aude graiul romiasst; în fine porneşte din amisticiei stăpânilor pa care Voivozii noştri din ambele Principat®, cu o trecere intreruper), pini la Mihalu Viteazul le aveam In pirţ de ardelena, când Asalaşul şl Făgăraşul şi Chelul şi Cetatea de Baltă şi Bistriţa, ca zeci de sate imprejsr, făceau parte din posta rufiile lor, în această perapsolivl istorică Reg* tul de până mai ieri între hoarele *ale înguste, ne apare isumal ca o nonie de trecere, de îa o epocă de încerc&ri na usai în parte isbut te la o epocă de închegare a unor eitnațli politise care au mai fost cândva. Deci na „România Mare* — ci România reficută, România deplină — Românii întregit!, căci nu e vorba de un calificativ ales la intimplare, ci de un cuvânt care cuprinde o sfântă indreptăţire a situaţiei noastre da azi. Dacâ celor mai în vârstă nu li se poate modifica mentalitatea şi... stilul, presa şi şcoala, ca factori de educaţie, ai coborâre cât mai adânc în sufletele noilor generaţii o formulă care înseamnă o conştiinţă de drept şi un ladema de munofi în ogorul înaintaşilor noştri. Mihail Eliescu, profesor. utatt tfcamtaiMB Balcanizarea Poliţiilor regionale? — Pentru d-1 Ministru de Interne — Io „Moalor»I Oficial" No.184 din 16 Noimvrie 1921 s'a pubîicat In-ltd Ds- | cret Regal refaritor la enlîlcma Polltd'or şi Incedrxrea persana'nînl de Po- j Hţle om Ard?*?, B»r.at şi Bucovint. Prin acel Înalt Decret, Prefecturile R*g'on*la sa încadrează ca Prefecturi da Poliţe, i’sîrârgâsdn U-sa str hoţia • mie. Pria coane încadrări ficându-ss mari nedreptiţi faccţionarlor de Poliţie din Ardeal şi Biaa*, aceştia au potirat energic şi trataţi chiar şi de toţi depouţii averescani asdslenl şi da întreaga opleie publică an Înaintat, prin d-1 foii Ministru Gogi, nu memora Guvernului Urmarea * foat că d-1 ATg&taiana atonei Min'stra la Iotrne a suspendat executarea unifîcirii Poliţiilor. „Greta Tranv«aie»a publicat la acel tmp toata acestea, adăugând că «nomad» ar fi de lungă durată*. In „Monitorud Oficial* No. 218 din 27 Decemvrie a. c. a cbes Dacret Regal se pbni'i din nou în întregime. Se vede că cei interesați voesc a se folosi de împrejurările de transite de la un Guvern la atul pentru a aduce la Îndeplinire anificana contra căreia s’au iidicat kactiostul şi întreaga opinie psibiicâ precum şi toji deputaţi! ardeîeni. Eâe ds datoria nnsst^â a sirt go atenţiaaea d-lui Mantru de Interne şi a d-lul Ministru al Ardeal alul pantoni a preveni swasti masoperă. Ducerea h iadeplinire a unificări!, astfe! cum s’a conceput, va fi egală cu dnsfinţarea complectă a serviciilor de Folie din Ardeal şi Banat. Funcţionarii de Poliţie vor fi siliţi să demisionezi în masse, deoarece ce ai Încadraţi melt inferior celor di® vechiul Regat, fiind aici fatarizaţi dieaîî politici ai fostului Gavera Averes .ra. Serviciile de Poliţie vor deveni simple aceste ambe ale Prefecţilor de judeţ. Ca sigur situaţia aceasta poate conveni acelora cu o concepţiune balcanică şi ceea ce priveşte organizarea unui serviciu de Stat de importanţă, le convine pentru a transforma ţara în paşalâc. Convine şi a celor învechiţi poliţişti cari nu pot suferi o organizaţie civilizată de poliţie, ci doresc balcanica poliţie a lui Radu Mihai. Nu putem rămâne însă indiferenţi faţă de aceste tendinţe, împotriva lor am dus şi vom duce lupta cea mai aprigă. Ardealul vrea să dea un aport de civilizaţie în contribuţiunea pentru reorganizarea trainică a Statului — nu să primească plecat paşalasările balcanice. Cunoaştem în d-l Ministru de Interne omul gata să cerceteze chestiunile cari interesează, în măsura reorganizărei Poliţiilor. Ştim că este duşmanul hotărît al balcanizărei serviciilor de Stat. Aşteptăm dar dela d-sa intervenţia energică, pentru ca să nu-şi poată bate joc, câţiva interesaţi, de-o instituţie de mare importanţă — şi să pună ordine acolo unde n’ar trebui să se îndrăznească prea mult, trecând peste hotărîrile miniștrilor chiar. Cugetări de Anatole Frame. Faptele noastre asat singura măsură a timpului.* În noapte* în care suntem cu toţii savantul sa loveşte de pereţi In timp e® Ignorantul stă liniştit in mijlocul cernerii.* Nu eşti fericit pe lume, descât atunci când îţi uiţî de bine. * Răul e nacessiv. Dacă el n-ar exista, n-ar exista nici binele. Răul e unica raţiune de a fi a binelui. ■Ce-ar fi curajul efparte de primejdie şi mila fără durere? Ce-ar deveni devotamentul şi jertfa în mijlocul fericirii universale? Se poate concepe virtutea fără viţiu. Iubirea fără ură, frumuseţea fără urîţenie? Graţie răului şi suferinţei, pământul poate fi locuit şi viaţa merită osteneala de a fi trăită. * Cea mai mave virtute a omului vsle peste curiositatea. Noi vrem sS ştim; e «deVărat cS aa vom şti nimic niciodatl. DsS cel puţin, vom îi opus, misterului universal, care ne înconjoară, o gândie încipriţinatâ şi priviri îndrâzneta; toate rezozneta celor cari rezonesză, nu ne vor vindeca, dl® fericire, de această mere nelisişte, care ne zgrifi la faţa neasnoficatorii. O aprindere de viaţă ca oliva coaptă care cade mulţumind arborelui care a purtat-o şi binecuvântând pământul care a hrănit o.* Ce-i viaţa, dacă nu o urmare de morţi parţiale? Trebue să pierzi totul, nu dintr’odată, ci mereu; trebue să părăseşti totul în cale La fiecare pas noi rupem câte una din legăturile invizibile ce le avem cu fiinţele şi cu fiinţele şi cu lucrurile. Nu înseamnă asta a muri necontenit? O, această condiţie e grea, dar e condiţia omenească. Pentru zidirea Bisericei, „Sfintei Adormiri" din Braşovuî-vechiu. La fondul pentru zidirea unei nouă biserici în parohia rom. ort, dela biserica „Sfiet Adormiri“ din Braşovul-vechiu, au mai incurg următoarele donaţiuni: Dela: D-l Simion Blank, mare fabricant în Bucureşti din prilejul sărbătorilor Crăciunului, 1000 Lei. D-1 Petru Pavel şi soţia d-sale Elena 500 Lei. D-1 Alexandru Tissescu, redactor ziar „Carpaţii“ 800 Lei. D-1 Alexandru Băeilă, director „Teatrul Naţional“ 300 Lai. D-1 Ilarie Noaghiş, veterinar orăşenesc şi soţia Domniei-Sale Silvia în amintirea răposaţilor copii: Caius şi Veturia 800 Lei. D-na Elena Voicu (Chiţoe) 200 Lei. D-na Maria X. 100 Lei. Faptele nobile se laudă de sine. Esprimăm pe calea aceasta d-lui Simeon Blank pentru nobilul Dlei-Sale gest, cât şi celorlalţi p. t. donatori pentru jertfele aduse pentru un scop atât de sfânt, — în numele meu cât şi al poporului nostru braşovechi la profundele noastre mulţămiri Al Onoratei Redacţiuni. Braşovul-vechiu,in 30 Decemvrie 1921, cu deosebită stimă Iosif Maximilian paroh. Toatvnn Maroara voiculescu $1 1 Caii i. Manolescu la Braşov Erl scară publicul br’şovecn a *vrf prii#joi că admite îa „Coîlu' dl« flori* pe anii dintre mstrM artist] dfinivârsU! ai acenil române. Reprrzrnfațl* ds •zeară a întrecut cu ranl aşteptările, csre, frtfi de cele precedente rămSn* într’o super!orb*te de necomnaTSt. Ia Liane d’Orlaad, d-sa M»r!o*ra Volculeicu Interpretfir/d en malt auflei firi rfi mal vorbit» de artfi, * deşteptat admiraţia publicata! braşovean care nu a mei avat pânfi acum prilejul de a în Braşov Ia o reprezentaţie de valoarea irhetlcfi a «relei* de aseară. Iu R*astz, dl Ion Mîoolescu rsdfi într’aa th!p ca care nu maestr’* aa poate lânde, «ţările salletesti, atât pe esta taste exteriorizate prin grai cit şi pe eeta violente prin mlmtoi. D-l Critico, în Maurice Or’aud a tient încordată atenţia publicului, cere priv’a ca an v!u tateres Int nparea *lmtfimlateior uaui tânSr de 20 ani, csre ae sbfitaa între tab’rea de mamă, datoriile pe cari ta avat faţă de cel din jara-i șl gândirile aoartel Iui vitretre. Asemenea a-au distins prin consilincioM'tntea redării atât dea Nor* Peyow în Nellie Assotz, M. T. Cosmin îo Lopcîan, d-na Cătuşă El vas (de o adevărată valoare artistică) cât şi ceilalţi artişti. Reprezantaţia de asestă care va rămâne o frumoasfi amintire pentru Braşoveni, atrage artiştilor meritai de a face o adevărată propagandă naţională şi culturală. Dorina trapei acatas sucesa d® aasarfi şi p*ntru celelalte doufi represeetatlani . A'tăiearfi: „Regreta*, cowndie în 4 act», de Fters şi Caillavet şi Et». Amen«, iar mâtoe, Dominées aeara celebra „Mons Yann«* de Mieterback. Preţurile locurilor su fost rsdaee ca 25% pentru toți fanfrossarii. De la „Asociaţimsa bănăţană de arte frumoase” Subsemnaţii iniţiatori şi fond «toreon» voleim îa conformitite cu dienezlţiita statutare Adunarea, generală de constituire a societăitii „ Asocisţia bieăţană de arte frumoase* ew «edial Timişoara pe ziua 1 iamusarie 1922 la orele 10 a. m. in sala profesorală dela şcoala superioară de art® şi meserii dla Timifosra, la care învltim pe toţi profesorii de desemn dela şcolile medii şi secondare ds orice estogorii, pa ca! de!» scaalsie ds anta şi mierli, pe toţi arhitecţii, artiştii pictori, sculptori din judeţele Timiş, Torontal, Cara.ş*S(veran şi Ara«t, pîecum şl pe toţi ditataaţii amatorii artelor frumoase din Bsaat. Ordina» silei: 1. Alegerea anul prsssîd*nt sd hac, a unul secretar şl doi bă bsts d* îacredsve., dssch'derea adawârii; 2. Verificarea membrilor înscrişi; 3. Aprobarea sfatatstor; 4. Constituirea in lsa* «tatatrici; propuneri; 5. închiderea sdMiiiiL Timîșoars, îa 19 D cembria 1921, Conel L'nbă ta. p. di?, st pl. ds arte si meserii Timișoara. Iosif Vsksaa m. o. prof, la liceul „Diacoaovidi L«?ga“ T,m*soar a. Percea Pavai m. «.prof, la s reala sap. de arte graessril T miosra. Faî«ncay m. p. pictor academic Tiulyeara. ' SiÿOs Aadrel m. p. praf. li şcoala de art» şi meserii Timişoara. Kiein laeoo m. p praf. la şcoala sap. de arte şl meserii T.mtaioars, Hab*rf Matai m. p r»nf, ]« şcoala' mnp. de »rt» şl meserii Timisoara. lo»n («sc rap. pictor ul prof. la «cnal* norwsll Timișoara, Ioachim Peria» n. p. prof. de delemn latac^slt Bormsk ITimlșoars. Szekely Ludov’ ra. p. sef’ingineriIt serv**!!»! tetoak Timișoara. Gă"âss^Fardinand m. p/aculptor TI aafreara. 1 Ojfeaas Stafaa 'a». p. prof."la școala san. de arte și maierii, 'publicist Timişoara. Sinkovich N. m.'p/p’ctoîTsl profesor T.mîyoara. INVITARE Mr. 13,1924 Didactica - culturale Cercul cultural al învăţătorilor din plasa „Bârsa de sus“ jud. Braşov. Joi în 22 Decembre c. loviţitorii din plasa Bârsei de sus, şi-au ţinut adunarea de fonat unice în cerc Cultura! în comuna Ghimbav, localul şcoalei. Cu ecrst prilej ei s’au construit în următorul mod: Preşedinte înv. director Romul Cristolovesn. Secretar înv. loan Nan. Casarlav- Bart. Tipeni, toţi din Râşnov. După constituire s-a stabilit programul de muncă în viitor, hotărând a se ţinea aceste Întruniri cel puţin de 4 ori pe an. Proxima adunare se va ţinea in comuna Vulcan în 30 Ianuarie st. v. 1922 Cu urmfitorul program: 1. Particparea în corpore la serviciul divin la 9 ore a. ra. Executarea rispunsurilor Hturohice In cor. 2. Prelegere practică cu elevii din loc, din limba română. Critica. 3. Masă Comună, ca Întreagă inteli- visata din Ioa. ’1 4. După masă, conf*rîntă Intimă. 5. Şezătoare literară. „Higienă*. a) Disertaţia de înv. dir. I. Pasca din Codlea. b) Declarifiri şi cântări de elei şcoalei. La această şezătoare să fie Invitat îi-1 treg poporul din loc. A urmat masă comună Iatr’ua restaurant local, la care pe lângă cei 15 jocători şi învăţătoare, sa participat primarul din comana Ghimbav, primarul din Codlea, învăţătorii Iaşi din loc şi un grup de d-n’ ofiţeri din localitate. Această masă a fost o adevărată serbare, animată de vorbiri şi cântări. In decursul mesei s’a pus bază unui foni al „Cercului Cultural* donând: D-1 primar loan Stoia din Codlea Lei 100, d-1 George Maron din Ghimbav Lei 50, d-1 înv.dir. R. Crîstoloveac, Râșnov, Lei 50, d-1 înv .dir. loan Pascu, din Codlea Lei 20. Total Lei 220. Inceputul a fost încoronat de un bun rrcnicat moral si material. Stabilea programului şi designarea locului şl a timpului pentru a treia convenire, se va face In şedința din 30 Ianuarie 1922. Râşnov, luna Cacomvrta 1921. R. Cristolovean. Odată "cu numărul de Crăciun, ziarul nostru va trimite abonaţilor sâi un frumos Ia acelaş timp, suntem In plăcuta situaţie de a anunţa * reorganizarea ziarului nostru, care va apare dela 1 Ianuarie st. v. 1922 în 4 pagini zilnic. „ Zilele acestea vom anunţa amănunt această reorganizare cai! va face din „Gazeta Transilvaniei unul din marile cotidiane ale ţăre Faceţi din vreme abonament pentru a putea trimite fi nobile abonaţi calendarul nostru. Calendar de Operete pe anul 1922 ’f ► Corespondenți Din Brăila. Lipsa de petrol. Ds câtva timp oraşul Boston duce o Hpeft totală de petrol şi beeziefi. Această liotă « bina venită speculanți cari vând pet'otal ca 5—6 L?i kgr, Iar benzina ae vinde cu 10 Lei kgr. Edilitate D-1 Trăim Tno, advocat, noal pwfe :t «1 ]*d?tnlai u'alreîntort din Capitali and® faxes* neutra a depune jevîmlitol. Joi în 29 Decemvrie a. c. nona comisiane Interitvară de anb presidenţia d-mi Nicolas T. Faranga a de* pres hrimintal. Dia g nsarea ao«ei comisinal Intérimaire fis parte mal mulţi fraataşi al orssalul fără deoaebire de coloare. Preturi maximale. Prima mfisară ce va (aa nona conttaae laterimarfi va fi fxtrea de noai preţuri ntaxmale, căci cele ve hi ajunsete afi nu se mai respecte de osait timp. Diverse Cercai ziariştilor aalariaţi „Preia* de anb president)!* d-lii Iosif Discher a donat soc. de ajutor „Patronaj nn* 500 Le! îa locul unei coroane ce urma a fi depanfi la mormântul d-nei Cskopl Cloni, mama d-lui Bszile Cioai adiocrt, directorul ziarului, „Cariera*, I. P. Brăila.