Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)

1922-01-01 / nr. 1

Pagina S­­ t ir Reprimar­ea arbitrariilil la Ardeal „Victorii* îs treabă dac fi acţiunea In Arde»;!­a d- ui Cala» Brediceanu, ihId's­­tru al Ardealului, rsîe as ccnsimţlffiâ;:­­tal d lor Meniu şi Vai­da. Intra rât aeraată scţians MnnfirBfte repr marea asblrrsr­ului şl repunerea îa drepm lia Iov a faastiofloritor asspir.orl şi inferiori , tai de nedrept prigoniţi d« fostul guvern* — Partidul naţional ii va da totdeauna sprijlanl său necond.'­­tloatt. Ia opera de dreptate ce întreprinde Partida! neţlonsi pentru Ardeal — al nu poale d© cât sprijini o acţiune de reparations dată acelora cari a*s fast loriţi fârâ scropata și îa dîsîpaside: fi­rea legilor. Partidul astiosta! priveşte cu simpatia orî-ce ficţiune de acest fal ve­nind deîa orf-cera gavera. Noi &a pu­tim împinge patima pol.dl .â paaa ia an Bcotfiîiim care să nege opera pnatvâ 8 orl-cfirni gaverr, fie — chiar liberal — gi, prin urmare, n’avem­ d®cât a fe­licita pe d­l Caius Brediceanu psntru acţiunea si satatară care au ssraztuar, cum pretinde pătimaş „Viitorul*, în pre­­■lnni ssspra funcţionar lor superiori din Ardeal ci —■ după cum o constată toată lumea — repară, încă ns In măsura în cars e necesar, in dreptăţile unui gu­vern fin şi abuziv. Oara pa­t­dslai liberal nu-i convine această scalaut? O i ei simte in ea duş­­minal inteoţiitav p® cari Se are peatra Ardeal? Focul din gara Flaret București!, 31 Ianuarie. (Prin telefon). — Esl la amhză c&nd v’am telefonat, în întreg Bucureștii circula știrea unui groiznic Incendia Isbace.lt la gara Fi­­laret. Ua fam gro se ridica într’adevăr de­asupra pârei. De fapt u­­n incendiu puternic izbuc­nise îfl curtea gât­ei la o magazie a „Refacere­“. Tob­ia lemnăria a ars, na­­gîzia fiind complect csasnmată de fra­firi. Focul nu Va loamnicat altor cl­oirî, grație hăîurilor energice luate de pom­pieri. Una pe săptămână7® Ţara literală » Privirile tării — scrie „Viitorul" — se îndreaptă cu încredere către partidul liberal..." Dacă în cei ce-şi îndreaptă ochii cu încredere către par* tidul liberal, „Viitorul* vede ţara întreagă—atunci fericită ar fi România, care în fie­ care cetăţean ar fi ar avea sau un director de bancă sau un moșier!,,, fl dire & Barase»-■ ii_ « „Galeria lichelelor*4 Sub titlul „Galeria ILhsîelo»* ziarul „îndreptarea* a deschis a noafi rubrică în care reproduce fotografii aia miniș­trilor actualelui govern. Ns vrtm si luăm spinrsa cabristn- ist d-lui Tske Ionesco, dar în scetaș timp desaproblca felul în care ziarul d-lui Avaescu caută — nu ști — să fasă spirit *.•.« să-și verse tera șt ilaba­­narea împotriva Celor ce le au părăsit partida’. DacS „îndreptarea* susţin® d«ap?E cel doi miniștri — numele nu-l suai repro­ducem — ai d laiTaka Ionesa, că sunt ticbaie, permită-ne cpirb­ustul redactor al acesta! ziar o Întrebare: De când şi peatru­ ce au ajaas lichele aceşti doi bărbaţi, foşti până sa al alai­­fieri cnal vicapreşediste a! Senatului, iar altui al Camerei, ambii însă mem­­brii al partidoîal averescan ? Pâafi etanol erau oameni ai „partidu­­lui ctosies*, dec! clasî !! ! As’izi sunt „lichele". Pantru câ sunî miniștri? Nu credem ei cele două cu­­vinte ar fi alaoaime? Atanci ? Pentru că sa pirăslt partida! popn­­valai yi sa trient la altul? Pdcepem efi asta­.-i rana, cu car® „le­­dreptena" vrea sâ-yl motiveze această psrssfra împotriva lor. Atunci se impune o nouă întrebare : D­u ce se compune întreg partidul d-lui Averescu, dacă ca ai înainta cu abia doi ani el nu avea ale! «n rmmbiti și s-& comprns pe aras anei recrutări de membri câfjgați după formei.s, după care cei doi miniștrii ftkiști ku­ssjaaa — după pivarsa Jnd «ptafii*— iithsle. O i na vede zUrel avercsraa, câ o;:bu da atâta patimi ntdsmaă d® ua zi*r, — se pălmmsta pe «vie imu l? Dæ •mh iHre am mai vrea un vă*.:aaa8î D.sră s-:;i 1c.) miniștri, de*»e«!Ji „li­chele*, ftlsdcă Se au părâsit pa/tld»!, ar părăsi acum y a tidlul din care lac r.z! part® și ar trec* d‘.n coa un parîldai poporalul, cum l-ar natal „Isdraptsrta*? Căci dsui act# nu se pot arfupi decât sisatiate Îs fel. Două concepţii — Două formule Formula in care o societate cnp Iede la au moment dat năzuinţele şi Idsa­­lsrl­e vale, arată perfect mentalitatea şi sufletul acelei societăţi. „România Mare* formală pe bazele — mal puţin îa în’mi'e — taturor, dela strîb­oFişal de birou cu drosebite apti­tudini de pimnire pani Îs cei mai la vază politicieni ai ţării, formală care n® stăpfinişte de aproape an decsmla, arată nu numai felul de a gândi, dar ci gradal da cultură la care a ajuns societatea românească contimporană. „România Mare* expresiunea miga­lomaniei clasei coaducătoare, aşa de vădit influenţată de mentalitatea ve­cinilor dela apus sau dela sud, sa putea pleca decât dela o societate profond­­ ignorantă la ceeace priveşte Istoria aer­­ului nostru şi depila lucr­­âtoare că aetd da­ns^trre al Statului român începe cu cutare eveniment al veaccin! trucat san catsro adunare naţională a timpurilor da tot receate. Câte dintre persoanele ca ifos care pretind să ia part® la conduceres ţării, ar p­utea spune ceva cu privire la spora nesfârşit de lângă din viaţa poporului românesc care precede anulat 1821, epoci neutilizată in disosritivUe lor de neobosiţii retori­cis­ şi traas-carpatim? Pentru cel mal mult­ dintre dânşii această tposă nu mărită a fi cercetată şi plăteşte într’o adâncă cesti. Şi ■tunsi, după cel mai comod sistem ra­ţionalist al vaacclUi al VUI-lea cara stă­pâneşte Încă aşa de pntsmic jtsdecda semenilor noştri — socotrak-i gata. Românii sa srătat, mai puternic, dorinţa lor de a trii liberi, cu prikjel rsvo­­luplor din 1848 căiri au avut loc, simsdtsn, In cele trei principala. Mişcarea, reuşită numai in parte, a des la unirea Moldovei cu T?­ia Ramâ­­nezscfi, şi mai târziu, in 1881, în Ms­­melersa Regatului — rezultatul politic maxim al dorturii românssc Iu veacul trecut. Lărgirea hotarelor acestui regat până îa asin ginţi® anor |i»annti oare «ne zice* că ar fi fost odată alt noastre, va pate» duce, In concepţia acestor oa­meni, decât ia o România­ Mare — o Românie alcătuita d a b-s ;âîi d­eparate, din provincii cu iaterese deosebite, din regiuni cu caractere booâehiioare, o Ro­uluie mozaic uaâe e nevoie să se afirme cu ori­ce ocazie necesitatea pai­­tiţii suflsteşti. „România depilai* ssa „România în­tregită" — preferim a-etstă di® urmă nuanţă, fiindcă coprinde şi supraome­nescul efort al râzboiului de dezrobire — este a doua farastă, care por­neşte dintr’o concepţie ştiinţifică, isto­rică, din concepţii de naltate a vieţii româneşti, din cele mai vechi timpuri până astăzi Ea porneşte din convin­gerea exitenţei în tot evul mediu a anei vieţi româneşti nsu­stre care se în­tindea peste toate ţinuturile dintre Tisa, Nistru şi Dambrr. Infr’en lung mileeia când va?paţ­i nu formsa hinisre prin mijioe.nl palaatulal nostra, porneşte din ţigara ta unei vieţi politice d­nît­re, vădită în ceie dintâi forme politic®, enezatul şi voevodatul aceleaşi înăunt ■« acestor hotare, dar mai alee­­ concep­ţia care a dat titulatura stăpânitorului primar»! mare Stat românesc: „Domz a toată Ţara Românisscă* cens­ ce pre­­supune: peste toate ţinuturile unde se aude graiul romiasst; în fine porneşte din amisticiei stăpânilor pa care Voi­­vozii noştri din ambele Principat®, cu o tre­cere intreruper), pini la Mihalu Viteazul le aveam In pirţ de ard­elena, când Asalaşul şl Făgăraşul şi Ch­elul şi Cetatea de Baltă şi Bistriţa, ca zeci de sate imprejsr, făceau parte din posta ru­­fiile lor, în această perapsolivl istorică Reg* tul de până mai ieri între ho­arele *ale înguste, ne apare isumal ca o nonie de trecere, de îa o epocă de încerc&ri na usai în parte isbut te la o epocă de în­chegare a unor eitnațli politise care au mai fost cândva. Deci na „România Mare* — ci România reficută, România deplină — Românii întregit!, căci nu e vorba de un calificativ ales la intim­plare, ci de un cuvânt care cuprinde o sfântă indreptăţire a situaţiei noastre da azi. Dacâ celor mai în vârstă nu li se poate modifica mentalitatea şi... stilul, presa şi şcoala, ca factori de educaţie, ai coborâre cât mai adânc în sufletele noilor generaţii o formulă care în­seamnă o conştiinţă de drept şi un ladema de munofi în ogorul înaintaşi­lor noştri. Mihail Eliescu, profesor. utatt tfc­amtaiMB Balcani­zarea Poliţiilor regionale? — Pentru d-1 Ministru de Interne — Io „Moal­or»I Oficial" No.­184 din 16 Noimvrie 1921 s'a pubîicat In-ltd­ Ds- | cret Re­gal refaritor la enlîlcma Poll­­td'or şi Incedrxrea persana'nînl de Po- j Hţle om Ard?*?, B»r.at şi Bucovint. Prin acel Înalt Decret, Prefecturile R*g'on*la sa încadrează ca Prefecturi da Poliţ­e, i’sîrârgâsdn U-sa str hoţia • mie. Pria coane încadrări ficându-ss mari nedreptiţi faccţionarl­or de Poliţie din Ardeal şi Biaa*, aceştia au potir­at energic şi trataţi chiar şi de toţi de­pou­ţii averescani asdslenl şi da în­treaga opleie publică an Înaintat, prin d-1 foii Ministru Gogi, nu memor­a Guvernului Urmarea * foat că d-1 ATg&­­taiana atonei Min'stra la Iot­rne a suspendat executarea unifîcirii Poliţiilor. „G­reta Tran­­­v«aie­»a publicat la acel tmp toata acestea, adăugând că «no­ma­­d» ar fi de lungă durată*. In „Monitorud Oficial* No. 218 din 27 Decemvrie a. c. a cbes Dacret Re­gal se p­bni'i din nou în întregime. Se vede că cei interesați voesc a se folosi de împrejurările de transit­e de la un Guvern la atul pentru a aduce la În­deplinire anificana contra căreia s’au iidicat kactiostul şi întreaga opinie psibiicâ precum şi toji deputaţi! arde­­îeni. Eâe ds datoria nnsst^â a sirt go atenţiaaea d-lui M­an­tru de Interne şi a d-lul Ministru al Ardeal alul pantoni a preveni swasti masoperă. Ducerea h iadeplinire a unificări!, astfe! cum s’a conceput, va fi egală cu dnsfi­nţarea com­plectă a serviciilor de Folie din Ar­deal şi Banat. Funcţionarii de Poliţie vor fi siliţi să demisionezi în masse, deoarece ce ai Încadraţi melt inferior celor di® vechiul Regat, fiind aici fata­rizaţi d­ieaîî politici ai fostului Ga­vera Ave­res .ra. Serviciile de Poliţie vor deveni simple aceste ambe ale Prefecţilor de judeţ. Ca sigur situaţia aceasta poate conveni acelora cu o concepţiune balcanică şi ceea­ ce priveşte or­ganizarea unui serviciu de Stat de importanţă, le convine pentru a transforma ţara în paşalâc. Convine şi a celor învechiţi poliţişti cari nu pot suferi o organizaţie civilizată de poliţie, ci doresc balcanica po­liţie a lui Radu Mihai. Nu putem rămâne însă indife­renţi faţă de aceste tendinţe, îm­potriva lor am dus şi vom duce lupta cea mai aprigă. Ardealul vrea să dea un aport de civilizaţie în contribuţiunea pentru reorganiza­rea trainică a Statului — nu să primească plecat paşalasările bal­canice. Cunoaştem în d-l Ministru de Interne omul gata să cerceteze chestiunile cari interesează, în măsura reorganizărei Poliţiilor. Ştim că este duşmanul hotărît al bal­­canizărei serviciilor de Stat. Aştep­tăm dar dela d-sa intervenţia ener­gică, pentru ca să nu-şi poată bate joc, câţi­va interesaţi, de-o institu­ţie de mare importanţă — şi să pună ordine acolo unde n’ar tre­bui să se îndrăznească prea mult, trecând peste hotărîrile miniștrilor chiar. Cugetări de Anatole Frame. Faptele noastre asat singura măsură a timpului.* În noapte* în care suntem cu toţii savantul sa loveşte de pereţi In timp e® Ignorantul stă liniştit in mijlocul cernerii.* Nu eşti fericit pe lume, descât atunci când îţi uiţî de b­ine. * Răul e nacessiv. Dacă el n-ar exista, n-ar exista nici binele. Răul e unica raţiune de a fi a binelui. ■Ce-ar fi curajul efparte de pri­mejdie şi mila fără durere? Ce-ar deveni devotamentul şi jertfa în mijlocul fericirii universale? Se poate concepe virtutea fără viţiu. Iubirea fără ură, frumuseţea fără urîţenie? Graţie răului şi suferinţei, pământul poate fi locuit şi viaţa merită osteneala de a fi trăită. * Cea mai mave virtute a omului vsle peste curiositatea. Noi vrem sS ştim; e «deVărat cS aa vom şti nimic niciodatl. DsS cel puţin, vom îi opus, misterului universal, care ne înconjoară, o gând­ie încipriţinatâ şi priviri îndrâzneta; toate rezozneta celor cari rezonesză, nu ne vor vindeca, dl® fericire, de această mere nelisişte, care ne zgrifi la faţa­­ neasnoficatorii. O aprinde­re de viaţă ca oliva coaptă care cade mulţumind arborelui care a purtat-o şi binecuvântând pământul care a hrănit o.* Ce-i viaţa, dacă nu o urmare de morţi parţiale? Trebue să pierzi totul, nu dintr’odată, ci mereu; trebue să părăseşti totul în cale La fiecare pas noi rupem câte una din legăturile invizibile ce le a­­vem cu fiinţele şi cu fiinţele şi cu lucrurile. Nu înseamnă asta a muri necontenit? O, această con­diţie e grea, dar e condiţia ome­nească. Pentru zidirea Bisericei, „Sfintei Adormiri" din Braşovuî-vechiu. La fondul pentru zidirea unei nouă biserici în parohia rom. ort, dela biserica „Sfiet Ador­­miri“ din Braşovul-vechiu, au mai incurg ur­mătoarele donaţiuni: Dela: D-l Simion Blank, mare fabricant în Bucureşti din prilejul sărbătorilor Crăciunului, 1000 Lei. D-1 Petru Pavel şi soţia d-sale Elena 500 Lei. D-1 Alexandru Tissescu, redactor ziar „Car­­paţii“ 800 Lei. D-1 Alexandru Băeilă, director „Teatrul Na­­ţional“ 300 Lai. D-1 Ilarie Noaghiş, veterinar orăşenesc şi soţia Domniei-Sale Silvia în amintirea răpo­saţilor copii: Caius şi Veturia 800 Lei. D-na Elena Voicu (Chiţoe) 200 Lei. D-na Maria X. 100 Lei. Faptele nobile se laudă de sine. Esprimăm pe calea aceasta d-lui Simeon Blank pentru nobilul Dlei-Sale gest, cât şi celorlalţi p. t. donatori pentru jertfele aduse pentru un scop atât de sfânt, — în numele meu cât şi al poporului nostru braşovechi la pro­fundele noastre mulţămiri Al Onoratei Redacţiuni. Braşovul-vechiu,­in 30 Decemvrie 1921, cu deosebită stimă Iosif Maximilian paroh. Toatvnn Maroara voiculescu $1 1 Caii i. Manolescu la Braşov Erl scară publicul br’şovecn a *vrf prii#joi că admite îa „Coîlu' dl« flori* pe anii dintre mstrM artist] dfinivârsU! ai acenil române. Reprrzrnfațl* ds •zeară a întrecut cu ranl­ aşteptările, csre, frtfi de cele precedente răm­Sn* într’o super!orb­*te de necomnaTSt. Ia Liane d’Orlaad, d-sa M»r!o*ra Volculeicu Interpretfir/d en malt auflei firi rfi mal vorbit» de artfi, * deşteptat admiraţia publicata! braşovean care nu a mei avat pânfi acum prilejul de a în Braşov Ia o reprezentaţie de valoarea irh­etlcfi a «relei* de aseară. Iu R*astz, dl Ion Mîoolescu rsdfi în­­tr’aa th!p ca care nu maestr’* aa poate lânde, «ţările salletesti, atât pe esta taste exteriorizate prin grai cit şi pe eeta violente prin mlmtoi. D-l Critico, în Maurice Or’aud a ti­ent încordată atenţia publicului, cere priv’a ca an v!u tateres Int­ nparea *lm­­tfimlateior uaui tânSr de 20 ani, csre ae sbfitaa între tab’rea de mamă, da­toriile pe cari ta avat faţă de cel din jara-i șl gândirile aoartel Iui vitretre. Asemenea a-au distins prin consilin­­cioM'tntea redării atât d­ea Nor* Peyow în Nellie Assotz, M. T. Cosmin îo Lo­pcîan, d-na Cătuşă El vas (de o adevă­rată valoare artistică) cât şi ceilalţi artişti. Reprezantaţia de asestă care va ră­­mâne o frumoasfi amintire pentru Bra­şoveni, atrage artiştilor meritai de a face o adevărată propagandă naţională şi culturală. Dorina trapei acatas sucesa d® aasarfi şi p*ntru celelalte doufi represeetatlani . A'tăiearfi: „Regreta*, cowndie în 4 act», de Fters şi Caillavet şi Et». Amen«, iar mâtoe, Dominées aeara celebra „Mons Yann«* de Mieterb­ack. Preţurile locurilor su fost rsdaee ca 25% pentru toți fan­frossarii. De la „Asociaţimsa bănăţană de arte frumoase” Sub­semnaţii iniţiatori şi fond «tor­­eon» voleim îa conformitite cu dienezlţiita statutare Adunarea, generală de consti­tuire a societăitii „ Asocisţia bieăţană de arte frumoase* ew «edial Timişoara pe ziua 1 iamusarie 1922 la orele 10 a. m. in sala profesorală dela şcoala supe­­rioară de art® şi meserii dla Tim­ifosra, la care învltim pe toţi profesorii de desemn dela şcolile medii şi secondare ds orice estogorii, pa ca! de!» scaalsie ds anta şi m­ierli, pe toţi arhitecţii, ar­tiştii pictori, sculptori din judeţele Ti­miş, Torontal, Cara.ş*S(­veran şi Ara«t, pîecum şl pe toţi ditataaţii amatorii artelor frumoase din Bsaat. Ordina» silei: 1. Alegerea anul prsssî­­d*nt sd hac, a unul secretar şl doi bă bsts d* îacredsve., dssch'derea ada­­wârii; 2. Verificarea membrilor înscrişi; 3. Aprobarea sfatatstor; 4. Constituirea in lsa* «tatatrici; propuneri; 5. închi­derea sdMiiiiL Timîșoars, îa 19 D cembria 1921, Conel L'nbă ta. p. di?, st pl. ds arte si meserii Timișoara. Iosif Vsksaa m. o. prof, la liceul „Diacoaovidi L«?ga“ T,m*soar a. Perce­a Pavai m. «.prof, la s reala sap. de arte g­­raessril T mi­osra. Faî«ncay m. p. pictor academic Ti­­ulyeara. ' SiÿOs Aadrel m. p. praf. li şcoala de art» şi meserii Timişoara. Kiein laeoo m. p praf. la şcoala sap. de arte şl meserii T.mtaioars, Hab*rf Matai m. p r»nf, ]« şcoala' mnp. de »rt» şl meserii Timisoara. lo»n («sc ra­­p. pictor­ ul prof. la «cnal* norwsll Timișoara, Ioachim Peria» n. p. prof. de delemn latac^slt Bormsk­ ITimlșoars. Szekely Ludov’ ra. p. sef’ingineriIt serv**!!»! tetoak Timișoara. Gă"âss^Fardinand m. p/aculptor TI­ aafreara. 1 Ojfeaas Stafaa 'a». p. prof."la școala san. de arte și maierii, 'publicist Timi­şoara. Sinkovich N. m.'p/p’ctoîTsl profesor T.mîyoara. INVITARE Mr. 13,1924 Dida­ct­i­ca - cultur­ale Cercul cultural al învăţătorilor din plasa „Bârsa de sus“ jud. Braşov. Joi în 22 Decembre c. loviţitorii din plasa Bârsei de sus, şi-au ţinut aduna­­rea de fonat unice în cerc Cultura! în comuna Ghimbav, localul şcoalei. Cu ecrst prilej ei s’au const­ruit în urmă­­torul mod: Preşedinte înv. director Romul Cris­­tolovesn. Secretar înv. loan Nan. Casar­lav- Bart. Tipeni, toţi din Râşnov. După constituire s-a stabilit progra­mul de muncă în viitor, hotărând a se ţinea aceste Întruniri cel puţin de 4 ori pe an. Proxima adunare se va ţinea in co­muna Vulcan în 30 Ianuarie st. v. 1922 Cu urmfitorul program: 1. Partic­parea în corpore la serviciul divin la 9 ore a. ra. Executarea rispun­­surilor Hturohice In cor. 2. Prelegere practică cu elevii din loc, din limba română. Critica. 3. Masă Comună, ca Întreagă inteli- v­isata din Ioa. ’1 4. După masă, conf*rîntă Intimă. 5. Şezătoare literară. „Higienă*. a) Disertaţia de înv. dir. I. Pasca din Codlea. b) Declarifiri şi cântări de elei şcoalei. La această şezătoare să fie Invitat îi-1 treg poporul din loc. A urmat masă comună Iatr’ua res­taurant local, la care pe lângă cei 15 jocători şi învăţătoare, sa participat primarul din comana Ghimbav, prima­rul din Codlea, învăţătorii Iaşi din loc şi un grup de d-n’ ofiţeri din localitate. Această masă a fost o adevărată ser­bare, animată de vorbiri şi cântări. In decursul mesei s’a pus bază unui foni al „Cercului Cultural* donând: D-1 primar loan Stoia din Codlea Lei 100, d-1 George Maron din Ghimbav Lei 50, d-1 înv.­dir. R. Crîstoloveac, Râșnov, Lei 50, d-1 înv .dir. loan Pascu, din Codlea Lei 20. Total Lei 220. Inceputul a fost încoronat de un bun rrcnicat moral si material. Stabilea programului şi designarea locului şl a timpului pentru a treia con­venire, se va face In şedința din 30 Ia­­nuarie 1922. Râşnov, luna Cacomvrta 1921. R. Cristolovean. Odată "cu numărul de­ Crăciun, ziarul nostru va trimite abonaţilor sâi un frumos Ia acelaş timp, suntem In plă­cuta situaţie de a anunţa * reorga­nizarea ziarului nostru, care va apare dela 1 Ianuarie st. v. 1922 în 4 pagini zilnic. „ Zilele acestea vom anunţa amănunt această reorganizare cai! va face din „Gazeta Transilvaniei unul din marile cotidiane ale ţăre Faceţi din vreme abonament pentru a putea trimite fi nobile abonaţi calendarul nostru. Calendar de Operete pe anul 1922 ’f ► Corespondenți Din Brăila. Lipsa de petrol. Ds câtva timp oraşul Boston duce o Hpeft totală de petrol şi beeziefi. Această liotă « bina venită speculanți cari vând pet'otal ca 5—6 L?i kgr­, Iar benzina ae vinde cu 10 Lei kgr. Edilitate D-1 Trăim Tno, advocat, noal pwfe :t «1 ]*d?tnlai u'alreîntort din Capitali and® faxes* neutra a depune jevîmlitol. Joi în 29 Decemvrie a. c. nona comisiane Interitvară de anb pre­­sidenţia d-mi Nicolas T. Faranga a de* pres hrimintal. Dia g nsarea ao«ei comisinal Intéri­maire fis parte mal mulţi fraataşi al orssalul fără deoaebire de coloare. Preturi maximale. Prima mfisară ce va (aa nona con­ttaae laterimarfi va fi fxtrea de noai preţuri ntaxmale, căci cele ve hi ajunsete afi nu se mai res­pecte de osait timp. Diverse Cercai ziariştilor aalariaţi „Preia* de anb president)!* d-lii Iosif Discher a donat soc. de ajuto­r „Patro­naj nn* 500 Le! îa locul unei coroane ce urma a fi depanfi la mormântul d-nei Cs­­k­opl Cloni, mama d-lui Bszile Cioai adiocrt, directorul ziarului, „Cariera*, I. P. Brăila.

Next