Glasul Bucovinei, decembrie 1919 (Anul 2, nr. 302-323)

1919-12-03 / nr. 303

y­­r­i ' n I Anul II Cernăuți, Miercuri 3 Decembrie 1919. Glasuri APARE ZILNIG» I Bucovinei Teleksn Nr. 61. , Fondator: Sotifu Peisarii. Organul partidului democrat al unirii Abonamentulu­r« R­âs­sa 60 lai, pș ‘ls an 80 lei, pe trei sani 15 lei, pentru țifei si» silnic , pe un an 80 lei, pe s­ s an 18 lei, pe trei m­ai 7.50 ; mumai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe­­ is an 8 lei, pe i Un număr și admimistrația iternă Bstîp Strada FIoride«1* Ro. 351 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc articole numai iscălite Anunțuri si reclamei se calculează dupa tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDONI No. 33 Festen inserate In interiorul ziarului se arcă taxa cu 50­0­0. Problema zilei la urma ultimei note—a noua—a Con­­siliu­lui suprem, redactate în som­a de ulti­mat, cu accente care acopăr orice senti­ment de prietenie iață de noi, într’un stil neobișnuit intre aliați, corpurile legiuitoare și noul guvern, înainte de toate celelalte, vor trebui să dea o soluție problemei noas­tre externe. Cunoaștem atitudinea partidelor istorice față de tratatul de pace cu Austria. Iscu­sința diplomatică a d-lui Braila­u n’a putut să biruie la Paris vechea antipatie a d­lui Clemenceau față de d­$și, antipatie care în casul acesta a adus ț^dii rău țării noastre. D­l Take Ionesco, neavând succesele do­rite în politica internă, și-a încercat noro­cul în politica externă, făcând în capitala Franței concesiuni de tot felul, cu chestia Torontalului reclamat de începând Sârbi, —pentru cazul că ar lua locul d-lui Bră­­tianu. Prin urmare ,incrații au pr­oblamat re­zistența față de aliați, iar opoziția conser­vatoare și­ averescană s-a declarat pentru semnarea tratatului fără de reserve. Celelalte partide și fracțiuni politice, lipsite de apucăturile vechiului politicianism și neputând face din problema externă o chestiune de putere, priveau această hartă cu sentimente diferite. Pentru unii au fost mai hotăritoare simpatiile față de aliații noștri, cărora le datorăm atâta, pentru alții resentimentele­­— generale de altfel — în con­tra unor anume dispozițiuni din tratatul cu Austria. Dar aliații nu vedeau înaintea lor decât partidele istorice. De dragul lor nu aveau nici un motiv să ne facă concesiuni, câtă vreme aveau impresia că aici nu este vorba decât de atâta lucru : va fi d. Brătianu sau­­ Take Ionescu ministru-președinte. Dacă astfel țării nu i se putea aduce nici un folos, a­­liații, desgustați de ponegririle reciproce ale celor doi șefi, aveau toată dreptatea să se gândească numai la interesele și avanta­­giile lor, la urm­a alegerilor situația s’a schimbat.. Astăzi aliații au în fața lor blocul democra­ției noastre naționale. Nu mai e­ vorba de ambițiile personale ale unor șefi de partide, ci de sentimentele și interesele vitale ale țării întregi. Nu mai au de a face cu poli­­ticianii devotiți oricui le asigură puterea, ci cu bărbați de ale căror simpatii vor tre­bui să se lipsească, dacă nu vor avea toată considerația pentru străduințele lor de a-și servi patria. Prefacerile în politica internă a României impun aliaților o nouă orien­tare în relațiunile lor cu țara aceasta, unde au atâtea interese. In condițiunile politice de până aci, o epitropie politică și economică a marilor puteri, cu toată umilința ei, ar fi putut poate să ne scutească chiar întru­câtva de rava­giile politicianismului. Dar noi intrăm acuma în epoca maturității noastre politice. De fap­tul acesta își dau desigur seama și aliații noștri. La București se văd, precum se pare, cele dintâi­ semne ale noului curs. Ni se vestește d. Iorga, punând în fruntea „Nea­mului Românesc“ (30 Noembrie c.) urmă­torul comunicat: «Suntem informați din cel mai bun izvor că noua ?iotă a Aliaților, de­și concepută în ter­meni duri,—după opt note la care nu sa dat nici un răspuns suficient —, nu înlătură câtuși de puțin facultatea de a negocia asupra unor formule mai potrivite după simpla declarație că suntem dispuși a semna. In ce privește retragerea trupelor noastre pe linia hotărâtă de Conferință, nu se fixează nici un termen pentru aducerea ei la îndeplinire.« In cercurile Aliaților domnește și acuma cea mai bună dispoziție față de România cea adevă­rată și față de parlamentul pe care și l­a dat.» Nu sunt decât puține zile până când ne vom convinge, dacă este întemeiată spe­ranța noastră ca o soluție se va găsi, care ne va satisface și pe noi, și pe aliații noștri. Alecu Pr­ocopovici x"" Cum își închipuie Ungurii scutul minorităților Citim In „Românul“ din Arad (20 Noembrie c.) „Voința Poporului“ (Népakarat), care apare la Budapesta, în numărul său de la 10 Noembrie scrie : „Preocuparea de frunte a cercurilor politice se­rioase este problema evreiască. Cercurile politice con­ducătoare, vor prezintă constituantei, care se va în­truni în curând, următorul proect de lege : 1. Evreii vor fi scoși din toate funcțiunile de stat. 11. Evreii vor fi lipsiți de toate drepturile poli­tice. 111. Se declară prin lege, că șefi ai muncitorimii, evreii nu pot fi recunoscuți, evreul nu poate avea rol in organizarea muncitorimii. (Pentru că temperamen­tul lor sangvinic, setea lor după puterea ocârmuirii, imoralitatea ce-i caracterizează ar propaga din nou teroarea roșie). IV. Muncitorimii i se asigură un drept nelimitat de organizare, sub conducerea unor șefi creștini, eșiți din rândurile muncitorimii,­­sau altor creștini, cari au obținut increderea muncitorimi!). V. Evreii să fie excu­și din presă. Legiferarea cât mai repede a ideilor mai sus expuse, este singura moda­litate, singura condiție care asigură existența și întă­rirea patriei noastre creștine. Având în vedere calitățile de rasă ale poporului evreesc, care n’are țară, dovedit fiind că prin toate acțiunile sale, ca om de sfat, c­a șef al muncitorimei, ca mânuitor al condeiului în presă, numai strică po­porului și patriei noastre, sfera de activitate a ovrei­­mii să fie redusă într’atât, ca prin apucăturile ei, să nu mai fie vătămătoare pentru noi. Afirmațiunea în­­trebuințată azi de evrei atât de des, că sunt ovrei buni și evrei răi, nu are nici o seriozitate. Faptele trecutului nu pot fi schimbate azi prin mărturisiri de așa fel. Nici în viitor nu va fi scris pe nasul ovreilor, că acesta e cinstit, iar cutare necinstit. Nu mai putem avea încredere in nimene. După evreii „buni“, si bătrânul Samuell­ a fost un evreu cinstit, „bun“. Ei bine, dar fiul acestuia ?“ In chestia constituirii noului Guvern Un incident a avut loc eri la Cameră între d-nil Maniu și Iorga. Cel dintâi spunând d-lui Iorga că va face guver­nul împreună cu d-sa. d. Ior­ga a răspuns că în nici un caz nu se poate conta pe colaborarea d-s­ale. Din „Ren. Rom.“ * « Nr. 303 Cronica bucureșteană Situația externă. Invalidările în parlament. Qsnsfătui­­rile politice. Criza de guvern. In presa opoziției se încearcă de câtva timp o ciudată diversiune în politica externă a țării, cautân­­du-se să se combată cu orice preț politica de rezis­tență, preconizată de fostul guvern. Se caută să se dea anumite interpretări dintre d-nii Clemenceau pe de o parte și dintre d-nii Mișu și Bal­four pe de altă parte, inventându-se incidente a căror autenticitate e suspectă. Noi știm, că atitudinea plenipotențiarilor­­ noștri, la conferința păcei, a fost dintre cele mai demne și a pus în cumpănă prestigiul hotărît de jertfe și­ eroism al Statului românesc. * ❖ * Caracteristica actualului parlament stă la faptul că, după părerea noastră, el este expresianca logică a­­ voinței populare, întrucât însuflețirea care domnește, dovedește că el reprezintă cele mai de seamă curente politice din România­ Mare. Acest fapt s’a dovedit cu prisosință prin discuțiu­­nile animate cari se fac chiar în jurul validării man­datelor, ce treceau până acum în chip aproape mecanic prin parlament. Diferitele grupări politice caută să stabilească apropieri intre ele în vederea unei atitudini comune și astfel se alcătuesc blocuri parlamentare, chemate să reziste tendințelor protivnice vederilor comune, cari alătură aceste grupuri pentru un moment. La chestiunea validărilor, trebuiește menționată in orice caz validarea aleșilor Bucovinei. Oamenii, ale căror legături și dedesupturi se cunosc, și-au permis să speculeze o petițiune de con­test­are a unui restrâns număr din fracțiunea germană bucovineană. La București se știe și se explică rostul con­­testațiunei : Stăpânitorii situațiunei de ieri, mă înțeleg să se resemneze, când văd trecută autoritatea­­ ce-o aveau, iar pe adevărații lor stăpânitori. Înlănțuiți de împrejurări vitrege odinioară, liberi și conștienți de dreptatea lor. Du­reros însă pentru cd unul sau doi, cari s’au ridicat să se susțină contestația. Camera întreagă într’o supremă indignare, a pus lucrurile la punct, do­vedind soli­citarea înțelegere­ sentimentalul național. * » » Consfătuiri politice s’au ținut și se țin mereu, de către toate partidele, în vremea din urmă. Adver­sarii politicei de rezistență au încercat zădarnic să atragă de partea lor elementele noilor grupări, căci acestea au înțeles, din capul locului, că se urmărește o tendință contrară interesului actual al politicei noas­tre naționale. Dovadă este atitudinea subsequentă din Parla­ment, urmă de reprezentanții autorizați ai acestor grupuri, in micile chestiuni cari s’au ridicat în ulti­­mile zile. Alegerea dela Iași, validarea d-lui Cocea sunt elocvente in această privință. Cât, despre declarațiunile d-lui Marghiloman, fă­cute la clubul progresist, cum și interpelarea anunțată de d. V­ctor M­olescu la Senat, ele nu si par lamen­tabile expediții în domenii pe care opinia publică le respinge în chip hotărît. De altfel faptul că mulți partizani ai autorului păcei de la București l'au părăsit în ultimul timp, do­vedește falsa orientare și atmosfera penibilă a acestui partid. * * * Demisiunea guvernului, așteptată și prevăzută de toți, s’a produs V­neri, imediat după construirea Par­lamentului. Declarația de retragere, curajoasă și hotărită ca form­a și fond a fost citită de șeful fostului gu­vern d. general Vâitoianu. Ne găsim deci în plină criză de cabinet.

Next