Glasul Bucovinei, martie 1920 (Anul 3, nr. 365-390)

1920-03-26 / nr. 386

Fag, ä Sosirea d-lui Vaida Luni, 21 Martie la orele 12 a sosit cu Simplonul de la Paris, d. A­. Vaida delegatul României la Con­ferința de pace. la gară se aflau d-nii N. Iorga, Paul Bujor, Dr. Lu­pa,'L Borcea, I. Mihalache, Ștefan C. Pop, Mihai Po­­povici, foști miniștri și un mare număr de deputați și senatori țărăniști și ardeleni. D. N. Iorga luând cel dintâi cuvântul a urat bu­­tart venire d-lui Vaida, asigurându-i de toată recunoș­tința și încrederea democrației românești, care a găsit ln d-ta un apărător fervent al cauzei române la Paris. D. Iorga a spus că ultimul cuvânt al acțiu­nei democrației; îl va avea d. Vaida. Vădit emoționat d. Vaida a răspuns sentimentelor d­e dragoste arătate prin vorbirea d-lui Iorga și a mulțumit tuturor celor ce l-au sprijinit. — -------—-------98"“—------——“ O Rectificare Ni se cere publicarea scrisorii de mai jos, pen­tru care răspund cei ce o slăd­esc: Onorată Redacție. Privitor la notița din N­rul 3 a­ gazetei „Țără­­pdmea”: „Cum procedează Consistoriul“ Vă rugăm să binevoiți a publica următoarea rectificare : Din respect față de clerul nostru nu insistăm de s da publicității faptele nepreoțești ale Părintelui Po­­povici, dar ele sunt de așa un caracter, că nu doi membri ai I. P. V. Consistoriu, ci ne place a crede că inntreg Consistoriul în frunte cu Inait P. Sf. Sa Mitro­politul nostru n’au convins, că o rămânere și mai de­parte a Păr. Popovici în această paroc­ie e absolut i­mposibilă. — Reproșul că Sf. Sa nu are neamuri în Consistoriu, cari să-l scoată din încurcătura aceasta o rectificăm într’acolo, că păcate de feliul celor comise de Sf. Sa nici rudele e dle mai miloase nu le-ar putea afla de compatibile cu starea preoțască. — Un sfat lasă 1 dăm Port. Popovici, ca să nu se mai folosească de arme de aceste pentru a se desvinovăți, căci nu cre­dem să afle un singur răzeș «au marii băștinaș din Broscăuți-vechi care n’ar putea ident­fica cu purtarea și faptele Sf. Sale și de a au feșteți această stare de­­ oameni cinstiți, ba din contra vom fi necesitați de a da publicității fapte de-ale Sf. Sale, cari nu-i vor răpi numai postul de paroh­ din Broscăuțî, ci chiar și re­verenda. Pentru rătășime : Eugen B­r­a­d­a, primar ; Petrea B­a­h­r­i­n, ajutor de primar ; Mihai Neagoț ajutor de primar, lile I­e­re­mi­e I­a­n, loan D­r­i­g­h­i­e­r. .............................a»-- ----------------­ GLASUL: BUCOOINEI ____­ 7 Nr. 386 Deja direcțiunea de finanțe (Pentru reetanțieri) Având în vedere cerințele financiare de tot­meri cărora statul trebue să le facă față și vărsarea ne­­suficienii de impozite la casierilele financiare din partea contribuabililor, direcțiunea finanțelor invită pentru a evita înlsuri mai aspre, pe toți contribuabilii cari au rămas în restanță cu plata impozitelor să-și achite cât mai curând datoriile lor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât calamitatea cu notele de 1000 cor. care până acuma a fost un pretext pentru sustrage­rea contribuabililor de la plata impozitelor, a fost înlăturată în favorul populației. IN­FORMAȚIUNI . Vaida despre recunoașterea Basarabiei. .— D. Vaida a acordat ziarului »Renașterea Româna1« un interview, în care u­mătoarele în privința recunoașterii declarat­ei­Basarabiei : Din ziarele românești, pe care l - am putut avea în Italia, am văzut că aici sa pus la în­doială recunoașterea Basarabiei. Mă surprinde acest lucru, de­oarece eu știu că actul care consfințește hotărîrea Aliaților privitoare la Ba­sarabia, a fost trimis M. S. Regelui. Acelaș act, a fost trimis de un ziarist străin, fostului ministru de inter?ne dr. Lupu. N. R. Ne-am mirat și noi, că s’au aflat unele ziare românești, cari au pus la îndoială autenticitatea telegramei prin care ni se recu­noștea Basarab­ia. I­­­POLITICE Situația politică. — Cercuri bine Informate sus­țin că noul gu­vern și-a asigurat o majoritate a Par­lamentului, cu care speră să și poată îndeplini opera legislativă. Convingerea generală cere, că la acesta vremuri grei, toți factorii politici sânt datori, să colaboreze la ridicarea și întărirea țării, in acest sens se dovedește și d­n­ințenia politicei bucovineni, care nu colaborează cu partide, ci cu toți bunii Români. Demisia președinților Corpurilor Legiuitoare.­­ Ziarele din București afirmă că la deschiderea Par­lamentului președinții Corpurilor Legiuitoare, d nn­"N. Iorga și P. Bajor ișî vor da demiși». Deschiderea Parlam­entului. — Astăzi, 25 Martie s’a redeschis Parlamentul. Președintele Consiliului de miniștri a cetit programul guvernului, program care cuprinde chestiunile cele mai urgente ale țării. EXTERNE Bavaria și tulburările din Berlin. Liga bavareză din Munlb­ia a lansat o proclamație, prin care de­clară că ultimele evenimente au probat, că nu trebue restrânse puterile suverane ele statelor confederate Proclamația cere ca Bavaria să adreseze un ultima­tum la Berlin, care să conțină revendicările minime de la a căror realizare depinde binele și civilizația statelor din Germania de Sud. Limba oficială în Cehoslovacia. Guvernul din Fraga a întocmit un regulament pentru întrunirea națională. Acest regulament prevede întrebuințarea limbei slovace ca limbă oficială pentru toate declara­­țiunile făcute de președintele Consilului și al Camerei precum și pentru declarațiunile făcute de comisiuni. S-a admis ca discursurile deputaților deferitelor na­ționalități să fie facute în limba minorităților pe cari le reprezintă. Stattefe­ Unite refuză semnarea tratatului de la Versailles.­ O telegramă din Washington anunță că Senatul american n’a ratificat tratatul de la Versailles de­oarece rezoluția care cuprindea rezerva republica­nilor n’a putut obține majoritatea necesară de două treimi. Senatorul Lodge a prezentat o moțiune cerând ca traista­ să fie retrimis lui Wilson, de­oarece e cu neputință să fie ratificat. Senatorul Hitchcock a de­clarat că nu e partizan al unei acțiuni imediate. Germanii violează tratatul.­­ Pentru a reprima­­ mișcarea revoluționară în Ruhr, guvernul german a trimis trupe în trnere regiuni cari se află la mai pu­țin de 50 de kilometri la est de Rin și cari, după ar­ticolul 43 al tratatului de ls Versailles sunt interzise soldaților germani. Guvernul german ceruse acum câ­teva zile autorizația aliaților, dar aceștia nu răspun­­seseră. •­­m Ziarele franceze constată ci aci e violare mate­rială a tratatelor de pace. Totuși ele sunt de părere că aliații vor avea de apreciat, dacă împrejurările jus­tifică ce s’a făcut de germani. FINANCIARE . Comisiune bugetară pentru Bucovina.— Comisiu­­nea parlamentară bugetară pentru Bucovina se com­pune din d-nii Cozla-Foru, Madgearu, Răuț, Simio­­nescu și Ionel Pop. Sosirea la Cernăuți a acestei comisiuni ne e incă hotărâtă. . * SOCIALE Legea chiriilor.— Din sursă bine inițiată „Vii­torul“ afirmă că în proectul de lege al chiriilor, cere-l întocmește actualul guvern,, se prevăd următoarele dispoziț­i : 1) Contractele existente și cele prelungite prin diferite decrete-legi vor suferi o nouă prelungire de doi ani, lăsându se la dispoziția guvernului posibili­tatea unei muoi prelungiri pentru un al treilea an, dacă nevoile vor cere-o. 2) Actualele chirii vor fi sporite cu 20, 30, 40, 50 și 60 la sută. 3) Se vor putea muta în casele lor numai proprietarii cari au stăpânit imo­bilul înainte de 1916 Clause?* de mai sus se vor a­­plica caselor de locuit și prăvăliilor. MUZICALE Armonia. In vedirea serviciului religios 1* deniile ce vin repetițiile se vor ținea la săptămâna aceasta Joi 25 și Sâmbătă 27 Martie la erele obicinuite. Totodată se aduce la cunoștință că primul concert al societății e fixat pe ziua de 15 Aprile a. c. Primirea membrilor se face de azi înainte numai în urma unui examen Informativ.^ PEDAGOGICE Conferință catehetică. Marți 30 Martie orele 3 și fam. p. m. la încăperile liceului Aron Pumnul din Cernăuți va avea loc o conferință la care se invită insistent toți cateheți, atât de la școalele primare cât­­ și cei de 1) școalele secundare și normale și profe­sorii universitari. Ordinea zi ei. 1 Raportul asupra conferințelor din trecut; 2 Reforma școlară și învățământul religios moral; s) învățământul moral independent de rele­­giune; c) timpul necesar pentru învățământul religios moral. 3 Pedagogica 4 Eventuale. București, 25 Martie 1920. Reforma agrară pentru Bucovina a fost pre­zentată ori nonîal ministru de agriculura pen­tru a fi supusă Parlamentului spre ratificare. Joi s-a deschis Parlamentul la care guvernul va­ face expozeul. Noul guvern va supune chiar mâne Parlamentului legea chiriilor. Este probabil ca domnul Vaida va primi mandatul de prim delegat de pace al României în străinătate. Miercuri s'a prezentat bugetul școalelor primare și în Minister se studiază egalizarea șesurilor învățătorilor cu a celor din vechhiul regat. Opera lui Lavoisier în desvol­­tarea Chimiei Uerane de deschidere a cursului de Chimie la Universitatea din Cernăuți Dr. N. D. Costeanu. Ia acest timp de confuziune științifică apăru La­voisier. Fenomenele relative la mărirea greutății prin calcinarea metalelor la aer, înmulțite de dânsul prin­­tr'o serie de experiențe și puse în lumină printr’o logică fără pereche, devin în marile sale o armă vic­torioasă contra teoriei lui Stahl, ți în acelaș timp piatra [fundamental ă pe care avea să-și clădească sistemul său de chimie. Ei arată că arderea nu e o descompunere, ci din contră o combinațiune, care rezultă din fixarea unui element al aerului de către corpul combustibil. Acesta își mărește greutatea, și mărirea greutății reprezintă greutatea elementului luat din aer. Cam în acel timp Priestley gazos, care întreținea foarte bine descoperi cu corp arderile. Această descoperire întări vederile lui Lavoiser. El demonstră că acest corp gazos este unul din elementele aerului și 18 numi oxigen. De atunci rolul aerului in fenome­nele de­­ ardere fu perfect stabilit. Apărătorii teoriei flogisticului, Cavendish­, Priestley­ și Scheele, au încercat să salveze teoria dându-i o altă interpretar. El ne spns că rolul cerului este de a lua flogisticul de la corpurile care ard. Priestley afirma că un corp întreține cu atât mai bine arderea cu cât are mai puțin flogistic. Aerul conține pufin logistic și întreține ar­d­erea. Oxigenul nu are de­loc, și întreține perfect arderea , pe când cellalt element din aer, azotul, fiind foarte bogat în flogifii, nu întreține de foc arde ea. Aceste vederi răsturnau însă mai rău teoria lui Stahn­ în loc s'o salveze deoarece Stalin­ afirmasesă că corpurile com­bustibile conțin flogistic, iar cele­­ incombustibile nu conțin de­loc acest fluid. Lavoisier a opus adversarilor săi un argument dedus din relațiunile de greutate: „Trebue să admireți, zice el, că totalul este mai greu de­cât o parte. Pro­dusele arderii fiind mai grele de­cât corpul care arde,­­nu pot fi considerate ca fiind unul din elementele­­ acestuia, căci nimic nu se perde, în reacțiunile chi­mic și nimic nu se creiază, materia fiind indestructibilă­. Dacă prin urmare, co­purile își măresc greutatea când ard, aceasta se datorește faptului că li se ada­ugă o materie nouă in timpul arderii. Pe de altă parte când cenușa metalică este transformată la metal, nu însemnează că metalui și-a luat înapoi flo­gisticul, ci din contră a perdut oxigenul ce conținea. Lavoisier stabilind astfel natura metalelor fixă și noțiunea de corp simplu. Ei arată că corpurile simple sunt acelea din care nu se poate scoate de­cât un singur fel de materie. Supunând astfel de corpuri la toate forțele, ele rămân aceleași: indes­tructibile și tncte compozabile. Cu modul acesta Lavoisier distruse pentru tot­deauna credințele alchimiștilor în transmutarea me­talelor. Această iluzie seculară n'a fost aici încurajată dar nici distrusă de teoria lui Stahl Atâta timp însă cât metalele erau privite ca corpuri compuse, ea tre­buia să dureze. Lavoisier arată apoi că corpurile simple au pro­prietatea de a se co­mbib* Intre ele pestre a­ da car­ter« la corpuri compuse, fără ca prin această combi­nare să se piardă ceva din materie. Greutatea unui corp compus va fi dar totdeauna egală cu­ suma greu­tăților corpurilor simple care s’au unit pentru a-l forma. Aceste principii ne apar astăzi simple și indis­cutabile, șî ei se impun ca niște adevăruri care n’ar­ nevoe de demonstrație, ca niște­­ axiome. Atenei nu era însă tot așa și au trebuit demonstrați. Demonstra­ția a făcut-o Lavoisier într’o serie de lucrări, care au rămas neântrecute prin claritatea expunerii, prin exac­titatea experiențelor, prin logica și rigoarea confu­­ziunilor. Și dacă ceva ar putea rivaliza cu descope­ririle sale importante, nu ar putea fi decât metoda sa de lucru, care aplică balanța in toate fenomenele chi­mice și care se poate numi a­șa pentru că el este adevăratul promotor. Și alți chimiști precum Caven­­disch, Bergmann, Margraf se serviseră de balanță pentru analize cantftctive, dar nici unur dintretușii nu se gândise ca s-o întrebuințeze la rezolvirea unei ches­tiuni teoretice. Lavoisier singur a avut această idee și el are tot meritul de a fi aplicat­e. Plecând de la stadiul fenomenelor de oxidație, Lavoisier a dat o importanță deosebită oxigenului și compușilor care conțin oxigen. Principiile de care l’a condus pentru studiul acestor corpuri au fost apli­cate la toți compușii chimici. De­ad a rezultat o teorie generală, care a avut de luptat mult ca să fie admisă de toată lumea. De remarcat este că tocmai, aceia ale căror descoperiri veneau în sprijinul teoriei lui Lavoisier, au fost cel mai înverșunați adversari ai acestei teorii.

Next