Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)

1920-05-26 / nr. 430

Paie. 2__________________ O așteptare înșelata Mă gândesc la călătoria din anul trecut a Su­veranilor noștri prin Transilvania. De când există Ardealul o călătorie cu adevărat triumfală ca cea a Regelui și Reginei României nu s’a pomenit. Ori­câtă strălucire s’ar fi încercat să dea Regii unguri din casa Habsburgilor venirii lor la „națiunea“ lor, ori­cât s’ar fi pus în mișcare tot aparatul decorativ de care dispunea guvernul ungar, o prăznuire adevă­rată n’a putut fi nici când ‘ vizita regală a vreun­ui Habsburg din Viena. « Cu totul altfel a fost în anul trecut. Regele a fost salutat ca împăratel Românilor așteptat de o mie de ani și Regina a fost primită ca împărăteasa bazinelor, ca ziua frumoasă din povești care aduce mângâiere și mântuire. Și nu s’ar fi putut face astfel și­ în Buco­vina ? Nu aștepta și țărănimea noastră, învrednicită și ea de un martiriu, care n’a avut, ce-i drept, aceiași durată, dar care a avut aceiași intensitate ca cel al fraților din Ardeal, venirea solilor libertății și ai unirii? Un veac și jumătate urmașii splăieșilor lui Ștefan cel Mare au dormit la aparență un somn greu din care-i deștepta doar zurăitul lanțurilor de robie. Dar un veac și jumătate a dăinuit undeva într’un colț al sufletului nației noastre gândul ascuns, care era o nădejde, cea mai nobilă nădejde, gândul că nu sântem părăsiți, că va veni odată și izbăvitorul noctru. ■ Și în ciuda stăpânirii austriace, care a fost o robire a trupurilor mai mult decât a sufletelor, ochiul din năuntru stătea pararea treaz și deschis, încercând să deslușească în negura viitorului lumina libertății și imaginația țăranului nostru își zugrăvia in culori vii pe urmașul domnilor moldoveni, care iarăși se va ivi pe aceste meleaguri. Venirea Regelui era o continuare a istoriei na­ționale, și venirea aceasta trebuia să fie mai presen­te toate o sărbătoare a țăranilor noștri. Venirea Regelui avea să se realizeze o dorință sfântă, nutrită cu amar al lacrimilor de un secol și jumătate. Țăranii noștri așteptau cu evlavie, cu reli­­gioșitate să se poată închina Voevodului lor. Și ce amar s’au înșelat ! Nu țăranul nostru care lucrează cu palmele lui pământul istoric al Bucovinei, nu țăranul care a în­grășat cu sângele lui acest pământ a fost chemat să se bucure. Doar prin satele pe unde a trecut Regele au putut in grabă să-și arete țăranii toată dragos­tea lor. Încolo s’a pus generalul Averescu, ca o umbră intre popor și Rege. Disprețuind orice tradiție isto­rică, disconsiderând legătura sfântă și tainică ce există latre nație și Domnitor, generalul­ui civil a încercat să facă din călătoria Regelui un drum de biruință pentru sine. Generalul a voit să se arete în cadre strălu­cite, grijind cu multă iscusință ca ca prilejul acestei călătorii regale să fie răspândit și în Bucovina chipul său, al domnului general ! Astfel i s’a luat farmecul unei mari sărbători a sufletului românesc. Un prim-ministru ajuns la această înaltă situație pe calea pe care o cunoaștem a păcătuit față de Națiune și a abuzat de Coroană. Dar păcatul acesta nu va rămânea nepedepsit. In anumite momente poți sfida și nația și co­roana, dar cu vremea se răzbună și una și alta. R. Gândea. Țictuța verde însamnă culoarea verde a ogoarelor ce se cuvin celor ce le muncesc. Pentru d. Gheorghiu candidat la Crudei Prim­im dela mai mulți alegători din cercul elec­toral ciudei următoarea scrisoare, : „Apelăm la D-Voastră ca om și preot să nu recurgeți prea mult la sârmele telefonice ale jandar­meriei. Bieții străjeri comunali nu mai pot alerga cu atâtea țiduii telefonice de la sat la sat. Cu fie­care ordin telefonic pierdeți câte cel puțin un vot. Oamenii au de lucru nu au timp să alerge pe drum.­­ Și cu fiecare sobor, părinte, perdeți câte cel puțin o sută de glasuri. — Vă rugăm să știți că noi trăim în veacul al 20 le­a când lumea și în­deosebi țăranii sânt puțin mai deștepți decât cu 500 de ani în trecut. Ne mirăm nu­mai că D-Voastră preot, încercați a face din Hristos, un agent electoral, iar din biserică local de agitație. Mai este un pic, un pic, de credință la poporul nostru în Hristos și biserica lui. Pentru numele M D-zeu, părinte, vă rugăm, să cruțați măcar acest pic. Cine v’a îndemnat la acest pas a nimicit un pro­fesor universitar și a făcut un politician slab. Lucrăm așa de cinstit contra D-Voastre încât nu aveți nevoie sa recurgeți nici la soboare, nici la ingerența* prefec­tului. Încolo nimic de zis­--------------------pe-----*-----------— GLASUL BUCOVINEI C. Averescu întrebuințează depozitele statului pentru reconstruirea moșiei sale lin document antentic „Dl. general Al. Averescu prin petiția înregistrată la No. 1174 din 10 Aprilie 1920. Bigront de studii, a­­ a cerut ministrului de războiu să-i aprobe o sumă de materiale din depozitul armatei dela Mogoșoaia „pen­tru reconstruierea conacului și gospodăriei de la via­ța de pe dealul Baliga (Mehedinți)“. Biuroul de studii în aceeași zi de 16 Aprilie 1920 a clasat hârtia Ia­­ direcțiunea geniului, inregistrând-o în acelaș timp la No. 1088 din 17 Aprilie 1920. Direcțiunea geniului din ministerul de războiu a trimis hârtia d-lui general la depozitul Mogoșoaia, care a liberat contra-cost toate materialele cerute de dl. Al. Averescu, președintele constituind, primind un bon pentru tot ceea ce a eliberat. Faptul că un general care nu mai e ia oștire să profite de „împrejurarea că e președinte de consiliu spre a lua materialle armatei în vederea reconstruiri atenanselor sale de la vie — încă este destul de grav. Dar când președintele de consiliu, fost general în armată, cere aceste materiale în calitatea sa de șef al guvernului findcă este sigur că nu poate fi refuzat și pe deasupra fixează singur prețul acestor materiale, — faptul acesta e incalificabil. S’ar putea ca mulți să nu-1 creadă. Pentru a face proba ne mulțumim, pentru astăzi, numai să în­­scriem din rând în rând din cuvânt, in cuvânt, petiția d­lui general Al. Averescu, șeful guvernului, adresată ministerului de război a : lat­o . No. de înreg. 1174 din 16 Apr. 1920. Domnule Ministru ! Subsemnatu! dorind a-mi reconstrui conacul și gospodăria de la via" de pe dealul Baliga, jud. Mehe­­dințî, ce mi-a fost distrusă de trupele de ocupațiune cu onoare vă rog să binevoiți a aproba să mi se eli­bereze contra-cost următoarele materiale^ notate pe contra-pagină din depozitul de materiale Mogoșola cu prețurile notate ln dreptul fiecărui material. Primiți etc. iar pe contra-pagină citim : ^ NOTA 700 (șapte sute) ,table zincate a 1 leu bucata, 200 kgr. cuie de diferite dimensiuni a 20 bani kilogramul ; 6­ (șease) foarfece pentru tăiat la vie, a 1 leu bucata ; 10 (zece) cașmaîe cu coadă a 2 lei bucata ; 12 (douăsprezece) furci de fier cu coadă ; 2 lei bucata ; ... 12 (douăsprezece) târnăcoape cu coadă a 4 lei bucata ;­­ 12 (douăsprezece) lopeți de fier cu coadă a 2 lei bucata ; 6 (șea­se) ferăstraie complecte a 3 lei bucata ; 2 (două) joagăre a 5 lei bucata ; 6 (șease) topoare cu coadă a 3 lei bucata ; 12 (douăsprezece) sape cu coadă a 2 lei bucata; 6 (șease) ciocane diverse dimensiuni cu coadă a 2 lei bucata ; 6 (șease) căldări de aramă a 3 lei bucata ; 1 (una) pompă cu furtun 50 lei ; 12 (douăsprezece) brice de tăiat vie a 1,50 lei bucata ; 2 (două) cazane de aramă mici a 2 lei chi­­logramul ; 2 (două) cezane de aramă mari a 2 lei. chilo­­gramul ;j 1 (una) lampă cu carbid­a 2­50 bucata ;­­2 (două) lămpi cu rspiță a 2 lei bucata; 3 (trei) stropitoare sistem Vermorel pentru stro­pit via complect și cu cauciucuri de rezervă a 10 lei bucata; ^ 1­1­1 (una) rărită pentru porumb a 20 lei bucata ; 50 (cincizeci) kgr. praf de pucioasă a 50 bani kilogramul. (ss.) Al. Averescu. Țidala verde este dreptatea țăra­nului Stăpânirea și banii pentru vitele eva­cuate din județul Suceava D. Doboș, înainte de a părăsi secretariatul de agricultură a trimis la prefectura din Suceavă un mi­lion și vreo două sute de mii­ de coroane pîntre vitele evacuate din satele care au înaintat listele mai întăiu, urmând ca mai pe urmă să trimită­ și celorlalte. Până acuma suma n’a fost distribuită sătenilor ca nu cumva să le spună că a fost aprobată de d. Doboș. Lumea însă înțelege prea bine cum stau lucrurile și vede că deja oamenii stăpânirii de azi nu pot aștepta nimică, căci aceștia nu dau nici măcar atâta cât s’a trimis de mult ————9*--------------------- 4­­ Nr. 430 Vizita M. S. Regelui la „Școala •• Normală" în Cernăuți Marți, la 18 Mai orele 9 și jumătate, a. m. M. S. E binevoit să viziteze și „Școala Normală“. Școala se prezentă in acea zi memorabilă intr’o haină de sărbătoare, poarta era frumos decorată cu ghirlande de verdeață, cu stegulețe tricolore, iar in mijloc era inscripția „Bine ați venit“. La intrare M. S. a fost întimpinat de d. director G. Ciupercă și de întreg corpul didactic­; directorul într’o scurtă cuvântare a dat expresie marii bucurii, ce cuprinde sufletul fiecărui Român în vederea Regelui întregitor de neam și de hotare.­­ De aici a fost condus, drumul fiindu-i preferat numai cu covoare scumpe și alese, în sala festivă a institutului. Sala era decorată cu un gust deosebit de fin și delicat, pe peretele din față erau atârnate chi­purile M. M. L. L. Regale, iar deasupra lor se in­­nalța chipul celui mai măreț și mai vrednic dintre domnitorii Moldovei Ștefan cel Mare. Era o atmosferă înălțătoare de suflete când co­rul condus de măestrul A. Zavulovici a executat , cu multă dibăcie și cu mult sentiment cântecul așa de potrivit pentru această solemnă ocazie „Doinitori ro­mâni“, de T. Popovici — aranjat pentru cor mixt de D. Para. S’a relevat îndeosebi mâna meșteră, in condu­cerea unei cor de 200 persoane, a d-lui A. Zavulovici și solo bas cântat de dl. Magaline și solo alt cântat de d-șoara Delires. Vădit emoționat , regele a cerut să­ i se dea nu­mele dirijorului de cor și a ^on­ștlior. Cu o dicțiune clară, cu o voce limpede —argintie copliița Mateiciuc din clasa I­I-a de aplicație a declamat cu o rară sigu­ranță o poezie de profesorul C. Alîaci de la Școala Normală. Această poezie ocazionate in strofă cadențate,­­ sublime și nobile merită să fie cunoscută. Regele a fost foarte mulțumit de felul cum s’a prezentat școala și elevii și și-a exprimat regretul că timpul nu-i permite să rămână mai lung timp printre noi. La ieșirea M. S. din sala festivă acelaș cor sub conducerea părintelui M. Ursuleac execută cântecul „O zi frumoasă“ de C. Porumbescu. Aranjarea salei festive a fost încredințată unui comitet compus din d-nele E. Marmeliuc, Vereaca, și d­șoara Cârsteanu și d-nii Abageriu Ailici și Nastasi. Acest comitet condus *de d-l Abageriu s’a executat cu mult zel și deplină conștiință de însărcinarea sa. Spectator. Țidala verde este viitorul satelor. CRONICA EXTERNA SAPTAMANALA Dela 16 până la 24 Fiat In Rusia luptele între trupele poloneze și bolșe­vice au luat un caracter roial violent. In sectorul Be­­rezînei de sus bolșevicii au atacat cu mare violență ; armata poloneză are de sus­ținut violente atacuri în­tre râurile Dvina și Nipru. Troțkhi a ordonat mobili­zarea generală a muncitorilor din întreaga Rusie. De pe frontul siberian și din Cancaz, au fost aduse trupe, pentru a opri înaintarea poloneză. Bolșevicii au­ ata­cat orașul persan Eazen­ sub motiv, că acolo s-ar fi refugiat flota lui Denikin. Regiunea Odessa-Ecaterino­­slav a fost curățită de bolșevici. * In Turcia o mare tulburare din cauza condi­­ții milor tratatului de pace, care se socotește că așa cum e alcătuit înseamnă desființarea Turciei. Mustafa Ke­mal și partizanii săi au fost condamnați la moarte în contumacie. * Sâmbătă în 15 Mai s’a întrunit Conferința dela Folkestone. S’a convenit ca tratatul dela Versailles să nu se modifice și să nu fie menținute clauzele relative la dezarmare aplicabile înainte de întrunirea Confe­rinței dela Span- Suma despăgubirilor, pe cari urmează să le plătească Germania si a fixat la 120 de miliarde în aur. Din această sumă va primi Anglia 25 la sută, Franța 55 la sută rămânând de împărțit pentru restul Aliaților 30 de miliarde, în suma de 120 de miliarde nu sânt cuprinse și restituirile în natură. Conferința dela Span s-a­ amânat pe ziua de 25 iunie. * Patru cincimi din Camera franceză a dezapro­bat grevele și a cerut guvernului să ia­­ măsuri severe contra instigatorilor. Trupele franceze au evacuat o­­rașele germane Frankfurt, Darmstadt și Hanau. * In Ungaria s-a format un nou cabinet sub președinția lui Teleki . Ungaria e gata să semneze tratatul de pace. * Nita a primit din nou mandatul să alcătuiască cabinetul, Scialoja va păstra și în noul minister por­tofoliul externelor. * In Iugoslavia s’a format un cabinet de con­centrare sub preșidenția lui Vestnici și cu Trumbici la externe. La Sîberat au avut loc ciocniri sângeroase între Sârbi și Croați; au rămas 150 morți și un mare număr de răniți. Cronicarul * ft­ . K­r V

Next