Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)

1920-05-28 / nr. 432

* asol m / NUMĂRUL 25 BANI­­—— ............————----------­ Cérnán ti, Vineri 28 Main 1920 APARE ZUJKC. AhaHansent'uIi ï't al sh 80 lei, pe *|5 an 80 lai, ps, trai fani 15 lei, pentru treisau zilnic , pe un an 80 lei, pe *|* an 15 lei, pa trei l­ai 7.50- numai numărul de Duminica pe an an 10 lei, , pe '­j an 5 lei, pa trei luni 2.50 lei. Un număr costă 25 bani. $«daa$ia fi edmialeti>fu­l«i Oer Hăufli Strada Flusador Rio, S3 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) 8a primesc numai articole iscălite A Mttitus*i fi *■ » a 8 a itt & i st cales leasă după tarif și se primesc îs admîn1*b­#ți­ STRADA FLOMDOR Ho. 33 P­entre inserate In interiorul erarului ce arcă taxe ca 60­i 1 % W cu covmei 1 parilsessi sil demoar-aft a­­nalHI Telefon Hr. 61 . Fondator: Sex­til m 4.32 In clasul hotărîtor Când se aștern pe hârtie aceste rânduri, în cuprinsul întregei Românii, afară de vitre­gitul Ardeal, se da lupta hotărâtoare vechi­ul politicianism de toate intre cu­­lorile și de toate sentimentele și între demo­crația tânără a acestui popor, tânăr și el, mai ales în vechiul Regat, ca pregătire și expe­riență politică. Guvernul, pe care un­ val de încercare al soar­tei noastre l-a așezat la cârma statului în clipe, când în locul neorientării ridicole și Isp­ A­sel totale de muncă și Inițiativă era nevoie de cea mai constructivă activitate organizată, a întrebuințat toate veniturile și mijloacele pu­blice, pentru a străbate cu candidații săi, adu­nați din toate partidele de popularitatea gene­ralului Averescu, cum adună un vânt rău pleava de pe ariile unui sat într’un vârtej co­­­­mun, care după puține rotiri nebune dispare fără urme în înălțimile de zăduf ale verii. Nu l a interesat pe general nici trecutul,­­ nici moralitatea nici valoarea personală a celor ce se agățară de pulpana redingotei sale în­vechite ca și principiile ce le profesează. Par­tizani îi trebuia mulț!. . . Și i-a găsit la bătrâni ramoliți, trecuți prin toate partidele vechiului Regat, ia­r secă­turi entuziaste« patentate, care strigă »träeasca« oricărui guvern, ce vine la putere, în oameni neisprăviți din toate unii dintre ei foști unghiurile Românismului, democrați chiar socialiști revoluționari înainte, încarnați sau plecate până la servilism Stăpânirilor alții slugi străine,­­­ care au trecut în domeniul Istoriei. Pe toți l-a adunat generalul în faimosu­l său «Partid al Poporului». Dar când a fost să îm­partă colacul, nu s-a ajuns întreagă România Mare : atâția flămânzi se adunaseră în jurul lui. O hartă scârboasă a început între aderenții a­­­­celuiași partid «de sub prezidenția d-lui general Averescu», harță menită să desorienteze și mai mult sufletul poporului și să demoralizeze opi­nia publică, bite Șl pe când automobilele Statului, împodo­ba geamul dindărăt cu portretul genera­lului în uniformă, pe care o batjocorește astăzi prin actele sale politice, sbârnăiau în tot cu­prinsul României, pe când milioane de lei se aruncau pentru bandele de agenți bețivi și pen­tru rachiul electoral, pe când organele admi­nistrative­­ jandarmeria desvoltau cea mai nelegiui­tă terooare,­ candidații opoziției, opriți în multe lo­curi de a se pune în contact cu massele ale­gătorilor, umblau ca apostolii, pe jos sau la dă­­răbare, expuși la fiecare pas violenței și ne­cinstei electorilor guvernamental. Cu astfel de aparat și cel din urmă poli­­­țijjf­tioian Își poate crea o majoritate în parlamentul acestei Românii, menită nu știu câtă vreme să fie exploatată de toți politiciani ambițioși și ne sicioși. Numai că succesul nu poate și nu va fi de durată. Lupta democrației va repurta la urmă Isbânda hotărîtoare. . ■ Chiar dacă ar­ fi să cadă, în urma presiu­nii nemaiauzite, ce se exercită acuma asupra alegătorilor, toți candidații opoziției, simțul să­nătos de conservare al neamului nostru va mă­tura, mai curând de cum ne închipuim, tot scrut­­­inul acesta al oligarhiei din fruntea treburilor­­ publice. Vom trăi și vom vedea. D. Marmeiiuc­­ Iși fac cheful intr’un articol pulblicat dăunăzi în ziarul nostru am atras atențiernea cetitorilor noștri asupra scrisorii deschise iscălite de cărpriorii cinstei­ d-lui Dori Popo­­vici, relevând faptul foarte semnificativ, că d-nli George Șandru, Ipolit Tarnavschi, Aurel Țercan etc., dân­­du-și sama că se compromit prin extaza­ lor pentru integritatea morală a șefului lor politic, ni’au avut cu­rajul să insereze scrisoarea lor in corpul ziarului „Drep­tatea“, poreclit organ al Partidului Poporului de sub­­ prezidenția d-lui general Al. A­vertsen. i-am­­ constrâns­­ astfel de a da cărțile pe față și de a retipări scr­­­i­­­soarea lor în numărul din urmă al Dreptății. In același număr al Dreptăți prietenii d-lui Za­­habrechiea se arată exasperați de eșecul adunărilor lor electorale și înjură, insinuează și calomniază. La Ră­dăuți și­ la Șirete d i Dori Popovici, președintele co­­misiunii de lichidare, împreună cu candidații­­ guverna­mentali Ipolit Tarnavschi, Erast Tarangu­, Lica Gri­­gorcea, Aurel Țarcan etc. au fost dați afară din chiar localitățile prefecturii de primarii satelor convocați prin ordin oficial. Țara și-a dat prin urmare părerea despre acești averescani neofiți. Cu­ toate acestea nu ne îndoim că vor­ avea un splendid succes în alegerile acestea. Bătăușii lor terorează satele, iar comisarii electorali au primit ordinele cuvenite pentru siluirea alegătorilor. Ca și în regatul vechi, și aici atâția alegători plătiți vor avea două și mai multe voturi. Alții In schim­b nu vor vota deloc. Unui consilier de tribunal din Cernăuți d. p. nu i s’a recunoscut dreptul de vot, pe motivul că n’ar fi produs dovezi suficiente că a înde­plinit vârsta de 21 ani. După faptele care ilustrează trecutul său," d-l D ori Popovici desigur că nu mai are nici­­ o răspun­dere pentru­ tot dezastrul ce trebuia să vie pe urma acestei moralități. Tot ce face este o consecință foarte logică a „patriotismului său fictiv“, precum le place d-lor Șandru, Tarnavschi, Țurcan etc. să nu­mească „iredentismul“ lichidatorului, protejat de d-l Zahnbrecher, delegatul ministerului de agricultură din Viena și înalt funcționar din Bavaria. Responsabilitatea este a tuturor complicilor ai celui ce răspunde la nu­mele de Dori Popovici. In schimb astăzi, în ziua alegerii, dh Iar au sa­tisfacția de a-și putea face cheful, căci aici , ne-a adus profunda înțelepciune politică a generalului A­­verescu. , Ver, nu-și putea exercita dreptul de vot în comunele lor. Iată ordinul care l-au primit : D­le Superiori (sic!) 1 . Prin ordin telegrafic sânteți numiți (sitt) comisar electoral pentru Cernăuți. T­e Invităm a vă transporta fără întârziere la Cernăuți. Chel­tuielile vi­ se vor restitui. p. Prefectul (sic!) Bârgăuan. Prezentăm du­se acești domni învățători , la biroul central electoral li s' a răspuns că biroul n­'are nici­ o știre despre calitatea d lor de comi­sari și deci nici nu vor fi plasați nicăiri. In felul acesta d-lor au pierdut atâta­ vreme negli­­jând cursurile dela școală și pierzând și dreptul de vot prin absența forțată de autorități. Bar D. Dori Popovici va avea­ de burtă samă nerușinarea să se laude ,că, a făcut « Bucovina ale­geri libere ! ! !.».»— încă o nelegiuire politică ___ « Manopera lichen­datorului, Bucovinei în ale­gerile actuale se ilustrează și prin următorul caz : învățătorii Gheorghe Muntean din Suceava și Ilie Labin din Zahar­ești cari erau bănuiți de sentimente puțin simpatice față de candidații gu­vernamentali au fost trimiși pentru ziua alege­rilor prin ordin telegrafic la Cernăuți pentru a D­oii Dori Popovici, Ipolit Taranul etc. cer executarea fi­ iul socuilor Dreptatea, organul «patriotismului» fictiv po­reclit și averiscattism de specie bucovineană, scrie: Arestarea lui Inculeț, nu-i altceva d­ecât o greșeală incalculabilă, o crimă de Lesse Na­țiune (sic), întrucât specimene de taila lui Inculeț nu se arestează ci se execută.» Va să fică cel ce a luptat din răsputeri, expunăndu-și în repetite rânduri viața pentru unirea­ Basarabiei sale în vremea când d. Dori Popovici făcea plecăciuni de sclav încovoiat spre Viena lui adorată, trebue executat, ca în cuprin­șii­­ patriei noaste mărite să domnească specimene de talia și moralitatea șefului averescanilor bu­covineni. Încarțe știm, de ce solicită domnii Dori Popovici, Laurențiu Aurel­­ Țurcan, Dragonesi Capstrâmb, 7omoioagă, Ifrim Pop­escu, și toate celelalte specimene votul alegătorilor bucovineni ca să ceară în parlamentul României Mari exe­cutarea celor mai aleși fii ai neamului românesc, cari au realizat unirea neamului chiar împotriva voinței unora dintre ei. A­LMA — O piesă care ar fi putut lipsi. Am­ acordat cu anticipație, pentru cele câteva nume cunoscute, toată, dragostea noastră trupei de operete. „Elisse“ care, în schimb, ne-a oferit aseară nedoritul prilej de a reveni asupra simpatiilor ce am­ arătat în primul mo­ment- Am avut cuvinte elogioase pentru talentul unora dintre artiști ; și le menținem. Regretăm însă, că nu putem face aceeași afirmațiune și despre piesele ce te-an ales parcă anume pentru a și degrada talentul. Mai ales „Alma“ de aseară, dacă oriunde a adus artiș­tilor aplauze, la Cernăuți a smuls sufletelor noastre indignare. Am cerut și cerem romanizarea teatrului orășenesc nu însă numai pentru simplul motiv de a-i ști românesc, ci ca să gustăm și o artă superioară celei ce ne-a putut oferi d. Guttmann. Or Bucureștiul așa de bogat în elemente arti­stice de mâna întâi, ne poate oricând da, pe lângă teatra românesc, și această artă, care nu trebue să afte nici un moment că in­­ fața ei se găsește aici sufletul sănătos al no­ilor provincii, care trebue res­pectat iar na jignit ca aseară. . ..■ n ' 1 ........---------1..............—

Next