Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)
1920-05-28 / nr. 432
* asol m / NUMĂRUL 25 BANI—— ............————---------- Cérnán ti, Vineri 28 Main 1920 APARE ZUJKC. AhaHansent'uIi ï't al sh 80 lei, pe *|5 an 80 lai, ps, trai fani 15 lei, pentru treisau zilnic , pe un an 80 lei, pe *|* an 15 lei, pa trei lai 7.50- numai numărul de Duminica pe an an 10 lei, , pe 'j an 5 lei, pa trei luni 2.50 lei. Un număr costă 25 bani. $«daa$ia fi edmialeti>ful«i Oer Hăufli Strada Flusador Rio, S3 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) 8a primesc numai articole iscălite A Mttitus*i fi *■ » a 8 a itt & i st cales leasă după tarif și se primesc îs admîn1*b#ți STRADA FLOMDOR Ho. 33 Pentre inserate In interiorul erarului ce arcă taxe ca 60i 1 % W cu covmei 1 parilsessi sil demoar-aft analHI Telefon Hr. 61 . Fondator: Sextil m 4.32 In clasul hotărîtor Când se aștern pe hârtie aceste rânduri, în cuprinsul întregei Românii, afară de vitregitul Ardeal, se da lupta hotărâtoare vechiul politicianism de toate intre culorile și de toate sentimentele și între democrația tânără a acestui popor, tânăr și el, mai ales în vechiul Regat, ca pregătire și experiență politică. Guvernul, pe care un val de încercare al soartei noastre l-a așezat la cârma statului în clipe, când în locul neorientării ridicole și Isp Asel totale de muncă și Inițiativă era nevoie de cea mai constructivă activitate organizată, a întrebuințat toate veniturile și mijloacele publice, pentru a străbate cu candidații săi, adunați din toate partidele de popularitatea generalului Averescu, cum adună un vânt rău pleava de pe ariile unui sat într’un vârtej comun, care după puține rotiri nebune dispare fără urme în înălțimile de zăduf ale verii. Nu l a interesat pe general nici trecutul, nici moralitatea nici valoarea personală a celor ce se agățară de pulpana redingotei sale învechite ca și principiile ce le profesează. Partizani îi trebuia mulț!. . . Și i-a găsit la bătrâni ramoliți, trecuți prin toate partidele vechiului Regat, iar secături entuziaste« patentate, care strigă »träeasca« oricărui guvern, ce vine la putere, în oameni neisprăviți din toate unii dintre ei foști unghiurile Românismului, democrați chiar socialiști revoluționari înainte, încarnați sau plecate până la servilism Stăpânirilor alții slugi străine, care au trecut în domeniul Istoriei. Pe toți l-a adunat generalul în faimosul său «Partid al Poporului». Dar când a fost să împartă colacul, nu s-a ajuns întreagă România Mare : atâția flămânzi se adunaseră în jurul lui. O hartă scârboasă a început între aderenții aceluiași partid «de sub prezidenția d-lui general Averescu», harță menită să desorienteze și mai mult sufletul poporului și să demoralizeze opinia publică, bite Șl pe când automobilele Statului, împodoba geamul dindărăt cu portretul generalului în uniformă, pe care o batjocorește astăzi prin actele sale politice, sbârnăiau în tot cuprinsul României, pe când milioane de lei se aruncau pentru bandele de agenți bețivi și pentru rachiul electoral, pe când organele administrative jandarmeria desvoltau cea mai nelegiuită terooare, candidații opoziției, opriți în multe locuri de a se pune în contact cu massele alegătorilor, umblau ca apostolii, pe jos sau la dărăbare, expuși la fiecare pas violenței și necinstei electorilor guvernamental. Cu astfel de aparat și cel din urmă polițijjftioian Își poate crea o majoritate în parlamentul acestei Românii, menită nu știu câtă vreme să fie exploatată de toți politiciani ambițioși și ne sicioși. Numai că succesul nu poate și nu va fi de durată. Lupta democrației va repurta la urmă Isbânda hotărîtoare. . ■ Chiar dacă ar fi să cadă, în urma presiunii nemaiauzite, ce se exercită acuma asupra alegătorilor, toți candidații opoziției, simțul sănătos de conservare al neamului nostru va mătura, mai curând de cum ne închipuim, tot scrutinul acesta al oligarhiei din fruntea treburilor publice. Vom trăi și vom vedea. D. Marmeiiuc Iși fac cheful intr’un articol pulblicat dăunăzi în ziarul nostru am atras atențiernea cetitorilor noștri asupra scrisorii deschise iscălite de cărpriorii cinstei d-lui Dori Popovici, relevând faptul foarte semnificativ, că d-nli George Șandru, Ipolit Tarnavschi, Aurel Țercan etc., dându-și sama că se compromit prin extaza lor pentru integritatea morală a șefului lor politic, ni’au avut curajul să insereze scrisoarea lor in corpul ziarului „Dreptatea“, poreclit organ al Partidului Poporului de sub prezidenția d-lui general Al. Avertsen. i-am constrâns astfel de a da cărțile pe față și de a retipări scrisoarea lor în numărul din urmă al Dreptății. In același număr al Dreptăți prietenii d-lui Zahabrechiea se arată exasperați de eșecul adunărilor lor electorale și înjură, insinuează și calomniază. La Rădăuți și la Șirete d i Dori Popovici, președintele comisiunii de lichidare, împreună cu candidații guvernamentali Ipolit Tarnavschi, Erast Tarangu, Lica Grigorcea, Aurel Țarcan etc. au fost dați afară din chiar localitățile prefecturii de primarii satelor convocați prin ordin oficial. Țara și-a dat prin urmare părerea despre acești averescani neofiți. Cu toate acestea nu ne îndoim că vor avea un splendid succes în alegerile acestea. Bătăușii lor terorează satele, iar comisarii electorali au primit ordinele cuvenite pentru siluirea alegătorilor. Ca și în regatul vechi, și aici atâția alegători plătiți vor avea două și mai multe voturi. Alții In schimb nu vor vota deloc. Unui consilier de tribunal din Cernăuți d. p. nu i s’a recunoscut dreptul de vot, pe motivul că n’ar fi produs dovezi suficiente că a îndeplinit vârsta de 21 ani. După faptele care ilustrează trecutul său," d-l D ori Popovici desigur că nu mai are nici o răspundere pentru tot dezastrul ce trebuia să vie pe urma acestei moralități. Tot ce face este o consecință foarte logică a „patriotismului său fictiv“, precum le place d-lor Șandru, Tarnavschi, Țurcan etc. să numească „iredentismul“ lichidatorului, protejat de d-l Zahnbrecher, delegatul ministerului de agricultură din Viena și înalt funcționar din Bavaria. Responsabilitatea este a tuturor complicilor ai celui ce răspunde la numele de Dori Popovici. In schimb astăzi, în ziua alegerii, dh Iar au satisfacția de a-și putea face cheful, căci aici , ne-a adus profunda înțelepciune politică a generalului Averescu. , Ver, nu-și putea exercita dreptul de vot în comunele lor. Iată ordinul care l-au primit : Dle Superiori (sic!) 1 . Prin ordin telegrafic sânteți numiți (sitt) comisar electoral pentru Cernăuți. Te Invităm a vă transporta fără întârziere la Cernăuți. Cheltuielile vi se vor restitui. p. Prefectul (sic!) Bârgăuan. Prezentăm duse acești domni învățători , la biroul central electoral li s' a răspuns că biroul n'are nici o știre despre calitatea d lor de comisari și deci nici nu vor fi plasați nicăiri. In felul acesta d-lor au pierdut atâta vreme neglijând cursurile dela școală și pierzând și dreptul de vot prin absența forțată de autorități. Bar D. Dori Popovici va avea de burtă samă nerușinarea să se laude ,că, a făcut « Bucovina alegeri libere ! ! !.».»— încă o nelegiuire politică ___ « Manopera lichendatorului, Bucovinei în alegerile actuale se ilustrează și prin următorul caz : învățătorii Gheorghe Muntean din Suceava și Ilie Labin din Zaharești cari erau bănuiți de sentimente puțin simpatice față de candidații guvernamentali au fost trimiși pentru ziua alegerilor prin ordin telegrafic la Cernăuți pentru a Doii Dori Popovici, Ipolit Taranul etc. cer executarea fi iul socuilor Dreptatea, organul «patriotismului» fictiv poreclit și averiscattism de specie bucovineană, scrie: Arestarea lui Inculeț, nu-i altceva decât o greșeală incalculabilă, o crimă de Lesse Națiune (sic), întrucât specimene de taila lui Inculeț nu se arestează ci se execută.» Va să fică cel ce a luptat din răsputeri, expunăndu-și în repetite rânduri viața pentru unirea Basarabiei sale în vremea când d. Dori Popovici făcea plecăciuni de sclav încovoiat spre Viena lui adorată, trebue executat, ca în cuprinșii patriei noaste mărite să domnească specimene de talia și moralitatea șefului averescanilor bucovineni. Încarțe știm, de ce solicită domnii Dori Popovici, Laurențiu Aurel Țurcan, Dragonesi Capstrâmb, 7omoioagă, Ifrim Popescu, și toate celelalte specimene votul alegătorilor bucovineni ca să ceară în parlamentul României Mari executarea celor mai aleși fii ai neamului românesc, cari au realizat unirea neamului chiar împotriva voinței unora dintre ei. ALMA — O piesă care ar fi putut lipsi. Am acordat cu anticipație, pentru cele câteva nume cunoscute, toată, dragostea noastră trupei de operete. „Elisse“ care, în schimb, ne-a oferit aseară nedoritul prilej de a reveni asupra simpatiilor ce am arătat în primul moment- Am avut cuvinte elogioase pentru talentul unora dintre artiști ; și le menținem. Regretăm însă, că nu putem face aceeași afirmațiune și despre piesele ce te-an ales parcă anume pentru a și degrada talentul. Mai ales „Alma“ de aseară, dacă oriunde a adus artiștilor aplauze, la Cernăuți a smuls sufletelor noastre indignare. Am cerut și cerem romanizarea teatrului orășenesc nu însă numai pentru simplul motiv de a-i ști românesc, ci ca să gustăm și o artă superioară celei ce ne-a putut oferi d. Guttmann. Or Bucureștiul așa de bogat în elemente artistice de mâna întâi, ne poate oricând da, pe lângă teatra românesc, și această artă, care nu trebue să afte nici un moment că in fața ei se găsește aici sufletul sănătos al noilor provincii, care trebue respectat iar na jignit ca aseară. . ..■ n ' 1 ........---------1..............—