Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-01 / nr. 458

Par. 2 pentru Curtea Marțială a Diviziei 8 a In „Glasul Bucovinei“ No. 449 din 20 iie 1920 am publicat un grav denunț adresat Curtei Marțiale a Diviziei 8-a de cătră fostul prefect­­ Câmpulung, d. ing. I. Sbiera. In acel denunț fostul prefect aducea la cunoș­­inta Curtei Marțiale următoarele criminale cuvinte, venite a discredita armata și țara, rostite într’o adit­­are a poporului din Câmpulung de cătră profesori I­on Forgaci dela liceul de acolo : »Noi și cei pe care îi vom alege, trebue ă lucrăm într acolo, ca tinerii noștri recrutați în Bucovina, să nu-i lăsăm să facă armata în Vechiul Regat, căci acolo se vor molipsi și vor veni ca mișei înapoi la vetrele lor, fiindcă cei le dincolo sunt­­ 95 la sută mișei și tâlhari“. Cum vinovatul profesor se plimbă și azi ne­­apărat de nimeni printre țăranii asmutiți de el­mpotriva vechiului Regat, întrebăm Cartea Marțială ! Div. E­ a este posibil ca fapta numitului profesor ă rămână nepedepsită ? O Întrebare pe care vom repeta el mereu până vizi se va da deplină satisfacție intereselor rănite de ătră profesorul Forgaci, ale Românismului. GLASUL BU­CO­VINEI Primim din partea „ *soc­ației corpului didactic umân din Bucovina“ următorul apel, care, cu tot ce privește școala și invățătorimea noastră, ne face o flacere a-i publica. Iubiți colegi și colege, Congresul învățătoresc din Faur 1919 a fost o manifestare solemnă de solidaritate a corpului didac­­ic primar și fiecare participant a plecat cu convin­gerea, că in acest congres s’a pus o bază solidă pentru viitoarea noastră organizație. Evenimentele cari au urmat, au produs o des­­orientare și desorganizare completă. S'a făcut o li­­spă de forțe, deoarece am avut o mulțime de forme de organizație, fără nici o legătură între ele. Pe de o parte am avut­­ asociațiile județene, pe de altă parte o asociație centrală, și independent de aceste asociații un jurnal învățătoresc, care a dispă­­ut din cauza amestecului în politica militantă. Adunarea generală din 31 Maia a. c. a încercat*­­ă Hpa 3Eurtat(*f­o inlentari» nouă alocân­d H3 co­mitet nou, care are dorința și voința de a des­volta o activitate intensivă pentru înfăptuirea unei puternice organizațiuni. Pentru că greșelile trecutului să nu se­epete, comitetul actual intenț­onează să lucreze in nțelegere cu asociațiile județene. De aceea ne adresând d-voastră și vă invităm să ne sprijiniți acțiunile noastre menite a rezolvi problemele școlare și învățătorești, cari sunt la ordi­­nea zilei. Principalele probleme actuale ar fi următoarele : a) redactarea unor statute no­i, cari să asigure o organizare solidă bazată pe organizațiile sătești și­­ ele județene și să stabilească raportul față de corpul didactic special, secundar și universitar ; b) intrarea in legătură cu organizațiile generale din cuprinsul României Mari ; c) reactivarea unui organ de publicitate pentru susținerea și apărarea chestiilor școlare și invațăto­­ești, care să fie independent de politica militantă ; d) crearea de relațiuni strânse intre comitetul central și asociațiile județene. Pentru realizarea, resp. aducerea la împlinire a acester programe avem lipsă de concursul, organizat de cătră asocUrilie județene, al tuturor membrilor corpului didactic primar. Fără acest concurs nu vom putea face nimic și vom fi tratați, prin urmare ca o cantitate neglijabilă. Cu toate că din mijlocul corpului didactic pri­mar s’a făcut observarea că situația e astfel că orice ncercare de organizare ar fi zădarnică, actualul co­mitet e de părerea că forțele latente din mijlocul nostru trebuie trezite la o viață nouă și e ferm con­vins, că cu puțină bunăvoință, abnegațiune, și încre­dere reciprocă se poate ridica organizația noastră la treapta care i se cuvine. Avem Încredere deplină in membrii corpului didactic primar din țară și așteptăm că vor răsp­înde­a chemarea noastră ca sinceritate și demnitate pro­­pagând de la om la om idea organizăre’. E adevărat, că condițiunile de traiu sunt grele, naă tocmai aceasta ar trebui să indemne pe fiecare :a să contribuie la o organizație solidă și temeinică, căci la o îndreptare a stării actuale putem ajunge numai prin consolidare. Apelăm cu toată căldura la simțul de colegia­litate a tuturor colegilor și colegelor și-l invităm să sprijinească acțiunea noastră și să înceapă activitatea ,chiar în fiecare localitate, căci fără înțelegere și dra­goste în cercul cel mai mic, adecă la fiecare școală, n­i se va putea înjgheba o înțelegere deplină a în­­regatul corp didactic. Mai întăiu trebue să dispară micile neînțelegeri ;i animozități, să se treacă peste nimicuri, cari ne aduc numai pagubă. Ce se va procede astfel, suntem ferm convinși, că peste scurt timp vom fi m­ândrî de opera noastră. Fiecare din noi trebuie să aibă convingerea fermă, că ajutorul ne va veni numai prin noi înșine. Rugăm comitetele asociațiilor județene să aducă apelul nostru la cunoștința tuturor membrilor din acel județ, să-i invite pe toți învățătorii și învăță­toarele din județ de a se înscrie ca membri in aso­ciația județană și de a solvi taxele de membri. In special rugăm toate asociațiile județene să ne trimită furmătoarele a) o copie a statutelor asociațiilor județene; b) copiile statutelor cercurilor culturale sau ale ator societăți culturale școlare din județ; c) o listă a membrilor asociației; d) o listă a comitetului actual ; e) restanța taxelor anuale a 2 cor. de fiecare membru al asociației (invităm membrii de a face suprasolviri) . Pentru cultivarea legăturilor cu comitetul central invităm asociațiile județene : a) Si ne înștiințeze despre adunările ce le țin ; b) să ne aducă la cunoștință deciziunile votate ; c)­­ să ne țină in curent cu mișcările din mijlocul membri­­i­lor ; d) să ne comunice toate doleanțele și durerile­­ membrilor, ca să poată interveni la timp și să se­­ poată lua în programa de activitate a asociației (ca­zurile de încălcare a drepturilor să fie documentate in scris și sub semnătură); e) să cultive relațiuni strânse cu membrii comitetului central din acel județ, spre a îndruma astfel o legătură binefăcătoare intre asocia­țiile județene și cea centrală ; f) să sprijinească ac­țiunea noastră pentru editarea unui organ de publici­tate al învățătorimii ; g) sa ne răspundă la adresele noastre și să ne dea tot sprijinul necesar acțiunilor ce vom întreprinde. Secretarul : Președinte : Nioolaa Simionoviei Cornelia Clain Apucături aziatice Talentatul scriitor evreu Karl Emil Franzos, al cărui nume îi poartă chiar și astă­zi una din stradele Cernăuților, a numit țărișoarele noastre „Halbasien“. Domnii de la „Morgenbla­t“ și „Allgemeine“ dacă și nu ne nume­sc direct semiasiatici, ne poreclesc pe față balcanici aceea ce la urma urmei nu e nimica alta decât o altă expresie pentru aceeaș noțiune. La început mă măhniau aceste lucruri, dară dela 20 iunie n. c. am văzut că D-­or au dreptate, căci pe pământul românesc, de fapt se întâmplă încă lucrări care te fac, ca să te crezi în centrul Aziei. Primblân­du-mă cu d. Abager și părintele Lanivschi pe străzile din Lipcani la Basarabia ai fi fost manor următoarei scene. Trecând pe stradă o trăsură cu un preot rus sau român, toți Evreii care se aflau în apropiere s’au năpustit cu pietre asupra preotu­li, care neputându-se apăra a trebuit să o apuce pe altă stradă. Dar vitejii luptâtori înțelegând planul de strategie a bietului preot s’au regrupat repede, spre s-I întâm­pina cu o furie și mai sălbatică pe cealaltă stradă. Noi am rămas uimiți de cele văzute și îngrețoșați. Închipuiți- Vă, ce s’ar fi întâmplat dacă cazul era, invers : un Rabi atacat de țărani. Dr. Ovid. Țopa­ ­as-Din Brăiești O delegație din satul Brăiești a prezentat secției pentru afacerile comunale următoarea plân­­g­ere : la comuna Brăiești a venit un comisar să con­troleze comuna. Acest comisar a constatat marcă nu­mai cheținenițe com­anei și ne-a scos cu o datorie de zece mii de coroane, Întrebându­i pe domn ai comisar comitetul vechi unde-s veniturile comunei ne-a răspuns, că nu știe ro­mânește. Primarului celui vechiu care ne-a făcut serviciu în cursul războiului l-a pus plată, pe când noi am plătit altei primar pe timpul rușilor. Acest primar și-a făcut negustoriile sale în tot timpul războiului și noi cei ce am năcăjit la armată să-i plătim lui un zădar ? Protocoalele de ședință sânt făcute și iscălite fără știrea comitetului și astăzi măcar la socoteală nu-l bagă nime în seamă pe acest comitet. Rugăm deci un comisar român care să-l întrebe și pe fostul comitet comunal despre socoteala comunei și care să facă socoteala in cancelaria comunală și nu în crâșma cumnatului celui cu pricina. Brăiești la 22 iunie 1920. Urmează 32 iscălituri Rugăm să se facă dreptate dându se un comisar român, care sătenilor, trimi­­n­ ar sfida pe oameni prin necunoștința limbii române. in preaj Lumea se *gL, vorbește fără să-și este doar lucru atât nită, este absolut nev diucă după una și ac câte există azi, că mi pur stat, unde trebuie instruiie, justiție pol­j acest punct de veder alcătuit o lege pentr poștelor din România reprezentanții poștelor cu membrii aleși ane­­ția generală. Această tere până nu va trece sancționată. de M. S n’o cunosc în amâne general este bană și iSde îipii azi. Deocamdată nu i­ 0IP^OUUîlist­rât, am nădejdea ins că voi rever sosi legea aceasta mu a tată­­;rvic continue cursul dup. an­istem ca: sistemul cel mai bun Răspunsul este și neted pe timente sincere nouă na e greu ni se alarmează. Un singur sistem deces românesc, pe a cărui putem desvolta așa puiul. Precum ü corp fel și în Sfatul român Corp telegrafo-poștal care trebuie aplicat 1 gite. Și după acest t­­ clile poștelor din Ene ved­e la Patria-Mam­ă fi având și că nu e cel mai bun. Se ’nțelege, că se g­­dea cel puțin îndrai ce au trăit un secol intereselor românești vorba de unificare îi și aduc fel de fel­ui românesc. Acest procedeu­tutindeni nu-l putem fără suflet și fără ra și dacă nu se vor fir știe cine sunt ei. Este însă un­de­calcl­renți ți copii­i supun sistemului rom* pleacă acolo, unde erei mai favorabil pentru Așadar la unific CQvina și ia încadrare­a de re­numa! sistemul nazii din întreaga lege de organizare, 1 meră și prin senat și dr’un timp aprop­at. [ să-și urmeze cursu’ a put aceasta operă d* și o așteptăm de ata greș și ordine în «tai pesimiști se vor con este cel adevărat, ca după cum s’a înfăpti temerile și agitațiile transiție și prin f*pli ficărei. mt it fires­tie isp: nu pe­redeiî­n«? sensul injurii la ar osul ca să se ac­inc­­ă de unii se io­i Și e comp] isc­­ie leie, OATRA abonații nostri Abonații noștri rămași in risinat« i tiu abonamentul sunt rugați est­i achită ftiffaS nu il n va trimit o­xirrut# Cursul popi Domnul Conde­ pular tratând în ese. viața socială a Rom bisericesc, cultural n „In ce privește sub presiunea curteri se desvoltă mână’n Episcopul Ion I­och, de baron pentru a c­resc, pentru curte­a dietei Transilvaniei c­­­ă­ capete drepturi. Dovadă îndepărtau pe episco­pementul economic , avându-și originea în mâniior din partea din ță mistică, curios reformat orice, doreșt unguri. Românii din miasi 3 Iulia, Hunedioara și oarecari privilegii. Nemeșii din tu locuitorilor din câte, punându-le să vândă din... cea mai teribilă, rezistență, pus :nre stei die ÜŰ ce­stion Terci in frunte cu Horia, despre

Next