Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-10 / nr. 465

Pa* 2 Din nevoile târgului Vama In preajm­a alegerilor parlamentare din Inna Ini Mari, Administrația țării de sub oblă­duirea d-lui Dori Popovici, ca să asigure alegerea averescanilor Candrea și Cozminc, a înlăturat de la conducerea comunală a târgului Vama din județul Câmpulungului pe primarul Constantin Cotlarciuc și întreg consiliul comunal numai și numai fiindcă nu erau averescani și n’au voit să se înscrie în „Partidul Poporului“. Lucrul acesta e cunoscut și n’am mai vorbi despre el, dacă stăpânirea ar fi pus în locul primarului Cot­larciuc măcar un anerent cinstit, fie și ave­­rescan, de se vor fi găsind și oameni de aceștia. Stăpânirea însă și-a bătut joc de co­mună și l-a pus în fruntea ei ca gerent pe cantorul Nicolae lucanu. [Cine-i acest Nico­­lae Lucanu ? Nicolae Lucanu a fost geren­­tul Vămii în două rânduri pe vremea răz­boiului, rămânând dator comunei odată cu 4000 cor. și a doua oară cu 2300 cor. Nu mai cercetăm de ce a rămas dator, căci oricine își poate închipui cum rămâne dator comunei un gerent din vremea răz­boiului, când se jăfuia pe plac și fără frică de răspundere, ne întrebăm însă nedumeriți, a fost cu cale așezarea datornicului ca gerent în fruntea comunei care-1 pârâse de mult pentru suma de 6300 cor., și poate să fie acelaș Nicolae Lucanu și pârât și pârâ­­tor, adecă pârât ca vechi datornic și pârâ­­tor ca gerent al comunei care îl pârâie ? Așa înțelege Administrația averescană de astăzi a apăra interesele comunei și averea obștească ? Cu aceasta însă afacerea gerentului Nicolae Lucanu încă nu s’a terminat. Când prefectul de Câmpulung l-a așezat ca ge­rent ca să facă alegerile de astă primă­vară, în casa comunei se găseau 117 mii de coroane și noi ne întrebăm iarăș : Putea prefectul să deie suma aceasta în bani gata și de altfel toată averea comunală a târgului Vama pe suma unui gerent care se dovedise că nu prea vrea să deose­bească lucrul străin de-al său ? Comuna, ce-i dreptul, a fost foarte ne­­mulțămită de schimbarea aceasta, d. pre­fect Dr. Lupu însă, auzind că oamenii nu-s mulțămiți cu gerentul cel nou, a trimis pe locotenentul de jandarmi Hudema la Vamă ca să aresteze pe cei vinovați. D. Hudema n’a putut aresta pe nime, căci vinovat era numai gerentul Lucanu. Mai dăunăzi a cercetat cazul acesta la fața locului un funcționar de la Admini­strație, care a găsit că plângerea Vămeni­­lor în contra gerentului­ lor este în toate dreaptă. Cu toate acestea Lucanu a rămas tot gerent și comuna poate să aștepte mai departe, căci dreptatea e la Dumnezeu și greu se coboară pe pământ. Noi însă, cari avem dreptul a urmări nedreptățile ce se fac poporului nostru și a se aduce la cunoștința lumii întregi pen­tru ca cei vinovați să fie trași la răspun­dere, bănuim că ori funcționarul care a făcut cercetare­aa dat raport amănunțit despre neregulele ce le-a găsit la Vamă, ori Administrația nu vrea să-și facă dato­ria după lege. Alegerile au trecut ; Candrea și Coz­minc se lăfăiesc in Parlamentul din Bucu­rești și Administrația, prin urmare, și-a făcut cheful, dar noi o întrebăm : când și-a face ea și d­a­t­o­r­i­a față de Vămeni și când va înlocui ea pe gerentul Nicolae Lu­canu cu un om fără păcatele acestuia, sau așteaptă să se facă o interpelare la Bucu­rești? Dacă dorește, îi putem împlini și pofta aceasta. Corduneanu. . — — ■—■ [UNK] [UNK] [UNK] «a.....­­­CITIȚI 8 „GLASUL BUCOVINEI" G GLASUL BUCOVINEI Cei cu banii pentru vitele evacuate ?­ ­ Nu ne-ar putea răspunde Secretariatul pen­tru agricultură de ce nu se plătesc țăranilor cele 1.200.000 cor. depuse la prefectura din Suceava pentru plata vitelor evacuate ? Nu cumva au dis­părut acești bani pentru scopuri de alegere ori s’au furat ca și banii Comitetului șoselelor și cei din casa prefecturii? N'ar putea trimite Secretariatul la Suceavă un funcționar, care să împartă acești bani țăra­nilor, căci prefectura nu-i în stare să­­ împartă și gospodăria Popovicenilor e cam gingașă? --------------------­Când ne-om veni în­ fire? Undeva se plângea un profesor român că atât la liceul „Aron Pumnul“ cât și la „Școala reală* s’au supus la examenul de primire numai vre-o câțiva băieți, pe când de pildă la școala reală de stat s’au înscris așa de mulți elevi de altă națiune încât directorul a trebuit să întrerupă de la o vreme examenele de primire, căci nu mai avea loc în școală pentru atâția elevi. Dacă celelalte nații din țara aceasta se grăbesc a se folosi cât mai mult de școală, ne întrebăm cu dreptul ce facem noi, ce fac învățătorii noștri, preoții noștri, gospo­darii noștri de prin sate. Căci în loc să se întâmple lucrul dimpotrivă și să trimitem noi mai mulți copii la școală, noi Românii nu trimitem aproape de loc. Și fiindcă nu s’au prezentat de data a­­ceasta copii la școalele secundare din Cer­năuți, câțiva domni profesori și învățători de inimă luptă din toate puterile să deschi­dă un curs de pregătire peste vară. Altfel e primejdie. Școalele­­ noastre vor avea să sufere pe urma nepăsării acesteia. Până la redeschiderea lor însă mai este timp. Fiecare învățător și preot poate sfătui până ’n Septembrie pe părinții școla­rilor mai buni să i trimită la școală mai departe. Foarte lăudabil ar fi dacă domnii învățători i-ar mai pregăti puțin peste va­canțe, ca să se apuce de carte elemente pregătite. Pe lângă frumoasele sărbări școlare cari dovedesc tragere de inimă din partea învățătorilor de la cele mai multe școale, credem că munca aceasta nu e zădarnică abia atunci când satele trimit cât mai mulți copii la școale mai înalte. Căci orice am face numai școala ne va dovedi că suntem vred­nici să fim un popor liber. Și acele școale primare sătești se vor mândri mai mult, cari au dat îndemn cât mai multor copii să se lumineze. Deci pe lucru, căci rămânem în urmă, în loc să înaintăm. D. ----------------B.---------------­ Comisarul Pompe și hatârurile electorale Din partea gospodarilor din Mahala: Mandriș Ioan, Grigorovici Vasile, Dubeț Mihaiu, Morariu Gh., Antonescu­ Ioan, Cadia Onofrei, Hostiuc Pentelei, Va­­silaș Ioan, Chelbea Mihal primim următoarea scri­soare : Cu vreo câteva zile înainte de alegerile pentru Cameră a venit comisarul Pompe în comuna Mahala și a deschis concesia evreicei Pepi Liquornik fără să întrebe primăria. Acest lucru s'a făcut spre rușinea sa­tului, căci concesia amintită a fost închisă cu vr’o 2 săptămâni inainte în urma mai multor străduinți și plângeri ale sătenilor. Oare până unde vom merge cu lucruri de acestea ? Întreg satul e nemulțămit cu fapta aceasta și roagă administrația să pare capăt șiretlicurilor comi­­sarulu­i Pompe. Noi avem destule nenorociri pe cap și nu ne mai trebue și cârșme străine, căci mulți din săteni au a­­juns la sapă ,de lemn din pricina lor. Nu credem că administrația din timpul de față va sprijini afacerile cari țintesc la nenorocirea neamu­lui românesc. Și comisarului Pompe i s’ar putea găsi slujbă in altă parte a țării. Hr. 465 O cuvântare cu mult tâtc Oamenii d-lui general Aver­es­cu, caută acuma în Parlament, să înăbușe glasurile acelora, cari voesc să arete în toată goliciunea lor mijloacele prin cari aceștia s’ au ales deputați împotriva voinții poporului și a țârii. Ei spun că în Parlament nu trebue să se vorbească, dar mai ales să nu în­­drăsnească cineva să amintească de potopul de nedreptăți săvârșite de tovărășia averescană, e apoi numai decât isbucnește furtuna. E drept că celui cu musca pe căciulă, nu-i prea place să-l tot­ogândărești și să-i arăți nenumăratele păcate, cari îl stăpânesc și-l urmăresc ca și umbra. D'apoi nici țara aceasta nu ajuns de bat­jocură, ca cei cari au călcat legile să nu fie trași la răspundere și să-și primească osânda cu­­venită. Au se doate doar ca nedreptatea să se urce pe scaunul cinstei și al dreptății. Mai sunt în țara românească și mulți băr­bați cu cugetele curate, cari se trudesc din răs­puteri pentru binele țării și de aceia caută să stârpească apucăturile rele și urâte ori­unde le întâlnesc. Se’nțelege că nu-i pot cruța nici pe cei aleși în Parlament prin înșălăciuni și prin călcări de legi. Acești bărbați inimoși, cari se gândesc numai la propășirea și întărirea țării și la bună­starea poporului își ridică cu vrednicie glasul în Parlament și să străduesc să deschidă ochii celor amuțiți de prea multă putere și mărire. Deputații averescani, adecă toți ciocoii și cuconașii strânși în jurul generalului Averescu se zbat ca peștele pe uscat și vrând, narând trebue să asculte spo­­vada aspră ce le-o fac deputații din frăția de­mocrată, de care am scris în altă parte a ga­zetei noastre. Intre acești bărbați cari stau neclintiți în slujba țării e și d. senator dr. lancu Nistor. D-sa a ținut în 28 iunie o frumoasă și inimoasă cuvântare în Senat, arătând toate nedreptățile și samavolniciile săvârșite în timpul alegerilor de stăpânirea averescană din Bucovina. Cuvintele d­lui lancu Nistor au căzut ca un trăsnet asupra bieților averescani, cari nici n’au îndrăznit să se a­­pere de învinuirile­­ aduse. D-sa a vorbit despre stările din Bucovina și a arătat cât de păcătoasă e stăpânirea noastră care a sprijinit pe față să se aleagă atâția străini în Parlamentul României Mari. A zugrăvit a­­poi toate nevoile poporului și a cerut, ca să se leie cât mai degrabă măsurile de îndreptare. D. Nistor a cerut ca Parlamentul să fie ședințe neîntrerupt până se vor vota toate legile de căpetenie. Cuconașii de deputați sunt prea gingași, și se tem de prea multă căldură. De aceia ar voi mai bine să petreacă vara pe la moșii, prin gră­dini răcoroase sau pe la băi, decât să lucreze la legile trebuitoare țării. Acestora d. Nistor le-a spus să-și facă datoria, așa precum și-a făcut'a țăranul în timpul războiului. Soldatul român a trebuit să steie în arșița soarelui și în cel mai cumplit ger în tranșee și nu s’a plâns.­­El știa că-și face datoria cătră neam și țară. Deputații averescani însă, aleși cu glasurile țăranilor se cântă că li-i prea cald în București și cer ca ședințele Parlamentului să se amâne până la toamnă. Cuvântarea d-lui senator Nistor pe care am tipărit-o în întregime în «Glasul Bucovinei» e o dovadă prețioasă, căci arată cine sânt prie­tenii poporului, cari nu se feresc de nici o trudă, când e vorba de nevoile țării și cine sunt duș­manii țăranilor, cari voesc să trâgăneze mereu aducerea la împlinire a celor­­­ mai trebuitoare legi. Petre Cârsteanuî­ ­ OATRA abonații HOSTAÎ Abonații neflpi rămași In ‘mmmilmmpi ase »bonsmanfui sunt rugați si«l­aohîtâ alttal­itu fi sa nu trimite sfașui.

Next