Glasul Bucovinei, august 1920 (Anul 3, nr. 483-505)

1920-08-07 / nr. 487

Despre retragerea coroanelor . Cuvântul guvernului să fie sfânt ! Se anunțase mai dăunăzi că numărătoarea coroanelor se va face între / și 6 August. Acuma cetim prin gazete că s' a amânat până la 16 August. Pricina ar fi, precum spun unii, că n'ar fi ajuns încă ordinele ce s'au trimis prin foșta dela București spre orașele și satele din țară. Iar anii noștri știu că slujbașii dela poștă din București, cerând lefuri mai mari și stăpânirea spunăndu-le ,că nare deocamdată de unde să le dea, au făcut grevă, adecă n au vrut să facă ,slujbă vreo câteva săptămâni și statul s' a ajutat cum a putut cu militari. Fie că pricina aceasta ar fi adevărată sau nu, noi dăm de grijă stăpânirii din București să chibzuiască totdeauna asupra ordinelor ce le dă. Mai bine să chibzuiască de 3 ori și poruncească odată ca să se facă un lucru, decât să chibzuiască numai odată și să poruncească de 3 ori fără rost. Stăpânirea trebue să știe că un ordin se da numai odată și acela se și împlinește pe loc. Nu e cinste pentru o stăpânire care astăzi poruncește într’un fel, mâine în altul și poimâne într'alt fel. Căci așa s'a întâmplat cu ordinul ce privește retragerea coroanelor. S'a amânat de re•pețite ori și prin aceasta scade respectul populației ce-l are față de stăpânire. Am dori ca măcar de-acuma 'ncolo să știm că stăpânirea 'și cinstește singură cuvântul dat! Dacă s'a dat de știre că se vor schimba coroanele la întâiu August și pe urmă s'a amânat pentru ziua de 8 August și apoi iar pentru ziua de 15 August, înseamnă că ea, stăpânirea, sau e slabă și nu știe ce face sau 11 are nici o rânduială. Am scris aceste șire îndemnați de mai mulți gospodari cari se miră mult de schimbarea termenului anunțat de atâtea și amânat tot de atâtea ori în privința retragerii coroanelor. Și credem că judecăta țăranilor asupra acestui lucru este dreaptă. Stăpânirea să ia aminte, căci lucrurile acestea ramână neîncredere. I. Romînti --------------—»a GLASUL BUCOVINEI Nr. 487 Gospodărie minunată! Primim la redacția gazetei noastre o mulțime de plângeri din partea slujbașilor statului că până astăzi n’au primit încă leafa ce li se cuvine pe lena lui August a anului acestuia. Noi nu putem să facem altceva decât sa dăm dreptele lor plângeri la gazetă, ca să știe d-nil averescanl, cari astăzi au cârma țârii, ci ș fi la cârmă nu înseamnă numai a se rățoi și strășnici la prilejuri de sărbători și a face fel de fel de gheșefturi neiertate, pe seama obștii, ci mai ales înseamnă a te tagrijî de toată lumea, a veghia cu stăruință ca tuturor să li se dea celor ce li se cuvine la timp I ! Căci cu ce sa trăiască un slujbaș plătit cu leafă ? Cu ce să și hrănească familia și cu ce inimă să muncească prin cele cancelarii daci nici dreptul lui, puțin cum este astăzi, nu i se mai dă la vreme ! ? Abia inainte de două zile domnii din Cernanți și-au adus aminte să trimită oameni la București ca să ceară băni pentru plata slujbașilor noștri. Până înainte de două zile domniaîor s’au fost mulțumit doar sa scrie scrisori, trimise la București prin poștă, deși bine știau că slujbașii de la poșta din București porniseră greva și deci nici o scrisoare nu putea sa ajungă la acela căruia ii fusese adresată. Se chiamă că cuconașii noștri din Cernăuți făcuseră de ochii lumii cererile cuvenite la București, ca pe urmă să poată spune că nu el ci alții sânt vinovați de întârzierea plăților și de neplăcerilor pe cari astăzi se sutăr toți slujbașii noștri. Dar de unde vreți să fie rânduială în trebile finanțelor (banilor) din Bucovina daci dl. secretar general Dr. Ernst Tarangul, ținând împotriva legii și secretariatul general dela finanțe și alegerea de senator, nu are vreme și iată că nu poate să-și facă slujba de secretar general! Aceasta *teste rânduiala și gospodăria domnilor averea cani cari direg astăzi treburile obștești și cam în toate părțile așa, merg luerurile. Sâ se fie de bine și domniilor lor și acelora cari le-au ajutat sa se cocoțeze In cârca țării ! ---------------------na.......................... cauza războiului, dar lipsa după cât mi se pare mic, nu poate ținea multă vreme intr’o țară ca aceasta. România se va reface foarte repede și va avea un viitor mare. Apoi au mai povestit multe din vremea războiului. Se vede că va fi făcut o vizită și miniștrilor noștri dar despre aceasta încă nu scriu ziarele. Atâta știu că prico-miniatrul Australiei Eduard Teodore, adecă Teodorescu, s’a dus la Galați să se întâlnească cu neamurile sale. Cuvintele lui sânt pentru noi o mângâiere și o mândrie. El a fost prin multe țări până ce a ajuns in România. Și dacă a vorbit așa de bine despre țara noastră, se vede că a văzut multe țări și neamuri în mai mare nevoie ca noi. D. N împrejurul României Mari cu aeroplanul Zilele trecute s’a făcut din bor tare ciudat împrejurul României Mari. Pe sbizător îl chiamă Ion Gruia și e de loc din București. D-»a a fost însoțit și de locotenentul aviator (sburător) Alimănescu. Aeroplanul a plecat la 4 ceasuri dimineață din București în ziua de 25 Iulie. Văzduhul era plin de ceață și noaptea se îngâna cu zică. Aeroplanul s-a ridicat prin ceață așa de sus până ce a dat desenin indreptându-se spre Constanța lângă Marea Neagră. De acolo sborul s-a îndreptat spre miezul nopții desiogul Mării Negre până la revărsarea Nistrului în Mare și apoi de-lungul acestui râu până în Bucovina, trecând se înțelege și pe de-asupra orașului Chișinău, capitala Basarabiei. Dela Nistru a apucat-o aeroplanul spre Cernăuți, iar de aici spre munte trecând, tot pe graniță, peste Maramurăș până ’n Oradia Mare, unde s’a lasat jos să ia benzină și uleiu. Intre Cernăuți și Oradia Mare la granița Ungariei era ploaie. De-asupra trăsnete și fulgere cumplite încât aeroplanul a trebuit să se urce până la o înălțime de 3000 de metri deasupra fulgerelor și trăsnetelor. Jos era întunericul de nouri spintecat de săgeți de fulger, iar sus și în toate părțile lumina binecuvântată a soarelui într-un semn fără sfârșit și nespus de rece. , Dela Oradea Mare aeroplanul s-a urcat iarăși spre cer apucându-o tot pe graniță peste orașul Arad, apoi peste Timișoara, capitala Banatului, peste Turnul-Severin de lângă granița sârbească, peste Craiova capitala Olteniei noastre, întorcându-se de-alungul Dunării spre București de unde plecase. Drumul ce l-a făcut aeroplanul într-o zi este de aproape 3000 de kilometri.Iuțeaia pe ceas de 165 de kilometri ceia ce face de două ori mai mult ca depărtarea dintre Suceavă și Cernăuți. O mașinuță din aeroplan a arătat tuturor ofițerilor din București prin ce locuri a fost aeroplanul, peste care orașe, peste care ape, peste care dealuri ,i totodată și la ce înălțime s’a rădicat. D. Gruia, care a condus aeroplanul fără nici o frică, a primit kude din toate părțile. E. D. „Senatorul" român Cosmino în fața alegătorilor săi Aflăm că Marți în 3 August a. c. d. «senator» Cozmiuc a ținut la Humor o adunare electorală cu vre-o 20 de nemți din acel oraș și a vorbit numai nemțește, povestind despre cai verzi pe păreți. Miercuri, de ziua numelui Măriei Sale Reginei noastre, în loc să meargă la biserică împreună cu preotul și cu cei câțiva cărturari adunați prin invitări în scris, d. Cozmiuc a crezut că e mai cu cale să vorbească despre strașnicele d-sale isprăvi de până acuma. L am ruga pe domnul «senator» Cozmiuc că dacă cumva va crede că e dator să cheme și pe țărani la vreo adunare de a d-sale, să nu uite să vorbească și după cum a votat împotriva legii împărțirii pământurilor din Bucovina, lege idusa la Senat de d. Dr. I. Nistor. De vorba cu prim ministrul Australiei Spusesem in numărul trecut că prim-ministrul Australiei e un Român, al cărui părinte a fost de loc din Galați. Fiind e-i dor de România, prim-ministrul a venit să o vadă. Gazeta „România Nouă“ din București, îndată după sosirea prim-ministrului australian, a trimis la dânsul pe un redactor ca să-l întrebe una alta. Se înțelege că cea dintâi« întrebare a fost cum Îi place prim-ministrului țara noastră. Și ministrul i-a răspuns: „Am intrat in țară pe la Porțile de fier (unde străbate Dunărea prin Carpați și trece în șesul românesc). Vedeam pentru tatălaș data România. Ea era lasă țara tatalui meu și fiord ce l-am simțit când am pus piciorul pe pământul românesc rai-a stors o dulce lacrimă. Din tren, uitându-mă prin țară, mi s’a părut că aveți o țară cu bogății nesfârșite. In multe privințe ai putea-o asemâna cu Australia, unde agricultura și creșterea de vite e foarte întinsă ca și aici. Repețesc încă odată . Aveți o țară foarte bogată și fosrte frumoasă. Redactorul I-a întrebat apoi dacă sânt Români prin Australia., Și ministrul a răspuns : Da, Români sânt și in Australia. Nu sânt mulți, e drept. Dar sânt destul ca să poată purta ca ei numele și mândria de Român. Eu cunosc numai 12 din el, cari toți sânt negustori foarte îndemânatici. Mai des ra’am întâlnit cu o doamnă româncă dintr’o foarte bună familie, care doamnă se ocupă cu gazetăria. In timpul războiului am vorbit cu ea mult despre viitorul României, pe care cu ajutorul lui Dzeu l-ați dobândit. Dela dânsa cunosc multe despre țara D-Voastre și a părintelui meu. Altă întrebare : Ce legături credeți domnule prim-ministru că s’ar putea închega între țările noastre. Și ministrul a răspuns : Acesta e un lucru, asupra căruia nu pot spune nimică botárii. Trebue să mi întâlnesc cu ministrul D-Voastre de la industrie și comerț (negoț) ca să mă sfătuesc cu dânsa. Noi avem pâne destulă, dar văd că și D-Voastră aveți tot așa de multă. Mai avem vite, oi, apoi fel de fel de metale ca fier, aramă, aur, argint și multe alte lucruri pe cari vi le-am putea trimite. Dar după cât am văzut eu in țara aceasta trebuie să aveți de toate pe acest pământ așa de binecuvântat. Simțesc numai că ar fi puțină lipsă din ---------------------»•-------------------- ............—---------»«--------------------Despre rasbeiul polono-rus Tratativele (sfaturile) pentru încheierea armistițiului (încetării războiului) au început, dar bolșevici duc războiul , mai departe căutând să ocupe capitala Poloniei, Varșovia ca să poată avea cuvânt mai cu greutate la încheierea păcii. Anglia i-a poftit pe Ruși la o conferință a tuturor țărilor, la Londra, cerând ca să fie de față și țările vecine cu Rusia. Acolo Englezii ar voi in înțelegere ca toate popoarele sa facă pacea cu Rusia și să facă totodată și pacea cu Polonia. Bolșevicii însă cer să facă singuri pacea cu Polonii ca să o poată ingenunchia mai mult. Aliații, adecă Francezii, Englezii și Italienii au declarat că vor căuta să încheie pacea cu Rusia, abia când vor ști că libertatea Poloniei rămâne neatinsă. Până la încheierea păcii însă ei nu stau cu mânile în sân. Francezii trimit Poloniei ajutoare de trupe și muniții prin Germania. Englezii pe mare prin porturile Danzig și Riga, iar Italia prin Ungaria și Ceho-Slovacia. Până acum a eu sosit in Polonia o parte din aceste ajutoare au sosit și 600 de ofițeri francezi șî 200 englezi pentru organizarea armatei polone. Generalul francez Foch, care a comandat trupele Aliaților împotriva Austro-Germanilor spune că situația din Polonia nu este așa de grea cum se vorbește Frontul de luptă si a întărit prin armata de voluntariolonezi, cari au alergat cu mare însuflețire să-și apere țara. Așa se crede că bolșevicii vor putea fi opriți și siliți să facă o pace mai bună pentru Poloni. Dar scriu ziarele că bolșevicii pe unde întră lau cu sila la armată pe toți bărbații atât în Polonia cât și în Ucrana. Cine nu se supune e împușcat pe foc fără nici o judecată. România nu este legată cu nimică față de Polonia. Dacă pe o vreme înainta se vorbește fără să întrebe pe vecini săi nu-i este nime de vină. Țara noastră nu e nici un interes să-și vâre capul sănătos sub evanghelie. Dacă sântem atacați se schimbă vorba. Și asta o știu bolșevicii încă din s. 1917 când un milion și trei sute de mii dintr’ânșii s’au Întors de pe frontul românesc numit cu câte-o bucățică de mămăligă în buzunar, după ce au mâncat bătaie de la Românii, cari le-au luat tot ce avuse cu dânșii pe front și cai și căruțe și muniții și puști și tunuri și mitraliere. Și mai știind cum au pățit-o și ungurii cu noi, bolșevicii ruși au făgăduit că ne vor da pace. Și drept până acuma nu s’au atins de noi și conducătorii noștri spun că nici nu se vor atinge. ^ Lumea poate fi liniștită “căci nu e nici o primejdie. Este nădejde că pacea se va închiria între poloni și bolșevici. L D. -----------------—----------------------DATHA ABONAȚII ÄOSTRE ftfitestații rimași In ou simmmr* ariciul *mici rugați *W Altfel a« II st« V« trimit« «ierul.