Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-16 / nr. 518

Nr. 518 GLASUL BUCOVINEI STUDENȚEȘTI Pentru studenții cari studiază în Iași.­ Domni­șoarele studente și domoli studenți, cari doresc să urmeze cursurile la Universitatea din Iași și să be­neficieze de căminurile studențești sunt rugați să înainteze cererile însoțite de acte de stare materială până la 1­ectora. st. n. a. c. Petițiile în cari se specifică situația materială a­ părinților ca și a patentului — de ex. Bursă, funcție , etc. vor fi adresate d-ral Rector al Universității, șii trimise pe aceeași adresă la universitate. In acelaș timp petentul va­­știința printr’o carte poștală.fie trimiterea cererii soc. acad. „Cercul stu­denților ardeleni și bucovineni“ cu sediul în strada Carol 43. Căminul este deschis pentru studenții vechi, dela 1 Octombrie a. c., pentru cei noi, cel târziu dela 1 Noembrie a. c. -înscrierile pentru examenele din sesiunea de toamnă la universitatea din Iași durează dela 20—30 Septembrie cor. Înscrierile la Universitate încep la 1 Oct. c. Vasili Iasinschi,, membru în comitetui Căminului. DIN PUBLIC . Pentru ridicarea culturală a învățătorilor.—D-nul ] Alexandra Cozarchievici, înv. sap. în Pârtești de jos ne trimite o frumoasă scrisoare, pe care însă din «o lipsă de spațiu n’o putem­ publica in întregime. D-sa ne comunică, că a rămas nedomenit cetind articolul d-lui R. Cândea „Cultura învățătorilor noștri“ apărut în unul din namenile trecute ale ziarului hosts, în care se descopere tendința ministerului pentru instruc­ția publică de a reduce anii de studiu pentru învă­țători. Cum se mai poate găsi astăzi cineva, care­­ să se împotrivească ridicării culturale a invățătorimii ? D. Cozarchievici are la activat sau o m­uncă școlară de 40 ani, ține și astăzi cursuri pregătitoare, ca să poată plasa cât mai mulți copii pe la școalele secun­dare din orașe, iar in timpul liber citește cărți și reviste pedagogice, ca să-și completeze cunoștințele. Un învățător bun va căuta, mereu să se per­fecționeze in ciuda tuturor proiectelor ministeriale, așa spune d. înv. sap. Cozarchievici. Cuvintele aceste nu­­mai decât vor fi aprobate și urmate și de alții. EDILITARE Inscripția firmelor. — Comisia interimară ne tri­mite spre publicare : m In baza deciziunii consiliului de miniștri din 9­­­ Iulie 1920 No. 1.871 și pe baza emisului Secretaria­tului General pentru interne de aici din 20 August 1920 No. 4.061/1 ordonăm : Ori și ce inscripțiune și indicatoare să fie făcute in limba română. E permis a întrebuința pe lângă limba română și alte limbi, totuși nu se admite, ca I­istense acestor limbi să fie de o dimensiune mai mare ca cele ale limbii românești. Inscripțiunile și indicatoarele, care nu au fost fă­cute până acuma un scuzai sus menționat, o să fie schimbate până cel mult la sfârșitul lunei Decembrie conform cerințelor legale. După expirarea acestui termen o să fie înde­părtate toate aceste Inscription­ și indicatoare, cari nu corespund ordonanțelor menționate. Contravenienții vor fi pedepsiți conform ordi­­națiunilor existente. î CURIOSITĂȚI Ce nu se întâmplă ? — La New­ York există o meserie care n’ar părea foarte ciudată la noi. La ma­rile magazine există un funcționar care se ch­iama „impiegatul eroare“. Se întâmplă clienților că au câte ceva de reclamat. Se adresează șefului. Acesta chiamă pe „impiegatul greșalâ“ și în fața clientului îi face ob­­­­servații pentru greșeli... nefăcute îie el. Încasează ocă­rile ca la teatru . D le nu faci de­cât prostii ! Pleacă la caisă și să-ți „lichidezi contul“. Clientul Văzând atâta brutalitate, intervine ca să-l ierte și sâ nu-i dea afară, impiegatui­ greșala—vorbă ,să fie—mulțumește clientului pentru generozitate. Apoi pleacă prin magazia, ca în fața altui client să primească... alte mustrări din partea șefului. DIVERSE Furtul din casa d-lui Torouțiu — Cetim în zia­rul „Universul“ din 9 Septembrie 1920 urmâtoarele : „Luni dimineață a fost găsită deschisă ușa casei d-lui Ilie Torouțiu din Aleea Blai­k B. 39, care este plecat in străinătate de o lună. „Anunțându-se poliția, la fața locului a sosit co­misarul circ. respective, care a constatat că hoții ce s’au introdus în casă au spart dulapurile furând total ce s’a găsit. „Se așteaptă sosirea în capitală a d-lui Torpad­o spre a se putea constata ce anume s’a furat“. Anunțăm cu plăcere pe d. Constantinovici, consi­lier suprem de finanțe că fiul său, care se află în prinsoarea rusească este pe drum spre casă și se gă­sește actualmente la punctul de frontieră ceho-slovacă Kyrallhaza, ce unde va putea trece in țară după des­chiderea frontierei. El este complect sănătos și trans­mite părinților pe această cale primul saiit: înconjurarea Europei în avion .• Plecat în Iude a. c. spre a efectua înconjurul Europei în avion loco­tenentul H­ari Roget a aterisat Miercuri la aerodro­mul din Rouget. El a trecut prin Varșovia, Lemberg, București, Constantinopol, Atena, Roma, Lyon. Cât s’a sămănat la noi ? — Situația sărpănătu­­rilor a fost in anul acesta în Bucovina, următoarea : 8353 ha. grâu de toamnă; 15608 ha. secară de toamnă; 3049 ha. grâu de primăvară; 29508 ha. orz ; 27726 ha. oras ; 62187 ha. porumb; 1029 ha. cânepă și 35791 ha. cartofi. Cutremur de pământ în Elveția.­­ Un cutremur de pământ la Elveția dealungul Alpilor de la Monte­­rosa la trecătoarea Bernd a cauzat avalarșe omorând și rănind mai multe persoane. TELEGRAME­ Le refuză asigurarea mărfurilor statului București. 14 (Damian.) — Din cauza felului cum se anchetează cauzele incendiului din Constanța, so­cietățile de asigurare refuză asigurarea mărfurilor din depozitele statului, înțelegere între România și Ungaria ? Budapesta. 13. (Damian). — Ziarele maghiare comentează apropiata reluare a legăturilor diplomatice intre România și Ungaria. Contele Teleky socotește reluarea legăturilor cu România ca o consolidare a politicei pașnice maghiare. Post de navigație aeriană București, 14 (Damian). — In curând vor începe la Băneasa lucrările construcției primului post de na­vigație aeriană civilă în România. Se zice că va fi unul din cele mai mari posturi din Europa. Piața pentru pământul expropiat București 14 (Damian).­­ Pământul expropriat pentru împroprietărirea țiranilor se ridică la 2 miliarde. Pentru plată ministerul de finanțe va emite bonuri de expropriere. » -se­ POSTA REDACȚIEI D-lui D. P. Poiana Stampi. — Ziarul vi se trimite la noua adresă. Puteți trimite articole spre publicare, dar ele nu au voie să întreacă trei sferturi de coloană de tipar. D-lui V. C. Loca. Protestul D-voastră nu-l pu­tem publica. Potrivit hotărirei sale, exprimate și în răspunsul dat d-lui C. T. in Cernăuți la poșta redac­ției în numărul 517 din 15 s. c., comitetul de redacție al ziarului nostru își menține punctul de vedere pre­cizat acolo. Impresia pe care de­sigur a câștigat-o toată lumea asupra chestiunii în discuție nu poate fi, credem, decât favorabilă cauzei pe care o susțineți și D-voastru. Decât o scrisoare venită dintr’o parte pro­voacă răspuns din celaltă parte, succedându-se unele pe altele într'o serie interminabilă de afirmațiuni și rectificări, pe cât de inutile pe atât de puțin intere­sante pentru publicul cetitor. Suntem de părerea că e mai bine că încheiem această discuțiune, la speranța că adevărații vinovați își vor lua pedeapsa cuvenită. D-lui G­eor­g­e Baiariuc, Balașești, invitarea n’o putem publica, căci nu a sosit ab­a în 14 Septembrie Salutări. Reconstrucția Sanarea pagubelor a localităților și construcții­lor industriale și adăptările lor iscate în decursul răz­boiului mondial în România Mare și în provinien­țe a­­lipite s’a îndrumat în prima linie din partea statului și mai în criz­ă prin întreprinderi private de recons­trucție. Trebue eă o mărturisim cu toată recunoștința că instituțiile statului de acest fel din anul 1918 au aflat calea cea mai potrivită spre împlinirea scopului sus arătat. Din cauza piedecelor iscate și a instituțiilor exis­tente cari din urmă țineau cont mai mult de forma­litate decât de timpul necesar, din cauza transportu­rilor insuficiente, cari cauzau ridicări nemai­pomenite de mari a prețurilor pentru material, tot așa valuta nesigură și speculația fără saț, salarizarea păcătoasă a amploiaților, care prăduși orice ambiție personală, toate aceste neajunsuri au fost poate cauza că roa­dele instituțiunilor statului n’au fost in conformitate cu așteptările presupuse. . Prin aceasta însă nu voim nici decant să spu­nem că o mare parte de amploiați ai statului nu și-au câștigat prin activitatea lor merite nepe­­ritoare. Pag. 3 Experiențele arătate s’au făcut nu numai in Bu­covina ci și în vechiul regat, in urma acestora s'a a­­flat statul acu necesitat a creia prin un decret-lege regal societatea pe acție „Reconstrucția“ deia care cu tot dreptul se poate aștepta că reconstruirea locațiu­­nelor și construcțiilor industriale etc. nimicite sau de­vastate prin război de astă dată se va făptui mai în curând și va avea succesul dorit. Se poate cu tot dreptul aștepta ca Reconstruc­ția ca societate pe acțiu, la care participă statul cu 40 la sută și acționarii cu 60 la sută la capitalul în­treg de 300 respectiv 500 milioane lei, care societate e înzestrată cu atâtea previlegii legale, e în prima linie la reconstruirea obiectelor nimicite chiemată și angajată ca în timp cât mai acum­ și hotărît să realizeze făptuirea propusă nu numai în interesul comun ci și al statului ca atare. . Pagubele războiului în întreaga Bucovină cari ar fi de reconstruit se urcă la cel puțin 750 milioane lei, abstragând deja alte pagube din orașe și de pa­gubele comunicațiunilor de toi solal. Înregistrând activitatea societății pe un restimp de zece ani, atunci ar trebui din capital să se fixeze participarea anuală la reconstruire și reedificare cel puțin 75 milioane lei, la care reconstruirea ar avea o o­cupație sufi­centă de tot feliul de meseriași și lucrători conștiincioși.­­ Reconstrucția ar avea în prima linie de scop, a delătura toate neajunsurile și piedecele existente și is­cate in urma războiului care îngreunează lucrarea în­treprinderilor.!­ Ea ar reconstrui și reedifica mai întâi între­prinderile industriale menite și trebuincioase spre a­­dunarea materialului necesar pentru reconstrucție. Materialul pentru clădiri care nu se află in țară ar trebui in mod rațional și conștiincios adus din străi­nătate cu prețuri cât mai scăzute și avantajoase pen­tru întreprinderi.­­ Prin o salarizare potrivită a lucrătorilor și am­ploiaților precum și prin crearea unor instituții sociale de ajutor bănesc pentru vârstnici conform căreia ar participa și toți la venitul curat al „Reconstrucției" și-ar asigura societatea un material „bun și conștiincioși de lucrători și pentru viitor. Transportul mașinelor necesare pe tren și cora­bie care scumpesc lucrările ar trebui de iertenit și in­trodus fără impozit vamal. Toate plângerile și neajunsurile referitor la lo­­cuinți precum și toate neînțelegerile iscate din cauza Inconvenientelor ar muți dacă reconstruirea care a stag­nat prin un restimp de șase ani și-ar începe lucrăti­­vitatea sa în mod arătat. Cu vorbe frumoase sau tânguiii și împroșcături fără rost nu se reedifică nimic. Clădirile cer bani și după referințele de față chiar mulți bani. De aceea să caute fiecare interesat sau om cu inimă, care dorește sanarea râului atât in orașe cât și la sate să se grăbească ca subscriera acțlilor la societatea „Reconstrucția“ căci numai aceasta organizație, care stă sub deosebitul scut al statului e în stare a delătura ca desăvârșire neajun­surile existente. Timpul speculei cu valuta a trecut și in locul lui și-a aflat lucrul cinstit locul său curtait, unicul mijloc prin care se vor șterge urmările triate ale răz­boiului mondial. Subscrierea acțlilor de la Reconstruct­a dă ocazia cea mai potrivită la mic și mare a fructifica banii păstrați in modul cel mai avantajos, deoarece camura acțiilor în proporție cu alte întreprinderi — foarte mare siguranța și durata societății fără margini. O dividendă de 6 procente și o supradividendă de 4 până la 6 procente e asigurată tuturor celora ce vor subscrie acțiile de la Reconstrucția pe când la alte institute de bani In genere nu ae dau mai mult decât 2 procente dividende. Subscrierile se fac până la termenul de 30 Sep­tembrie a. c. la toate băncile din Cernăuți. kg. H. Schmidt. Banca Marmarosch Blank et Co. S. A. Sucursala, aduce la cunoștință tuturor deținătorilor de eseuri și ordine de plată Americane trasa asupra casieriei sale, că va face plățile de aur franco comision. La plățile prin poștă se vor socoti numai spe­sele efective de remitere. mm*am A apărut No. 2 din Biblioteca „Glasul Bucovinei“ DR. A. MORARIU Organizarea funcționarilor publici Câteva reflexiuni asupra proeculor de statut al d-lui Al. Grigorescu. Se află de vânzare la institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei“ și la librăriile din Cer­năuți, cu prețul minim de 1 lei sau 2 cor. OATRA ABONAȚII NOȘTRI fu­tanații nofrtH râmași Ir re»t ®*sț ® una ekensmsRtiii sub* rugați să-l ockîli altfel Kit I­ se «a trimit* sîerul. Á

Next