Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-26 / nr. 525

Pag. 2 Concertul Flondor Concertul dat de d-na Nectar­a de Flondor, j­ol în 23 Septembrie a fost pentru distinsa noas­tră artistă un triumf­, iar pentru publicul select, care a participat o sărbătoare sufletească. Cu­­primul cântec d-na Flondor, o apariție grațioasă a cucerit sala întreagă. Scepticii au fost învinși și publicul entuziasmat i a acoperit prestațiunile cu aplauze nesfârșite. Cuvintele noastre ar fi prea slabe pentru a putea caracteriza în mod precis arta d nei Flondor. Cei ce au fost la concert au plecat satisfă­cuți și mândri, că d-na Flondor, care ne apar­ține întreagă a aflat aprecierea generală a pu­blicului cunoscător de muzică din localitate.­­ Artista a fost acompaniată la pian de d-nul baron Aicu Flondor, iar în variațiunile lui Adam de d­. căpitan Milea la flaut. Luni în 27 Septembrie urmează al doilea concert, îndemnăm publicul românesc să nu piardă țara ocaziei de a trăi câteva clipe de reculegere sufletească ascultând pe distinsa artistă și com­­patriota noastră d­na Flondor. P. c. GLASUL BUCOVINEI D. 1. Dolinschi a ținut un referat despre apro­vizionarea corpului didactic primar, invitând pe învă­țători să se înscrie la cooperativa „Sporul” din Cernăuți. D. A. Boghianu a ținut un referat despre unifi­carea salariilor și încadrarea corpului didactic primar, d-sa a propus o moțiune în care a cerut încadrarea învățătorilor în acelaș rând cu funcționarii cu bacalau­reat și un spor de 100 la sută, începând cu 1 ianua­rie 1o36. Atât în încadrare cât și la acordarea sporu­lui să fie considerați și învățătorii pensionari și vădu­vele­­ și orfanii de învățători. Subsemnatul a ținut un referat despre revista șco­lară ce s’a proiectat arătând ce s'a făcut până a­­cuma și cari motive pledează pentru evitarea unei reviste. D. C. Nastasi e de părerea că nu avem lipsă de o revistă școlară, ci de un jurnal politic. In fine se decide ca comitetul să mai facă o ul­timă încercare pentru a pregăti editarea unui organ de publicitate. La eventuale se mai discută undle chestiuni, la care d. președinte C. Clain dă lămuriri și se primesc 2 moțiuni privitoare la școala normală. Moțiunile primite se publică In altă parte. N. Simionovici Secretarul Asociației ................................... ■­­m. Ajutați copiii, să nu fie lipsiți de școală! ---------------------------------------­Adunarea plenară a învățătorilor D­ESBATERII DE Sâmbătă, in Î1 Septembrie a. c. „Asociația corpului didactic român din Bucovina” a ținut o adu­nare plenară la Rădăuți la care au participat peste 400 învățători și Învățătoare din toate județele Buco­vinei. Dintre parlamentari a asistat numai de deputat Iorim Popescul. Deoarece in această adunare s’au discutat și chestiuni școlare cari sunt de un interes general și deoarece au lipsit reprezentanții presei*­, ceea ce s’a observat cu regret, voia da câteva in­formații despre cele discutate. D. prof. Brăteanu a ținut un referat despre unificarea învățământului primar și normal. D-Sa a arătat toate fazele prin cari au trecut lucrările pre­gătitoare pentru unificare­ până la ședințele din 26 Aprilie până 4 Main a. c. cari s’au ținut la Cernăuți. Din toate lecrurile acestea rezultă că toată învăță­­torimea a cerut nu numei o unificare, ci și o reorga­nizare sub toate raporturile, a învățământului primar și normal, având ca ultim scop ridicarea unitară a nivelului întregului învățământ pentru a ajunge la o superioritate culturală față de națiunile conlocuitoare și față de națiunile vecine. In loc de a vedea continuarea lucrărilor înce­pute, ne-au surprins unele vești din ziare**­, că s’ar proiecta o reducere a învățământului normal la 3—4 ani. După alte vești am aflat că în Ardeal s’ar fi introdus tipul școlii normale din vechiul Regat, ceea ce s'ar proiecta și pentru Bucovina. Aceasta însă n’ar însemna o reorganizare a în­vățământului normal, ci ar fi numai o adaptare a unui tip existent care insă ca organizație e chiar in­ferior tipului de la noi. Invățâtorimea pretinde însă un învățământ nor­mal de 8 ani într-o școală care să fie asimilată intru toate celorlalte școlii secundare. De aici ar rezulta și dreptul la o situație materială și socială corespunză­toare și dreptul de a fi primiți ca studenți interni la universitate. In discuția care a urmat d. Coroamă a cerut ca învățătorii să primească studii universitare.­­Să existe numai un tip de școală secundară, iar Învă­țătorii să se specializeze în universitate cum se spe­cializează celelalte categorii. Fuga învățătorilor la orașe se explică prin faptul că învățătorul nu e altfel in stare să-și crească copiii prin școli, învățătorului să i se dete posibilitatea de a avea o bucățică de grădină și o casă proprie și atunci de­sigur nu va fugi de la sat. Au mai vorbit apoi mai mulți învățători cari au ilustrat paguba ce ar rezuita pentru­ cultura poporului dintr’o coborâre a nivelului învățământului dela noi. S’au remarcat îndeosebi expunerile d-lor Șt. Braba și S. Ioneț în chestiunea aceasta. După închiderea discuției se primește o moțiune in sensul expunerilor d-lei prof. Brăteanu. **­ N. R. Singur ziarul nostru a atras atenția învățători­mii asupra proiectelor dezastruoase și retro­grade ale ministrului de instrucție. *) N­R. Și noi constatăm cu regret că n’am fost invitați, căci am fi trimis numai­decât an repre­zentant al alarm­ul nostru la adunare. De la Asociația corpului român din Bucovina Primim: Domnule Redactor, invățătorimea română din Bucovina a votat în adunarea plenară a „Asociației corpului didactic ro­mân din Bucovina“, ținută in 11 Septemvrie a. c. în Rădăuți următoarele moțiuni: /. Cu privire la unificarea învățămânutului primar și norm­al, „Față de tendințele ce se manifestă in timpul din urmă de a face unificarea învățământului după un tip existent și eventual printr’o coborîre a nivelului actual ai invațământului primar și normal, față de măsurile ce se pregătesc pentru a unifica învățămân­tul unilateral, pe cale administrativă, ne ținând seama de opinia scorpului didactic și de necesitatea unei reorganizări temeinice, impusă de trebuințele nouă ale Neamului și de spiritul vremii.J­­nvățâtorimea română din Bucovina, constatând că nu mai există interese școlare regionale, ci numai necesitatea unității în organizația învățământului din toată România Mare se exprimă cu toată hotărirea în contra tendințelor de a coborî nivelul școalei primare și normala și cere din protivă continuarea energică a lucrărilor începute pentru unificarea și reorganizarea învățământului, care să se facă de comun acord cu domisiunile de unificare din regatul vechiu și din teri­toriile alipite intr’un mod care să însemneze un pro­gres față de starea actuală a învățământului. In special se cere un învățământ primar de 8 ani și unul normal de 8 ani intr’o școală normală asi­milată celorlalte școale secundare“. 2. Cu privire la încadrarea învățătorilor, „Invățătorimea română din Bucovina constată că până acuma drepturile elementare ale învățătorilor la o viață oamenească normală n’au fost îndeajuns con­siderate. In consecință pretinde ca la încadrarea ei între funcționarii publici ai­ României să fie înrolată în rân­dul funcționarilor cu bacalaureat, căci învățătorul din Bucovina are în urma sa cel puțin 12 ani de studiu, bacalaureatul și un examen practic și se exprimă cu toată energia sa contra unei Încadrări într’o categorie inferioară. Luând in considerare mizeria sa care a ajuns învățătorimea din Bucovina prin faptul i s’a dat până acuma un salar derizoriu față de scumpetea existentă și față de salarul ce-i primesc celelalte categorii de funcționari din Bucovina, pretinde să i se deze un spor de scumpete de 160 procente începând cu 1 ianuarie 1920. învățătorimea pretinde ca atât la Încadrare, cât și la acordarea sporului de scumpete să se considere și învățătorii pensionari și văduvele și orfanii de în­vățători“. . Cu onoare vă aducem aceste moțiuni la cuno­ștință și vă rugăm să sprijiniți cererile învățătorimii, care stă pe punctul de vedere că ridicarea culturală a poporului se poate face numai de către o învăță­to­­rime bine pregătită și bine plătită, mai ales acuma când poporul nostru are atâta lipsă de o îndrumare sănătoasă în diferitele direcțiuni ale vieții publice și noua situație politică și impune lupta pentru atingerea superiorității culturale față de minoritățile conlocuitoare și față de popoarele vecine. Secretarul : Președintele : Niculai Stratonovîci Corneliu Clain -----------------------••----------------------­Faceți daruri internatelor noastre ! Nr. 525 Situația externă . Polonii urmărind pe bolșevici au ocupat linia Zbrucz-Iarnopol B­rody și au luat Dubno, după cum anunță comunicatul lor din­­­­rept. In sectorul Alexandrovsk din Rusia sudică ge­neralul M­rangel ar fi câștigat o victorie distru­gând divizia 23-a bolșevică, luând 3 000 de pri­zonieri și mult material de război. Cooperarea cu generalul Wrangel a fost respinsă de guvernul polonez, pe când noi mai ținem la București pe un general francez, care ar fi reprezentantul lui Wrangel.­­ La Riga delegația polonă a pus între altele următoarele condițiuni de pace : La încheierea armistițiului ambele armate române pe pozițiunele momentan ocupate. Linia funda­mentală pentru frontieră va fi frontiera Poloniei din 1703. Teritoriile la răsărit de această linie vor reveni parte Poloniei, parte Lituaniei.­­ Millerand acceptă să candideze la preși­­denție, dacă majoritatea celor două Camere con­sideră preferabilă prezența sa la­ Eliseu, ca să mențină și să conti­nue politica de progres social de ordine, de muncă și de unire și dacă oamenile cred că președintele Republicei trebuie să fie omul unei politice hotărâtă și aplicată în strânsă colaborare cu miniștrii săi. — Franța a luat în posesiune fosta colonie germană Toga din Africa apuseană. * Minerii din Statele­ Unite, nemulțumiți de Salariile lor fixate de Wilson, au declarat greva generală.--------------------și------------------­ INFORMAȚI­UNI STUDENȚEȘTI Căminul studențesc. Cu începutul anului școlar 1919(20 se deschide Căminul studențesc de pe lângă universitatea din Cernăuți. Se vor primi acei studenți lipsiți de mijloace, cari vor dovedi că sunt cetățeni români, înscriși la una din facultățile de pe lângă universitatea­­ din Cernăuți, și ou au urmat cu succes studiile. In Cămin vor fi primiți 64 studenți, cari vor avea acolo locuință (așternutul ca: păiet, perce, pla­­pumă, ștergare, lavoare își va aduce fiecare de acasă) și Întreținerea plătind anticipat o sumă care va fi con­form stării lor materiale in raport de 100 °/0, 75% 50% și 25% din costul întreținerii. Admiteri gratuite se vor face in cazuri excepționale. "­­ .­­ La masa comună studențească vor putea fi pri­miți mai mulți de 64 în aceleași condițiuni. Studenții vor înainta cererile lor însoțite de certificate de pat­­pertate, de colocvii sau bacalaureat și admitere cel mai târziu până la 10 Octomvre con­­curatorului Că­minului studențesc universitar. Studenții primiți în că­min și la menza academ, vor fi încunoștiințați și se vor prezintă la 18 act. in Cămin la care termen se va pune în funcțiune Căminul și masa academică. CULTURALE Consfătuirea de la ministerul artelor.­­ Eri a avut loc la ministerul artelor o conferință între d-nii Oct. Goga ministru al artelor, V­ Eftimiu director ge­neral al teatrelor, S. Maria și Virgil Cioflec, inspec­tori generali ai artelor, G. B­atică, Ion Manolescu și Emil Isac inspectori ai artelor. S’a discutat pe larg chestiunea unificărei artis­tice pentru întreaga România Mare, V. G. Rotică a făcut un amănunțit raport asupra artelor din Buco­vina rugând pe d. Ministru să ia măsuri ca în cel mai scurt timp să se orânduiască protejarea obiec­telor de artă din Bucovina. Domnul Ministru a promis că va face ce-i va sta in putință. , FINANCIARE Ce-i cu banii mărunți ? — Ni se comunică cu Banca Națională din Cernăuți pune­­ de câteva zile în circulație bani mărunți în sume conside­rabile. Asemenea sume s’au dat și băncilor particu­lare. Publicul e rugat să nu se lase intimidat de speculanți, ci să-și schimbe biletele mari la bănci. Punerea în circulație de bilete mărunte va con­tinua și săptămâna viitoare. Publicațiune. — Se aduce la cunoștința generală că la administrația birurilor (s tr. Școalei No. 2) ca­­­mera 12 se pot vedea începând cu 25 Septembrie până la 20 Octombrie 1920 intre orele 9—12 dim. extrasele mandatelor de plată asupra impozitelor pe câștig­ de războiu impuse până in ziua de 1 Septembrie 1920, in conformitate cu art. 28 alin. 2 D. V. asupra impozite­lor pe câștigul de războiu din 8 August 1916 F. L. 1.247« Administrația birurilor in Cernăuți, •* 4 > A 4

Next