Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)
1920-10-19 / nr. 543
P"»« 2 D. Ciugureanu despre situația din Bucovina Reproducem după ziarul Sfatul țârii din Chișinău urmâtoarul interview interesant acordat de fostul ministru Ciugureanu asupra situației din Bucovina : Ce ne puteți spune despre situația politică și culturală din Bu anina. , Prima con»tat«re care am ficat-o, este popularitatea printre români a partida un democrat al Unirii, in frânte» căra a se «făc 1 I. N stor. Aceasa popularise nu are la bază o activitae de rarater demagoge, ci temeiuri foarte solide. Ea se bizue pe fapte si pe tend ni potrivite cu interesele permanente *e neamului Partidul democrat al unirii este aela care a ficat In Bucovina reforma agrară, pe care acmali o armcitori caută să o zădărnicească. O altă parte acest partid are o orientare națională și româneasca hotărită. A țiunea sa se bzue ia primul rând pe elementul român din Baovia. Iar in raportările cu vechiul regat, pmictul din Nistor este pentru unirea cea mai strânsă ... totul dimpotrivă sunt năzuințele actuallor ocârmitori. "spin acțiunea lor de până acuma aceștia au reușit sa destainize Bucovina mai mut char de cât cam era pe timpul austriacilor. Astfel la Primăria din Cernăuți, din parazd de membri ont 20 socialiști internaționaliști, 4 nemți 4 evrei, 4 ucrainieni și abia 4 români. *Trebue să se noteze că toți aceștia sunt numiți, Iar nu aleși Dacă ar fi alegeri, desigur că elementul român ar mult mai bine reprezentat. La toate autoritățile se vorbește numai nemțește. La poliția din Cernăuți cineva prezentând o petiție in românește, i s’a cerut ca să fie tradusă In nemțește.. Datorită acestei stranii politici a actualilor ocâmuitori, străinii s’au obrăznicit atât de mult, in cât deputații Cracavia a cerut chiar un Parlament plebiscit pentru Bucovina de Nord. Din pricina aceasta, cu toate că soarta Bucovinei este definitiv pecetluită după toate formele dreptului internațional, mare parte din populație crede că starea actuală este numai un provizorat și că nn cărând această țărișoară va fi deslipită de România. Așadar, impresiile d voastră despre propășirea naționalisării în Bucovina nu sunt tocmai optimiste... De fel. Nu pot avea pretenția de a fi un bun cunoscător al stărilor din Bucovia. Am fost insă prin Bucovina in a 1908 pe vremea Austriacilor. Nu e nici o deosebire in cineastful față de ce era atunci. Prin restaurante și prăvălii, nu se aude decât foarte rar limba noastră. Românii veniți acolo au trebuit să învie nemțește. Viața culturală nu s’a Îmbunătățit nici măcar in aparența. Ca și pe atunci, la Cernăuți apar cinci gazete nemțești și evreești, trei Ucrainene și numai două mici forțe românești, care se luptă cu înverșunare intre dânseie. Ca o ilustrare a situatii actuale și la grada la care a ajuns Influența s râmă in oârmuirea Bucovinei, vă citez un odin al secretariatului de interne ű. Stefaoelli prin care se decretă expulzarea tuturor „străinilor“ din Bucovina. „Străinii“ pe care-l viza ordinul erau românii din Regatul vechi ș basarabenii. , Un asemenea ordin nu s’a dat niciodată in vremea dominațiunii austriace. Nu se cunoaște decât o singură expulzare, a dlui N. Iorga, dar era Individuală și nu generală. Țin să accentueze totuși ci tăria reală a acestei ofensive Împotriva vieții românești, nu este atât de Îngrijitoare precumprre. In focd numai ia ocrotirea cu totul absurdă ce i se aordă de către guvernul actual. Viața romanească din Bacovina are la distor ști o puternica grupare de tineri din jurul său, un sprijn care nu va zâcovi a o readuce la victorie. loire membrii a eisui partid am constatat o solidaritate, o comunitate de simetrie și de gândire așa de strânsă, o hotarîre de luptă așa de viguroasă, încât viitorul românismului in provincie este asigurat . S’a zvonit în ultimul timp că între partidul dlui 1. Nistor și liberali ar fi avut loc tratative in vederea junei fuziuni ; ațî putea să ne spuneți ceva în această privință ? Din ne vorbime ce le-am avut ca d. I. Nistor cât și cu numeroși fruntași din jurul său, nu reese că asemenea tratative ar fi avut loc. Am putut constata Insă că in cercurile românești 4 din Bucovina este un puternic csrent Împotriva regopalizmatul și se pare că tot Partida Democrat al Unirii va fi aceia care va uni inițiativa pentru a se pune capăt acestei politici. Este evident că unificarea vieții dintre provincii nu se va putea face decât prin organizarea de partide generate pe toata Întinderea României Man. Acest adevăr i inciră din ce in ce mai mari fruntașii din Bucovina, cari, datorită regionalismului extremist de astăzi, se văd copleșiți de elementele străine. GLASUL BUCOVINEI Nr . Curente politice In republica austro-germană. (Urmare.) 11. Inante de a număra toate curentele politice care s’au conturat mai bine in fața nolor alegeri, e mai bine să aruncam o privire scurtă asupra stuației polonceie până acum. Actuala adunare națională cu atribuțiuni de constituantă a fost aleaă după prăbușirea menaitei in in Ianuarie 1919 pe termen de doi ani cu misiunea să evavoreze un proect de constituție provizorie, pe care l’a elaborat in Martie 1919 și să dee republice noua constație pe care a treat’o la vot zierele din urma inante ac inciderea sesiunii, dar pe care nici un partid nu o considera denitivă și cu care nu sunt mulțumiți nic cei ce au eoborat’o, socialiștii. Puterea în acel parlament și-au impârți’to socialiștii și creștinii-sociali, cari au cooperat un timp impreună la cabinet. După răsturnarea regimului monarhic e explicabil că socialiștii au ajuns la putere și se impun câteva lămuriri asupra socialismului austriac, bun. Acesta, ca oricare alt socialism, e bun, foarte minunat, dar are un sugar cusur așa cum se practica el de , obiecta: nu rezistă od.tă di e supus unei probe reale. Dispare când trece dela ideologie in practică. Desigur ce vină a fi omul nu doctrina, dar pe noi ne interesează cazul de față. Socialiști austriaci ajunși la cârma statuia! au căutat cât au putut sa se ție de doctrina lor. in cei de ani au lucrat Împotriva capitalului, o rotind proletariatul manual Rezultatul: munitorul câștigă astăzi de zece ori cât au H jfraî, cheltueșc sumele ce se câștga prostește încât nu-i ajunge nici să-și întreție familia, a devenit pretențos și zăpăcit de nu mai știe ce-i permis și ce nu-i permis incât se ivesc cazări coricate caracteristice moraiei vremii ca acesta: la dipozitiie de alimente fara mai bine de un an alimente in veroare de milioane, tâlharii sunt prinși, sute de muncitori arestați, ceilalți se pun in grevă dacă nu se eliberează vinovați. Nici un muncitor nu e mulțumit de ștoala sa, meie nai nu știe ce vrea. Cei mai tăiați de D zeu la epoca profeților democratici sunt intelectualii. Profeorul universitar nu câștigă atâta cât trebuie să mănânce și vezi câteodată adevărate exemple de stolnicism in lumea aceasta năcăjtă. Alături de aceștia insă se resisți luxul desfrânat al îmbogățiților de războiu, al exploratorilor mizeriei celor mulți, gi parveniți or cari umplu localurile de petrecere și căiile de spectacole, căci slugări iși pot permite un bilet la opra sau intr’un teatru. Toate aceste spectacole le poți vedea in fiecare zi, în fiecare ceas in republica vieneza și cei năcăjiți spun că domnul președinte socialist și-a cumpărat palatul din fața operei și o frumoasă vilă pe Semerloy. Dacă socialismul austriac ar fi fost in opoziție atunci desigur Otto Bauer, care împreună cu Friedrich Arer, ucigașul lui SUî kh, cu Danneberg și Austerlitz, formează stânga partidul și nu ar fi stat un moment la inditana, ea se hotărască pentru „Bolschewismus oder Sozialdemokratie“ (ultima broșură a lui Otto Bauer. Astăzi insă acest socialsm strigă alegătorilor săi : să ne alipim Cehoslovaciei ? E* nu ne vrea. Să mergem la Jugoslavi? Ea flueră dupa noi. Atunci nu ne rămâne atît decât să ne noim cu fața-mamă, să Îndeplinim alipirea i Germania Șase-zeci milioane de frați ne așteaptă Ia imperiu german, așteaptă să ne întoarcem, sunt gata să împartă nevoia cu noi, să euporte suferințele noastre cu umerii lor voinici, să ne arute, să ne sprijineasefi ! Așa vorbește socialismul republican. Astăzi nu mai recunoști dacă conducâtorii acestui socialism au o credință națională sau mai cred în doctrina lor iar munctorii exploitați au devenit burghzi exploatatori. Suferința omului on a fost ca nimic micșorată, capi jtalismul a cuscat in putere, a devenit mai obraznic, mai tiranic. Din fața acestui socialism vienez stă socialismul creștin, a cărui putere este în provincie și la sate. Conducătorii de la centru ai acestui partid sunt Kun* js«.h«k și prof. u» iv. Sripel in chestiunea alipirii la Germania programul acestui partid nu s’a pronunțat ; există însă și sessinul partidului acestuia un curent, pentru alipire, la schimb lesă creștinii sociali urmăresc cu simpatie desfășurarea evenimentelor în Ugark și nu poate scăpa nici celei mai superficiale observări apropierea între politica maghiară și interesele partidului creștin—social din Austria. In chestiunea Internă năzuințele acestui partid se cincentreaza în localizarea puterii socialiștilor in Viena. Pentru aceasta la elaborarea constituției ei au reprezentat cu Intransigență punctul de vedere al autonomiei Vienei ca „Bundesstaat“ in federața republicană. Adoptarea acesti punct de vedere ar Însemna condamnarea socialismului. Bartidul pangermanist (Grossdeutsche Vokspartei) urmărește politia ce i-o dictează numele său : contopira în impul german. Puterea acestui partid este in câteva capitale provinciale: partidul comunist compus din elementele turbulente ale extremei socialiste numără prea puțin partizani ca să poată fi luat in considerare. Fracțiunile celorlalte partide burgheze s’au putut uni abia in ajunul alegerii și și-au pus in capul Estel pe contele Ottokar Czernin, intitulându-se : partdul burghez al muncitorilor, partid de ordine și începând lupta politică prin adunări tulburate de elementele socialiste invitate , aceste adunări pentru a fi convertite prin rafina oratorică a diplomatului de la Brest- Litovsk. Organul acestui partid este Neue Freie Presse“. Acesta fiind raportul de forțe lupta va fi la !? Octombrie mai indorjtă intre socialiștii-democraț și creștinii soiali. Nu se pot face profeții, insă dat fiind că socialiștii creștini reprizmă reacțiunea organizată împotriva gospodăriii socialiste de până aum și împotriva jdaoio dut Orient cari au rămas în număr mare in Viena după prăbușirea monarhiei, se poate prevedea mai curând un succes creștn-social sir iandrîf Situația externă Polonii care au înaintat spre nord au ocupat la 1 Octombrie Molodeczno pe calea ferată Wilna-Minsk, tot la 17 octombrie s'a semnat la Riga armistițiul și preliminările păcii între Polonia și Rusia sovietică ; după 15 zile se va semna pacea definitivă Wrangel anunță succese în regiunea iar pe Aspru nordică și nord estică de launda% trupele sale au ocupat Repolsk. Generalul Zeligowid, desavuat de guvernul din Varșovia, și-a dat demisia din armata polonă și a proclamat independența Lituaniei centrale. El cere râul Niemenca ca frontieră polono-lituaniană, unirea cu Grodno și anunță convocarea unei adunări naționale la Wilna. Societatea națiunilor a cerut printr’o notă energică la Varșovia, ca trupele polone să evacueze Vilna și să pedepsească pe ZeligowskL . Pacea ruso finlandeză a fost semnată la Dorpat. * Guvernul englez a luat măsuri față de eventualitatea declarării grevei generale. Exportul cărbunilor s’a oprit complect, se va face o strictă raționare a cărbunilor pentru transport se vor întrebuința mii de care cu motor. * Demobilizarea generală In CJto Slovacia a început de ziua de 12 Octombrie. Armata cehoslovacă va avea un efectiv de pace. Serderile inaugurării Universității din Cernăuți PROGRAMAI Sâmbatta, 23 Octontane . La orele 18 — Sosirea Maiestăților Lor și a Familiei Rgare. La orele 20 și fum.—Retragerea ca torțe a studențimii și armatei. Serenada studențimii la reședința Maiestăților Lor. Dumineca, 24 Octombrie . La orele 1o.— Inaugurarea festivă in Sala Sinodală > din Paktul Mitropolitan, sub preșidenții MS ° Regelui in pazela Familiei Regale și a delegaților Universitățior străine și române și ai Palemiei Române.Țiata.de c remote. Intrarea in Sala Sinodală se va închide la orele 93/1 La orele 1j și fum. — B.u.bet dat de d.ooctor al Universității in trapeza Mtropolitele care vor participa Mai stațile Lor și Familia Regală. (Ționist de ceremonie). La orele 16 — Des văirea stemni a portretului M S. Regesm ln Baia Universității și vizarea expoziiei istorice in Biblioteca Universității. (T cată de ceremonie ) La orele 17. Aniație Muzicală k Teatrul Orășenesc. Țintă de cermonie. Porțile Teatralii se vor inchide la orele 16 3/4. La orele zi — Comers festiv al studențimi in Casa Germană. (Ținta de ceremonie). Luni, 25 Octombie: In cursei dimineții Vizitarea Universităîi, « Orfanatului „Regina Maria“, a Insti ntului de Lerdo- Moți „Rena Maria“ și a Maternități. In orele 11. — Plecarea Majestăților Lor și a Familiei Regae La orele 16. — Deschiderea Adunării generale extraordinare a „Asociației Profesorilor universitarii din Roânia“. Ajutați copiii, să nu fie lipsiți de școală!