Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)

1920-10-27 / nr. 549

fteg. 2 mai extremă limită a posibilității, iar unificarea serviciilor publice din toate ținuturile României Întregite e pe cea mai greșită cale din câte se pot închipul. Stăpânirea actuală a dat dovada insuficienței sale pentru rezolvirea satisfăcătoare a celor trei mari probleme de actualitate, dda cari depinde fericirea cetățenilor și ordinea internă a Statului : înzestrarea țăranilor cu pământ, partiiparea muncitorilor la folosele muncii lor și unificarea rațională a serviciilor publice prin o înțeleaptă descentralizare a lor. In locul împlinirii conștiincioase a acestor trei postdate, guvernul actual nu dă, deocamdată numai în vechiul Regat, fanfaronada impământenirii ca alai și barschee oficiale, lipsită incă cu desăvârșire de orice garanție și seriozitate, în provinciile realipite inenținându-se cea mai completă stagnare a înfăptuirii reformei agrare, el nu dă lanțul neîntrerupt al grevelor muncitorești, fiind incapabil a lisa masuri, nu de reprimarea, ci de preîntâmpinarea lor, și nu mai dă enervarea și adânca nemulțumire a noulor cetățeni români prin felul cum înțelege a-l depărta, în loc să-i apropie, de sinul pe trnei-mame redobândite. Văzând aceste lucrări, mă gândesc la vasul rămas fără de cârmă în largul marii și ia insuficiența conducătorilor săi. Acolo au intervenit împrejurări favorabile pentru a invătura catastrofa, aici va trebui st intervie ceea ce se impune de înalt: schimbarea cârmuitorilor, căci marea se agită tot mai tare. Iorgu G. Toata ------------------------------------------------- GLASUL BUCOVINEI Starea Bucovinei judecată în America Glasul Bucovinei nu s’aude atât pe puternic și de stăruitor ca voacea Basarabiei și a Transilvaniei, nu pentru că Bacovina ar fi mulțumită de mers in trebiior, ci findcă conducătorii veții obștești bacovinene nu sânt tocmai meșteri in arta rec.amd. Nu e vorba, stânc s’a înfăptuit unirea, d. Floncor susținând idol autonomiste z’ar fi putut aștepta cineva ca urmeze pe această cale , însă atât d-sa, cât și partisan d-sale, s’au încredințat de la o vreme că spritul unionist este prea puteric spre a i se putea Împotrivi cineva. Așa că grupele politice din Bucovina sânt părtașe a ideii unirii după cum a fost propovăduită de d. Mlator și partidul democrat pe care o conduce. Una din nevoile Bucovinei, care ar trebi luată ta samă mai mult, este repararea pagubelor pricinuite de războiu, căci nu trebuie să uitam că războiul a lovit această țară foarte grea, deoarece s’a aflat iarma de foc. Sate întregi au fost nimicite, multe clădiri publice au fost dărâmate și pustiite iar căile de comunicare și transport sunt intr’o sare de pâ?s. O societate anonimă pe acțiuni cu numcle »Reconstrucția“ s’a înființat ca să întrunească toate șiințele spre reclădirea Țării Românești într’o singură epfiire Această societate pe lângă reclădire tărâmurilor păgubite de război a, va să clădească locuințe nouă in orașe, unde este mare lipsă de case. Întemeietorii societății au de gând a into mi un capital de 500 de milioane de lei, din care 120 de milioane s’au adus de Stat ca partea sa la întreprindere. Fără Îndoială că Bucovina nu va fi trecută ca vederea, dar deocamdată n'ar strica dacă Consiliul de adminstrație al acestei societăți s’ar pronunța lămurit in această privința. Reforma agrară (împroprietărirea țăranilor) până acum a cam rămas balta. Desfacerea vechiului Parlament astă primăvară și schibarea administrate au împiedicat votarea unei legi precum și urmarea vechilor comisiuni agrare. Noulior comisiuni firește că le-ati trebuit vreme până să poată vedea starea lucrurior, ceia ce a dat naștere la multe nemulțumiri O lege zgravu înantată în Parlament de domnii lanca Nstoii și Vasile Ungurean n’a fost printa nici măcar discutată ci amânată, deoarece guvernul d-ius general Averescu pretinde« efi are o lege generali pentru Țara Româneasca. Cu toate astea, Guvernul a numit o comisiune din care fac parte și d-nii Nistor și Ungurean, spre a cerceta legea propusă de aceștia din urmă. După cum pot vedea cetitorii noștri chestiunea Împroprietăririi nu e mai înaintată in Bucovina decât in celelalte părți ale României vând mai mulțămitjare este propășirea culturei românești în Bucovina, s’au înființat multe școli românești acolo unde mai Înainte se aflau dupâ ia timp are numai școli ucrainene, nemțești, polone, maghiare și evreiești Fără a se desființa școlile acestea, s'au introdus cursuri de limba română, ceia ce e foarte drept, fiindcă această limbă este acum limba Statului. Ar fi de dorit insă ca naționalitățile neromânești să nu fie asuprite din punct de vedere culural, căci acest lucru va folosi dușmanilor neamului, contribuind la slăbirea țării curai s’a întâmplat cu răposata Austro iogafie. Multe năravuri rele moștenite de pe vremea când Ungurii și Nemții căutau să întărâte un neam împotriva altuia, încă nu s-ae șters. Partidul democrat al unirii leagă de teamă ca să câștige aceste neamuri, pe când alții sse® äna Intre de zizanie, ale cărei roabe vor fi păgubitoare cauzei românești. Domnul senator Nistor vor Mod de cârmuirea austriacă a zis că „școlile „ta servit birocrației austriaci drept mijloc de desnaționalizare și nu »'a pomenit nicăeri pe toată rotunjimea pământului ca un guvern sa impună părinților limba la care trebuia să învețe copiilor. Zeci de ani sătenii din Mihalcea, Danila, etc. au cerut școală românească și nu li s’au dat zeci de ani; școlile acrstea au rămas pustii fiind părinții nu voiau să-și trimeaîă copii la școala ruteană impusă de guvernul austriac. Nai așa că ar fi păcat ca să deie prilej națiunilor nezosulicane să se plângă de prigoniri din partea noailor stăpânitori ? Chestiunea schimbului coroanelor nu se deosebește în Bucovina de aceasiă chestiune în Transilvania, așa că nu e nevoe să o cercetăm cu de-amănuntul. Nici chestia părților de peste Prut pentru care d. deputat socialist Cracalia a cerut un plebiscit, adeă vot obștesc spre a hotărî dacă urmează a fi pământ românesc, nu privește atât Bucovina cât întreaga țară, deoarece este o chestiune de poitica externă. Se înțelege că naționaliștii bucovineni sunt fosrte înfocați in apărarea drepmilor istorice ale României, dar afară de câțiva socialiști, toți oamenii politici români sunt neclintiți in hotărirea lor ca petecul de pământ dintre Prut și Nistru, care este leagănă Statului moldovensc, sa nu fie despărțit de țară. Avem deci in Bucovina ca și peste întreaga Românie o stare de lucruri care cere Îmbunătățire. Populația amestecată a acestui tentoriu este un izvor de slăbiciune cu o cârmuire nedestoinică și o viață politică zbuciumată și nesănătoasă, cum s’a dovedit a fi în trecut. Pe lângă măsurile încuviințate de legi și întocmirile de tot felul e de lipsă ca spiritul lumii vechi să te înocuiască prin însuflețirea lumii celei noi. Astfel cele mai bune așezăminte sânt clădite pe nisip. (Din ziarul „Steaua Noastră din America) ..——.«— O telegramă a d-lui prof. univ. Pușcariu zului D. prof. univ. Sextil Pușcariu a trimis zia nostru cu prilejul aniversării de doi ani de la apariția primului număr din «Glasul Bucovinei» următoarea telegramă : GLASUL BUCOVINEI, Cernăuți Goj. 22 Octom. Azi când se împlinesc doi ani de la întâiul număr al «Glasului» care vestea lumii voința nestrămutată de unÎPc, aducându-mi aminte cu duioșie și mândrie de străduințele comune, văr zic tot înainte pe calea dreaptă ce urmați Sextid Pușcariu. ........................... £ g.----------------— Afara cu gunoiul in Poliție ! Opinia publică extrem de enervată în urma articolului î. Oâtra apărut în No. 544 din 20 O. tombile al ziarului nostru și int tăiat în forma de întrebare : poliția din Cernăuți în legătură cu bandele de hoți ? așie*pe cu nurc ne^âbJare o samuriece din p*rua poliței, fie din partea noastră, intrai ât dela Direcția de poliție o’am primit niunica până astăzi și întrune artistul Papiu, cel bătut sa broul de serviciu al poliței, ni se plângea mai d mr zi că l-ar fi rugat un domn de la Direcția de poliție să nu insiste așa de malt asupra celor întâmplate pe motiv că Uhal ar avea o casă de copil și n’ar trebui nenorocit prin pedepsire aspră, suntem nevoit să revenim din nou asupra celor întâmplate. Evident câ d. Papin, pentru a-și găsi dreptate, s’a dus la Comenduirea puțin unde a povestit ele întâmplate. Comandantul Comandării picțu i sus ar fi iat asupra sa toate cercetărie, find ă nu se poate admite nici mărzâicie nici cruțare față de un funcționar ca d O mic, care -și dat joc de serviciu 1 sau compromițând pe de-o parte instituț anca de siguranță a orașului, Ur pe de altă parte oăzându-și joc prig pahiar,a mi de oameni absolut nevinovați și care solicită ajutorul poeței ia cazuri ca cel relatat de noi Revenind din nou asupra .clor întâmplate ct artistul Papu, putea să Servim publicul ca noi amănunte și mai senzaționale. Din declarația unui martor ocular refulă că d. O.inse aștepta poarta hotelului Pans chiar in momentul când hoții ii pătau pe d. Zapia. In apropierea d-lui Oinio se aflau și de urgenți de stradă, care la strigăta spera; ai d-lu Papin voian să-i sară în ajutor, dar d. Ointe i-a oprit. Moi suntem informați cu acelaș domn Oinio și-i bătut joc de d. Papio, în felul cum știm, și din pricină că d. Papin cerea ajutorul disperat în limba română ! !!. Așa încât d. Papiu n’a avut voie nici măcar să se apere in limba lui, care e și a Statalei Mai suntem informați că dacă n’sr fi fost de față soldații ce i-au sânt in ajutor și de na se păreau a fr 549 tățenilor, ba mai el sin, lului nud la iui* biroul mesteca în chestiuni civile cine știe cum ar f fost tratat d. Papiu in localul poliției. In urma acestor fapte mărturisite și absolut adevărate de d. Papiu constatăm micurmi de ostilitate fățișă față de limba românească printre agenții de poliție. Căci chiar dacă d. Olinic inspector al împlinirii datoriei de către alte persoane însărcinate* cu supravegherea siguranței cesă dea ajutor dlui Papiu., ordin să l bată, lovindu-l și doi sergenți de la poarta ote- i dea mână de ajutor și $& !’ăpiu în primejdie. Apoi și ediție de serviciu ce se afau în's a fost bătut de Papiu având simțul de datorie, pentru care sunt angajați plătiți trebuiau să fiu l lase pe d. Papiu de batși jocură. Considerând chestiunea din acest punct de vedere constatăm că o mare parte din personalul angajat ce autoritatea polițienească a orașului este ostil elementului românesc și cerem o selecționare complectă a acestei instituțiuni întocmai cum sta tăiat la Cluj, unde este ordine perfectă. 0« ci afară cu gunoiul dela Poliție pesifri ca cetățenii să aibă încredere în această iaști» tațiune și sprijin efectiv din partea ei. ---------------------•--------------------- I. Domianl Situația externă • Situația guvernului sovietelor e critică dar nu sdruncinată. Pacea cu Polonia a fost încheiată pentru a salva forțele vii ale revoluției și a evita campania de iarnă“. Bolșevicii au concentrat numeroase trupe în Ucraina și în direcția Litiei armata ucraineană a fost oprită, în mersul ei. In regiunea Kievului se dau lupte întețite și la Odesa stăpâni pe situație sânt încă tot bolșevicii. Dar și în spatele lui Wrangel se semnalează mișcări populare. Guvernul sovietelor a primit răspunsul guvernului român. Româniadeclară — ceia ce dealtfel a făcut și Palim — că e gata să intre în tratative cu guvernul, din Moscova care deține astăzi puterea politică a Rusiei și roagă autoritățile sovietice să-i comunice bazele viitoarelor negocieri .După aceasta guvernul român va numi delegați, ca să ia contact cu guvernul sovietelor. . ^ . Reprezentanții Finlandei, Estoniei, Letoniei Lituaniei, Poloniei și Ucrainei, întruniți într’o Conferință a țărilor baltice la Riga au hotărît printre altele și următoarele : I. Recunoașterea reciprocă a independenței 2 Statele de meii sus se obligă ca hate conflictele teritoriale să fia azolvate între ee pe cale pacifică. 1. Nici unul din sus numitele state nu vei încheia o alianță contra intereselor unuia din aceste state. g. Statele de mai sus se obligă , a intra în convenția oeensivă militară. 5 Aceste se obligă a respecta minoritățile care aparțin națiunilor ce au luat parte la conferință și a le asigura desvoltarea liberă a Unióéi și a organizațiunei lor naționale. ......................ifi ...................................... Grevele și masurile guvernului Comunicatul ministerului de interne, la urma măsuilor militare luați de ordinul gstTM vern<lat față de greva parcată a CFR, și de grevele parțiale diverse ce s’au declarat in diferit le pârți d)e țâri, s’au dat următoarele mișun privitor la dircuiația pe căile Frate : ia vechiul Argat circulează regulat urmatoarele trenuri: Trenul Simplon Timișoara—Vârciorova fi înapoi, Trenul Bivureșii—Ptești și Craiova, Vârforova șiapoi Trnul Navetă Ploești—Predcal și napoi Trenul București—Fetești—«Constanța și îna pot. TrestiS București—Pitești—Buzău, Adjud. Pașcani — Cercual și inapoi. Trenul Navetă Buzău—Galați și inapo, Navetă Iași—Pașcani și înapoi. Câte două trenuri de persoane sau mixte, pe liniile secundare din Cimisia din Muntenia cu exepția Banrești—Orealus, Moldova și Dobrogea. La gâturile de tren intre Galați—Iașiui Galați—Reni sunt cele normale. Și se trenau separate în difente direcții. Zece trenuri ca trape. ( V )