Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)
1920-10-20 / nr. 544
APARE ZILNIC Organul democrat al unirii Telefon No. 01 Pondator: Sectîl Pușcăria ABONAMENTUL: REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : «NUNȚURI ȘI RECLAME: Cernăuți, Strada Domnească Șt c. 3$ » catoriează darpă tarif și se primesc Is administrații Síreda Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscatite , pe Uree Hmt ISC less . (Ramiscacele na se stiaoaiasft P*wtmi Inserats te intsramU siarntot si arcs tana cs pft nt m SB Id, pe »1, an * *0 lei, pe trei tuni 70 lei, pentru Itanus atest pe un an 40 lei, p« «n 20 tei, pe trei temn 10 lei, «s»»*» nossnns de Outinmeft p» «on an 10 Id, pe Hass S lei. Cum se lămuresc lucrurile (Pentru serviciul S gura^țai și alte servicii mai mari) la presa din Viena se d!scată cu mult interes cazul documentelor sustrase din Arhiva delegațiunii maghare de Viena și publicate in w Arbiter Zimug“ socialistă documente c*rl dovedsc legătura iatre regimul actual din Ungaria și curental creștin-social din republica vieneză. Corespondența iatre Budapesta, legiunea maghară din Viena și foile creștin-sociale, publicată cu facsimie, des celeste sprijinul acordat de Unguri foilor germane din Viena, care sprijin se urcă la peste două milioane coroane. Nu este primul caz când un stat străin subvenționează cu banii săi presa străină pentru ai susține interesele sale. Am experimentat acest sistem pe propia noastră piele in timpul neutralității. Nici nu ne privesc discuțiile angujate In piesă Asupra autenticității acelor acte. Aceste discuții seamănă la total cu alte discuții in asemenea chestiuni delicate și ne reamintesc cazul scrisorii apăratului Carn către cumnatul său Sixt, la chestiunea păcii La inceput se tăgăduiște orice autenticitate. Când probele se nnmulesc, se cedează , a fost ceva dar cu totul altceva etc. Desigur că pentru noi n’are importanță prea mare, dacă Viena creștin-socială este sau nu sprină de Ugaria, care e Rogat dacă, un Rege cu tron vacant, de năduj li trezite unde trebuie Poate să întârzie Regele,un prinț străin, un Englez, sau Carl care n’a uitat să ia cu sine din Schatzkimmr la exilul din Elva coroana lui Stefan, care poate servi la caz de nevoie ș ca amanet. Ne Interesează mai mut că presa cehă desvelește aceleași lucrări maghiare de popagandă intre Slovaci. Desigur că această activitate, care cântă să lege viitor la aîboțe cu part de care pot ajunge la conducerea republicei austriace, se întinde și înspre răsărit prin mijloace pe care nimeni nu le bănuiește. Desigur că în cuprinsul Transilvaniei lucrează paralel cu acțiunea guvernului dela Budapesta care se gândește că nu i ar strica un loc într'o mică antantă, capitalul prop »gându-i subversive, a acelora cari se gândesc că într’o bunzi In legatură cu Viena și ca alte combinații s’ar putea reface ceva da ce a fost observi câte o iată o perfectă unitate de acțiune. Äs fel o notiță injurioasă la adresa Statului român apare succesiv la Cluj *, Budapesta și imediat e reprodusă in Reichspost, organul partidului creștin social, condus pe vremuri de Lueger, pritenul Românilor. Pe de altă parte un dotor eiorian — cu 4 Forel, care a fost la Chișinău — un altul pe care 1- a Intersat Transilvania și Banatul își publică în N»ue Zuricher Zeitung» impresiile Pornind delà câtâ ■ tona cu trenul, pe care i’o uită nici un străin care ne vizteazâ în aceste vremuri și pe care o descrie in amănunțimi, mai cretnd cu fantezia unde realitatea i s’a părut necompletă, vorbește despre situația din Ardeal și B mat în termeni cari trebuie să îngrozească și să revolte. Oricine era deplsă și spule părerile cum ți place, mai ales doctorii din țările centre. Dar omul naiv stă un moment și se pare acest Ardeal ca frumos» ți se și întreabă : bogățiile sale nu exista inainte vreme, când făcea parte dintr’o civilizată împărăție apuseana? Atenei nu prezintă nici un interes petin domni doctori călători, atonetic stă prea1 s timp călătoria până pe aceste locuri, ca să vadă suferințele unui popor. Dar atunci nu existau bironrbe de pt wi, organizația fie de propagandă și apoi, asupra unor anumite lucruri se deschid ochii cu puterea fermecătoare a banului. Altfel n’aș înțelege cum cineva, care pleacă la Transilvania anume să vadă pelicule mult lăudate, vede numai și numai un singur lucru: asuprirea barbară română. Vedeți, pentru lămurirea acestor enigme sânt de mare folos lucidente ca cele cu actele sustrase din arhiva secretă a biroului de presă de pe lângă legațiunea mghiară din Viena. România nu există cna noțiune eroică și politică in conștiința europeană și n’ar exista nici ca noțiune geografică și ca termen iluan clar, dacă n’ar exsta atâtea pofte după grâul și petrețel. Ia Ug »rit domnește sub regimul lui Horthy și urmta teroare albă. Pătrund câte odată la lumina zilei fapte care arată că apele Dunării care n’au isprăvit să care cadavrele regimului lui 8ela Khin, își continuă aceeași funcțiune de purificare socială și sub regimul lui Horthy. Au încercat fără succes organizațiile muncitorești din Amsterdam săi boicoteze. Boicotul a trebuit să sfârșească, iar bătaia a fost introdusă prin lege și numerus ciusus la universitare. Totuș, Cetește presa străină și vei vedea că Ungaria trec deră apuseană civilizat , care ii fiecare zi are de sens ceva lumii despre ce se petrece la ea acasă. In România n’a fost ucis nici an j<da și totuși ea trece intre țările programurilor și când se intâmplă vreun pogrom la Tarnopol sau Kamenetz Podolski, hotarele românești se întind și cuprind în sinul lor și aceste locuri. Toate aceste lucruri nu le înțelegi. De ce România nu există in conștiința lumii apusene, cu toate năzuințele ei de stat ; tânăr, cu toate calitățile ei de rasă latină pe care le distinge numai de ato hiumul străin ce trece pe la noi fără patimă, fără alte gânduri de atacele cinstite de a vedea și Înțelege acest stat latin, care are de luptat aici, nu izolarea sa cu toate nevoile ? Petru că Interese străine, dușmănoase nouă, ne imgresc prin agenții lor organizați, pentru că nu ne apărăm de loc împotriva acestor atari **) Legiuile altor țări sunt adevărate cetâțul ne luptă și apărare in străinătate. Dilomații străini aleși dintre oamenii cei mai pricepuți și mai vrednici ai namului nu uită să păsreze necontenit contactul cu opinia publică și să fie ațșați ai poporului lor in mijlocul altui popor. In acest scop organizația fiecărei legațiuni cuprinde și un birou de presă, care se poate folosi și de alte mjloace decât de acele folosi de legațiunea mahară din Viena. Gigore Nandriș. **) In Bucovina de a*o dată s’a fâcut totuși tot pos b'lol . D Averescu la numit lichidator pe Popovici—Z habre her, care-l așteaptă pe împăratul K tl lângă moaștele sfântului loan din Suceavă, generalul Fiscr a fost tiberat, iar un doctor deasemenea elvețian discută cu secretarul general dela Interne scoaterea de sub sechestru a averii acelui generl, Kr kalia cere plebiscit și averescanul ti admiră cu gurile căscate, guvernul capitulează taintea unor chelneri, dintr’o adunare prezidată de d. Flondor pleacă soli la Pars, ordonanțe se publică și se invocă iară iar în Palatul administrativ se serbează toate acestea cu grandioase orgii ale unui parastas politic. (N. R.) * Și o anumită pesă din reședința verescană a lui Popovici Z th *brecher are ambiți să an rămâne în urmă. — N. R. f Zoe Hacman Duminecă 11 Octombrie ce a încetat din îndelungata și binecuvântata ei viață dna Zoe Hatman născută Antonovici în etata de 81 de ani. A dispărut din mijlocul nostru una dintre acele puține figuri distinse și venerabile, care știu să c<une în povestirile lor șirul lung al atâtor prefaceri, ci atâtor zile furtunoase și semne trăite de ele înseși. Având întinse gături de înrudire și prietenie în societatea bucovineană, moartea ei va evoca doroase și gingașe amintiri în cercuri largi. Pe oriunde trecea Zoe Hacman aducea parcă ceva din farmecul vremurilor când dea murdările părinților și bunicilor noștri ne încălzeau. In alămurile sufletelor noastre se stinge un ecou găjit de altădată căci natura își urmează legile impecabile și neîndurate. O viață întreagă Zoe Hicmen a fost una dintre acele rare mame ca A știu sa-și jertfească toată ființe pentru creșterea copiilor lor. Nu demult moartea îi fapt pe fiul ei iubit Dr. Nicu Hacman, iar acum s’a stins, aici la Cernăuți, sub osul ficei sale Dna Eugenia Pgrcec și a fiului său Max Hacman, profesor universitar și decan al fautății juridice. Copii, nepoți și strănepoți s’ au adunat în jurul sicriului ei și a>u condus o astăst ie Octombrie, în mijlocul unei foarte alese asistențe la jocul de vecinică odihnă.