Glasul Bucovinei, ianuarie 1921 (Anul 4, nr. 602-621)

1921-01-26 / nr. 617

Ccl F Namaru­l fesei Cernăuți Miercuri 26 Ianuarie 1921 P»«. liber eoni. I,gei din ^ama f democrat ai unirii Onor. Biblioteca Universitară 1 Exemplar €*#ro £<ițl. Strada Em. Vti fVtr­Nr. 0l 7 Anul IV A­PÂRE £«k««v­is«­ ABONAMENTUL : f% m­m­m Hi. pc % «a 40 lei» pt trei Mi &> tei msm rtmvi altoit: txt » *»: 40 tei, p* î, an 20 tei, pe teri tv* t» tei" Mt»»» »«**»*«5 tweism*:. ï>* »c si»$DSai,pe*te­ak$M. | .«■ [UNK] ter­ « » tei­­ I S* prins*»* pemai ImM-iM Mssmed­mto w» m ^rnttotoa» ANUNȚURI ȘI RECLAME. »tappî temi <tap« tarif și » primeai te S­w ® 49 pesmm^setS Hkn, ~S Rsotag te ® rr*te inm­ ­ • țyBEDACȚIA Șl AÖMfNíSm*;«șwâ sagm/semmés^ Unificare. Cu siguranță că atonci când țările româ­nești dezrobite au votat ca o însuflețire de ne* descris unirea sau realipirea ca au s’au gândit numai la o unire vechie* Regat, dezghizată, ci dorința serbinte a tuturora era ca o unificare și contopire desăvârșită să se înfăptuiască pe cât se poate de repede și de bine. De aceea guvernul trecut a și dat unificării o îndrumare chibzuită, așa încât această proble­mă atât de delicată și complicată se apropia mereu de o destegare fericită și spre mulțumi­rea obștească. . Guvernului actual lasa i se păru că acest fel de unificare, bine chibzuită și închegată, e prea fecer și de aceea unul din punctele sale principale de guvernământ a fost și o unificare pripită cu termen fix. După ce câteva termene au devenit scadente, fără ca făgăduința să fost împlinită, s'a pus ca ultim termen fix,și­ ne­fi greșit, ziua de întâia Aprilie, de care, precum se știe, e legată superstiția d­ e u­n termen foarte înșelător. Dar pe cât se vede, guvernul actual nu e de loc superstițios și de aceea și-a ales, în ciuda tuturor zodiilor, chiar zi­ua de 1 Aprilie. Acest termen, când unificarea ar trebui să fie deplina, ne mai fiind departe,să vedem, cel puțin aici în Bucovina, ce pregătiri s’au făcut și ce măsuri s'au luat la vederea acestei uni­­ficări Actualul guvern a făgăduit că, chiar în pri­mele zile a guvernării sale, va desființa secreta­riatele genera­le, unificând administrația. la, schimb s’au mai adaos pe lângă vechile secretariate încă un rând de posturi conducă­toare, plătite din greu, ale căror titulări, pe cât se vede acuma după aproape un an de existență, nu au altă menire decât să fie niște organe de control și de încredere ale ministeriilor, față de secretarii generali. In locul ministrului delegat s’a înființat postul de prezident al comisiei de unificare și lichidare, care nuunifică nimic, lasă lichidează total și încasează o leafă îndoită daci au chiar în­treită cât un ministru. Acestuia i s’a mai atașat și un post de Inspector general administrativ, care pare să aib­ă după planul de organizare, aceiași importanță ca și președintele comisiei de asificare și daci trebuie să ia o plată destul de mare, a cărui existență și activitate însă nu se resimte de joc în țara, așa par­că nici n’ar exista, deși íhalarul, se vorbește, să î­a de­juni de zile în Cernăuți, frate. Astfel în joc sa se unifice ceva în adminis­­t’au pr­odus numai încurcături, iar bud­getului statului,, destul de încercat și de altfel, i s’au cauzat cheltuieli mari și zădarnice. Ia­­ vremea administrației trecute s’a înființat o curte de apel în Bucovina, bine­înțeles, după legile și organizarea din vechiul Regat, ducân­­du-se astfel fialfica­rea cu un pas sigur șî bine chibzuit mai înainte . In vremea comisiei de unificare rusă se înfiin­țează trei licee noi, la Gura­ Humorului, Storoji­­neț, și Coțmani și dacă nu greșim al patrulea la Vatra-Dornei, toate însă după planul de or­ganizare austriac și cu programa de studii cea veche, puțin modificată. Cât despre școalele vechi, primare și secundare, măsurile de unifi­care au fost atât de pripite, încât au fost aproape inaplicabile. O condiție esențială pentru o unificare grabnică și temeinică e fără îndoială cunoaște­rea limbei românești de toți slujbașii statului fără nici o deosebire. De aceea, înainte de a lua răspunderea pentru conducerea treburilor obștești actuala comisie de unificare, s’au dat ordonanțe cu privire la învățarea șî întrebu­ințarea limbii românești de câtră funcționari și s’a căutat ca rândurile funcționarilor români, așa de redus de stăpânirea austriacă, să fie sporie mereu și să se primească în slujbele sta­tului, pe cât se poate, oameni știutori de limba românească. Președintele comisiei, actuale de lichidare și unificare însă fiind așa de iubit de masele largi românești, încât spre a-și asigura­­ izbânda Sa alegerile pentru parlament au silit să se lege cu toate minoritățile neromânești, din recunoș­tință pentru ajutorul primit, a făcut ca ordonan­țele privitoare la limba românească să fie ui­tate, iar la primirea de noi funcționari cunoș­tința l­mbei statului sa nu prea fie întrebată. Astfel și în administrașie, dar m­ai ales la pri­măria orașului Cernăuți, un funcționar român nu mai e primit cu atâta român, ba ce e mai nostim, ușurință ca unu! ne* când s’a făcut în­cadrarea funcționarilor administrativi, doi buși funcționari români, d­e H­a­i­t­i,v­i­ți cu vechime de ani de zile, au fost uitați să fie Încadrați, rămâ­nd fără slujbă și leafă. Afară de acest caz tipic, funcționari români pro­vizori din personalul Inferior, au fost lăsați provizori și în încadrare scoși afară, pe când neromânii făcuți definitivi și încadrați. Când faci imputări administrației și primă­riei că redactează încă maițîme de acte într’o limbă străină de limba statului, punând astfel unificării o piedecă principală, ți se răspun­dă : e lipsă de funcționari români. Firește că trebue să fie lipsă, dacă pe cei vechi îi scoți afară din neglijență și fără nici o­­ pricina, iar celor noi le pui greutăți la intrare. De bună seamă du toate acestea un isast aspect de unificare au oferă și tare ai e teamă că noul termen de 1 Aprilie va fi cu adevărat o dată înșelătoare. Vasile Grecu. Referitor la catastrofa anunțată de Ziarul Volk Referitor la știrea «dată de ..ziar ei Vo­k că un pod *’ar fi prăbușit ca irta­­ cu apropierea Mărășeștilor am­ cerut tot Vineri noaptea în relații mai precize a da autorități Acestea Insă nefiind informate singuri pini la moments­ când panem , ziaral »ab prefă, ar­ !­b­eszi si aducem știri mai exacte în Marsirul viitor, ■-*-1" ■­­ " — — —.. V . Vaticanul și „Socialismul“ Se știe că fostul impărat al Austro-Ungariei, care se a fii de prezent în Sb­iera, și-a organizat tn servicia de propagandă, pentru a-și redobândi, prin crearea unul curent favorabil în opinia publică a Eu­­ropei apusene, tronat, de care nu vrea să se des­partă de joc. Acest serviciu a umplut mai malte ziare elve­țiene ca cele mai sfrantate neadevăruri, ca menirea de a discredita în fața lumii întregi noile țări, create în urma prăbușirii monarhiei habsburgice. Cele mai sfruntate neadevăruri au fost colpor­tate de camarilla lui Kanl și despre sitsația Ro­mâniei. Fostul împărat a fost mult ajutat in acțiunea sa și de ceata destul de numeroasă a magnaților ma­ghiari, pripășiți și d­­in Elveția ospitalieră, in timpul din cină s’au năpustit acesti cavaleri, fără pribeag și pază, cu toată foria lor asupra republicei ceho­slovace. Guvernul cehoslovac iasă, ceva mai energic decât marele contru european Take Ionescu, a cerut imediat șî Intr’un mod de tot hotă­rit, explicații din partea guvernului elvețian, punându-ne totodată în în­țelegere ce conducătorii socialiști din aceaș țară. Acțiunea aceasta » guvernasa­ cehoslovac «’a fost zădărnici. Înalta carte federală a suspendat, după cercetarea faptelor, «genți* de propagandă a d-lui Karl de Habsburg, făcând cu ocazia aceasta într’adevăr senzaționale descoperiri. Din ciie aflate reese dar, ci atât vaticanul cât și mai mulți diplo­mați clericali din Franța și Italia sunt amestecați în afacerea aceasta. Astfel se explică și agitațiile etern­ul catolic din Iugoslavia, și Cehoslovacia. Acuma știm de ce vrea papa si ne impuie con­cordatul. Nunțiatul papal din București nu va fi ni­mic alta decât o organizație­i de spioni austriaci, care vor agita în populația catolică reîntoarcerea dinastiei apostolice. Și cu toate că înamrMe acestea se știu și la București, domnul Tache Ionescu, vrea numaidecât să încheie concordatul care ar dea psp’stașilor mai multe drepturi decât le-au avut ei chiar sub Hab­sburgi. Cuibul spionilor papîstași trebuie cu­ mai re­pede, nimicit, dar nu întărit. Guvernul ar trebui sa ceară cele mai precize­torilor d­n Roma, și, în lămuriri din partea conspira­cazul unui răspuns nefavora­bil,­­a rupi orice relații cu reacționarii medievali. Atât iugoslavîî d­l și Cehoslovacil au luat mă­surile necesare ca ca împăratul Karl von Habsburg să fie imediat expulsat din Elveția și ca agitațiile catolice să înceteze. Guvernul român însă in loc să se sfișeze și ei acestei acțiuni, dificilă Inchsierea unui concordat Ce zic la toate aceste preoții noștri înregimen­tați în partidul­ poporului, mai papîstaș decât papa, și ce zice fediorei popii îos­ f dîn Rășinari ministrul ac­tual ds către ? Alături de această acțiune clerical-iczsită, care are drept scop nimicirea României pravoslavnice, mai merge o altă «criune întreprinsă de liber cugetătorii social-democrației noastre. Trăind un anul prim al revoluției în Basarabia, m’am putut convinge persona! de sra cea mai neîmpăcată ce o aveau socialiștii of­i­­ciali de acolo, rânde-mă acești împotriva tot ce e moldovenesc. Cre­­democrați ."austriac socialist și ne­­având habar ci sunt Român, căci mă cunoșteau »pro­numele de David Zopper, am avut ocazia să si stu­diez cât mai bin« intenționile și planurile lor politice Am auzit de multe ori cu urechile mele, cum acești propagatori ai libertății pledau ce cea mai mare căl­dări pentru păstrarea școlii rusești in satele româ­nești, ca nu cumva pe urmă să se nască idela­criden­­tismului românesc în Basarabia. Vrea să zici apostolii libertății predicau firiș men­­ținerea întinerec sSul țarist pe la sate. Cu ocazia congresului „socialist* din Transilva­nia tovarășii ungari­a“au purtat mai rău decit cri mai

Next