Glasul Bucovinei, ianuarie 1921 (Anul 4, nr. 602-621)
1921-01-26 / nr. 617
Ccl F Namarul fesei Cernăuți Miercuri 26 Ianuarie 1921 P»«. liber eoni. I,gei din ^ama f democrat ai unirii Onor. Biblioteca Universitară 1 Exemplar €*#ro £<ițl. Strada Em. Vti fVtrNr. 0l 7 Anul IV APÂRE £«k««vis« ABONAMENTUL : f% mmm Hi. pc % «a 40 lei» pt trei Mi &> tei msm rtmvi altoit: txt » *»: 40 tei, p* î, an 20 tei, pe teri tv* t» tei" Mt»»» »«**»*«5 tweism*:. ï>* »c si»$DSai,pe*teak$M. | .«■ [UNK] ter « » tei I S* prins*»* pemai ImM-iM Mssmedmto w» m ^rnttotoa» ANUNȚURI ȘI RECLAME. »tappî temi <tap« tarif și » primeai te Sw ® 49 pesmm^setS Hkn, ~S Rsotag te ® rr*te inm • țyBEDACȚIA Șl AÖMfNíSm*;«șwâ sagm/semmés^ Unificare. Cu siguranță că atonci când țările românești dezrobite au votat ca o însuflețire de ne* descris unirea sau realipirea ca au s’au gândit numai la o unire vechie* Regat, dezghizată, ci dorința serbinte a tuturora era ca o unificare și contopire desăvârșită să se înfăptuiască pe cât se poate de repede și de bine. De aceea guvernul trecut a și dat unificării o îndrumare chibzuită, așa încât această problemă atât de delicată și complicată se apropia mereu de o destegare fericită și spre mulțumirea obștească. . Guvernului actual lasa i se păru că acest fel de unificare, bine chibzuită și închegată, e prea fecer și de aceea unul din punctele sale principale de guvernământ a fost și o unificare pripită cu termen fix. După ce câteva termene au devenit scadente, fără ca făgăduința să fost împlinită, s'a pus ca ultim termen fix,și nefi greșit, ziua de întâia Aprilie, de care, precum se știe, e legată superstiția d e un termen foarte înșelător. Dar pe cât se vede, guvernul actual nu e de loc superstițios și de aceea și-a ales, în ciuda tuturor zodiilor, chiar ziua de 1 Aprilie. Acest termen, când unificarea ar trebui să fie deplina, ne mai fiind departe,să vedem, cel puțin aici în Bucovina, ce pregătiri s’au făcut și ce măsuri s'au luat la vederea acestei unificări Actualul guvern a făgăduit că, chiar în primele zile a guvernării sale, va desființa secretariatele generale, unificând administrația. la, schimb s’au mai adaos pe lângă vechile secretariate încă un rând de posturi conducătoare, plătite din greu, ale căror titulări, pe cât se vede acuma după aproape un an de existență, nu au altă menire decât să fie niște organe de control și de încredere ale ministeriilor, față de secretarii generali. In locul ministrului delegat s’a înființat postul de prezident al comisiei de unificare și lichidare, care nuunifică nimic, lasă lichidează total și încasează o leafă îndoită daci au chiar întreită cât un ministru. Acestuia i s’a mai atașat și un post de Inspector general administrativ, care pare să aibă după planul de organizare, aceiași importanță ca și președintele comisiei de asificare și daci trebuie să ia o plată destul de mare, a cărui existență și activitate însă nu se resimte de joc în țara, așa parcă nici n’ar exista, deși íhalarul, se vorbește, să îa dejuni de zile în Cernăuți, frate. Astfel în joc sa se unifice ceva în administ’au produs numai încurcături, iar budgetului statului,, destul de încercat și de altfel, i s’au cauzat cheltuieli mari și zădarnice. Ia vremea administrației trecute s’a înființat o curte de apel în Bucovina, bineînțeles, după legile și organizarea din vechiul Regat, ducându-se astfel fialficarea cu un pas sigur șî bine chibzuit mai înainte . In vremea comisiei de unificare rusă se înființează trei licee noi, la Gura Humorului, Storojineț, și Coțmani și dacă nu greșim al patrulea la Vatra-Dornei, toate însă după planul de organizare austriac și cu programa de studii cea veche, puțin modificată. Cât despre școalele vechi, primare și secundare, măsurile de unificare au fost atât de pripite, încât au fost aproape inaplicabile. O condiție esențială pentru o unificare grabnică și temeinică e fără îndoială cunoașterea limbei românești de toți slujbașii statului fără nici o deosebire. De aceea, înainte de a lua răspunderea pentru conducerea treburilor obștești actuala comisie de unificare, s’au dat ordonanțe cu privire la învățarea șî întrebuințarea limbii românești de câtră funcționari și s’a căutat ca rândurile funcționarilor români, așa de redus de stăpânirea austriacă, să fie sporie mereu și să se primească în slujbele statului, pe cât se poate, oameni știutori de limba românească. Președintele comisiei, actuale de lichidare și unificare însă fiind așa de iubit de masele largi românești, încât spre a-și asigura izbânda Sa alegerile pentru parlament au silit să se lege cu toate minoritățile neromânești, din recunoștință pentru ajutorul primit, a făcut ca ordonanțele privitoare la limba românească să fie uitate, iar la primirea de noi funcționari cunoștința lmbei statului sa nu prea fie întrebată. Astfel și în administrașie, dar mai ales la primăria orașului Cernăuți, un funcționar român nu mai e primit cu atâta român, ba ce e mai nostim, ușurință ca unu! ne* când s’a făcut încadrarea funcționarilor administrativi, doi buși funcționari români, de Haiti,viți cu vechime de ani de zile, au fost uitați să fie Încadrați, rămând fără slujbă și leafă. Afară de acest caz tipic, funcționari români provizori din personalul Inferior, au fost lăsați provizori și în încadrare scoși afară, pe când neromânii făcuți definitivi și încadrați. Când faci imputări administrației și primăriei că redactează încă maițîme de acte într’o limbă străină de limba statului, punând astfel unificării o piedecă principală, ți se răspundă : e lipsă de funcționari români. Firește că trebue să fie lipsă, dacă pe cei vechi îi scoți afară din neglijență și fără nici o pricina, iar celor noi le pui greutăți la intrare. De bună seamă du toate acestea un isast aspect de unificare au oferă și tare ai e teamă că noul termen de 1 Aprilie va fi cu adevărat o dată înșelătoare. Vasile Grecu. Referitor la catastrofa anunțată de Ziarul Volk Referitor la știrea «dată de ..ziar ei Vok că un pod *’ar fi prăbușit ca irta cu apropierea Mărășeștilor am cerut tot Vineri noaptea în relații mai precize a da autorități Acestea Insă nefiind informate singuri pini la moments când panem , ziaral »ab prefă, ar !beszi si aducem știri mai exacte în Marsirul viitor, ■-*-1" ■ " — — —.. V . Vaticanul și „Socialismul“ Se știe că fostul impărat al Austro-Ungariei, care se a fii de prezent în Sbiera, și-a organizat tn servicia de propagandă, pentru a-și redobândi, prin crearea unul curent favorabil în opinia publică a Europei apusene, tronat, de care nu vrea să se despartă de joc. Acest serviciu a umplut mai malte ziare elvețiene ca cele mai sfrantate neadevăruri, ca menirea de a discredita în fața lumii întregi noile țări, create în urma prăbușirii monarhiei habsburgice. Cele mai sfruntate neadevăruri au fost colportate de camarilla lui Kanl și despre sitsația României. Fostul împărat a fost mult ajutat in acțiunea sa și de ceata destul de numeroasă a magnaților maghiari, pripășiți și din Elveția ospitalieră, in timpul din cină s’au năpustit acesti cavaleri, fără pribeag și pază, cu toată foria lor asupra republicei cehoslovace. Guvernul cehoslovac iasă, ceva mai energic decât marele contru european Take Ionescu, a cerut imediat șî Intr’un mod de tot hotărit, explicații din partea guvernului elvețian, punându-ne totodată în înțelegere ce conducătorii socialiști din aceaș țară. Acțiunea aceasta » guvernasa cehoslovac «’a fost zădărnici. Înalta carte federală a suspendat, după cercetarea faptelor, «genți* de propagandă a d-lui Karl de Habsburg, făcând cu ocazia aceasta într’adevăr senzaționale descoperiri. Din ciie aflate reese dar, ci atât vaticanul cât și mai mulți diplomați clericali din Franța și Italia sunt amestecați în afacerea aceasta. Astfel se explică și agitațiile eternul catolic din Iugoslavia, și Cehoslovacia. Acuma știm de ce vrea papa si ne impuie concordatul. Nunțiatul papal din București nu va fi nimic alta decât o organizației de spioni austriaci, care vor agita în populația catolică reîntoarcerea dinastiei apostolice. Și cu toate că înamrMe acestea se știu și la București, domnul Tache Ionescu, vrea numaidecât să încheie concordatul care ar dea psp’stașilor mai multe drepturi decât le-au avut ei chiar sub Habsburgi. Cuibul spionilor papîstași trebuie cu mai repede, nimicit, dar nu întărit. Guvernul ar trebui sa ceară cele mai precizetorilor dn Roma, și, în lămuriri din partea conspiracazul unui răspuns nefavorabil,a rupi orice relații cu reacționarii medievali. Atât iugoslavîî dl și Cehoslovacil au luat măsurile necesare ca ca împăratul Karl von Habsburg să fie imediat expulsat din Elveția și ca agitațiile catolice să înceteze. Guvernul român însă in loc să se sfișeze și ei acestei acțiuni, dificilă Inchsierea unui concordat Ce zic la toate aceste preoții noștri înregimentați în partidul poporului, mai papîstaș decât papa, și ce zice fediorei popii îos f dîn Rășinari ministrul actual ds către ? Alături de această acțiune clerical-iczsită, care are drept scop nimicirea României pravoslavnice, mai merge o altă «criune întreprinsă de liber cugetătorii social-democrației noastre. Trăind un anul prim al revoluției în Basarabia, m’am putut convinge persona! de sra cea mai neîmpăcată ce o aveau socialiștii oficiali de acolo, rânde-mă acești împotriva tot ce e moldovenesc. Credemocrați ."austriac socialist și neavând habar ci sunt Român, căci mă cunoșteau »pronumele de David Zopper, am avut ocazia să si studiez cât mai bin« intenționile și planurile lor politice Am auzit de multe ori cu urechile mele, cum acești propagatori ai libertății pledau ce cea mai mare căldări pentru păstrarea școlii rusești in satele românești, ca nu cumva pe urmă să se nască idelacridentismului românesc în Basarabia. Vrea să zici apostolii libertății predicau firiș menținerea întinerec sSul țarist pe la sate. Cu ocazia congresului „socialist* din Transilvania tovarășii ungaria“au purtat mai rău decit cri mai