Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)

1921-02-23 / nr. 639

Pm 2 )db Asociații corpului’dictic roata disextilii. Asociația corpului didactic ne trimite spre publisre următoarele in chestiunea suprimării dreptului eie* glicultăți! Inval Horlor : Doman e Redactor, Cu surprindere neplăcută afilim din ziare etice* cfi ant. 17 anualul proect de lege electorală prevede că nu poti aleși in corpurile legiuitoare : preoții, Inviitorii și profesorii. Cu atâta mei mult ne-a surprins aceasta, când chiar sub robia Austriei am fost oblei* a avîțî a ne folosi de dreptul activ și pasiv la alegere, Jn lațe egem ce motive «tar putea aduce pentru a susținea necesitatea ștergerii acesta drept ceti lenesc. Cn același drept «tar pea pretinde ca nici funcționari, nici rail tarii ai afica acest drept. Pentru o armonizare a tuturor intereselor statala! e necesar ca orice cetățean, Ie el in orice funcție, să aibi dreptul de ai ales, spre a i se da posibilitatea de a lucra pentru binele firii, invitătorimra româna din Bucovina privește această încercare de a se răpi un drept cetățenesc ca un atentat care ară îa contrazicere cu ideile și carențele sociale ale timpului de față și ne ridică ca toată tirla contra ștergerii acestui drept pe care îl zbate să* aibă fiecare cetățean. Dar și In Interesul satelor e ca Învățătorilor să li se lase acest drept. Chemate la viața de atat. Înainte de a fost prigăite penru aceasta, satele se găsesc astăzi cu total rătăcite. Le lipsește ca desăvârșire o bosală pofită. Popomul are nevoie de o sănătoasă educație cetățenească. Îndrumarea politică a sătenilor are nevoie de imp și de oameni devotați să o faci. Și cei mai triști afirmuitori ai țărănimii nu pot IdeJa ln viitorii. Ei au dat dovezi destule că pot fi la Înălțimea acestei chemări. E o necesitate imperioasă ca toate elementele cald ale satelor sr sa bucure de dreptul eligibuitlui, căci de altfel satele ar clisa aprin prada demagogiei ș 1 efectele voințar an versar ar I dezastruoase pentru popor. E dovedit că Învățătorii au fost ioîeauna un dement de ordine și au scrns țări servicii 1 semnate prin activitatea lor pe teren economic și cultural. ....... Sta mai dovedit el invițitorii cari «a prestat o muncă ce sa era ceruți de Iigle și regulamentele școlare au avut și in școală succesele cele mai bune, din participarea învățătorilor la viața politică nu se periclitează intensele școalei. Interesele școalei și ale Învățământului, atâta invățătorii apărător cunoscători de cauză și devotați ei. D^04te,e numai un popor care îl ade spre catari are viitor, ar fi tocmai un interesal statala ca să asigurase teturor elementelor cari doresc să contribue prin activiatea lor, la mărirea și înălțarea țârii, posicfitatea de a o face. De aceea ne adresăm la numele invățătorimii cu rugămintea de a interie la noua lege electorală principiul elebilității și pentru învățători. Primiți. Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre stime și consideration. Secretarul : Președintele : Nicolas Simionlovici. Corneliu Clara. ———————• BJ————--------Situația externă Prietenia franco [UNK] poloneză, a fost întărită prîntr un tratat militar și unul comercial Acordul militar e pur defensiv. Franța se obligă să deie, la nevoie, a unei republice armament ți ofițeri de stat major necesari. In schimb însă — ceia ce nu se spune —■ Polonia va amenința Germania ți nu interveni cu forța armata în cazul unui eventual conflict franco german. Dar acest tratat defensiv mai are menirea, după ce va fi complectat printr o convenție specială cu România și Cehoslovacia’ ’Să formeze ți o barieră — contra tendinților bolșevice. Vecinica chestie a capitalurilor franceze investite în Rusia revine mereu. Tratatul comercial polono frames prevede exploatarea terenurilor petrolifere din Galiția cu capital francez. Relativ la Conferința de la Londra va avea loc în prealabil o consfătuire între delegația franceză, engleză, italiană, belgiană și japoneză, pentru a fixa fondul de vedere aliat înainte de deschiderea Conferinței. Delegațiile turcești se neagă una pe alta, iar Grecia e hotărită sa se opună unei revisuiri a tratatului de la Sevres. Dard nici Aliații nu au aceleași interese și se împacă cu greu. Delegația germană crede, că are dreptul să facă contra propuneri și să refuse hotărîrii dela Paris. In orice om acuma la Londra se petrec momente hotârUnim pentru soartea multor state. Increstâri „Kohlruss*-iadă. Poporul creștin dels fari, bazat pe o lunga și dureroasă inseriecța, zice că jtârnul nu dejoseazâ dimineața până ce nu inșală pe un creștin. Dagar că e o mare exagerare la slcata aceasta, ea (X&tăiasă și noi ne-aoi «des amiote de dec«» cetind ceea ce sered. Ktarasi, dep ’taist „r »mân* al Jadtluia) „neuțî*c" ai Birt j neta al. II ». 119 din a sa „Deutsche Vokazeitung" ps 19 Fortune cor., 1« Ijc de fronte. Vorbind de dracațlanes angajată în comisiunea parlamantară assorsoformei * tec orale, zice ci să refuzat femeilor dreptul electoral din cauza „lipsei de inteligență a femeii române din vechiul regat și din Basarabia Nu am armirit ca aten Jane discuțianra asupra lgii electorse, dar motivele messionate d. d. Kritjs ® nu fesm găsit nică rn și doi nu ere km eu lacrul a putut să se petrea ă așs Domnul Kh'rns insă de bană samt câ na coafandă noi aveasta cultură ca cea de inteligență și amort nu exstă pentru «tumațtenea sa deca» o î ngră expirat ’. a voit să debitez? o mică infamie la adresa poporan nostra dea wi, drept mațamta petru concursul ce i l-a datu acapararea mandataii de deputat. Acanta ne vii nici cea dintăi, nici cea din urmă, căci d. Kihirues nu poate scrie fără nici tatamii de «erate« la adresa noastră, in oluntar ne-am gândit ceind-o pe cea mai recen oă„ ave h-azică ” a poporului nostru, care conține simbjrere unui dureros adevăr. Aviz alegătorilor români si d lat depatsi Kohirassi Ginți „Glasu Bucovin«r 14LASUL BUCOVIN» Cursurile populare •* Mircuri 2$ ț Vineri 2$ Februarie cursul d'lui prof dr. M. Gușuleac. Monumente naturale din vegetațiunea biucovinei și conservarea tor Bletele în preț de 2 hi se găsesc la Secretariatul Universității zilnic între orele le—n 6 a. m. Cursul se va ține în sala Vii între orele. Publicul e rugat să participe. INFORMATIUNI POLITICE Sonda natarei socialistilor 193§ Iași — Cartea Mari'a a avut noîârtra privitoare Îs socialiști arestați de timp și grive generale. Potrvit legii Traia și corform «rl 28 au fost condamnați . Deputatul Qu* Tanase la 10 molinchi,osti și 10 000 lei strindă. Z«ba’ra Tânase la 6 luni și 5000 tei amenda. Leon Ghier ia 6 luni și 10 000 tei amendă. Lopold Spigier ia 6 ini și 3000 .ai amendă. Ion L.scarla 5 tuni Și 300Qei amendă. Pedepse și smeade mai mici au primit Încă alț 1 socialiști. Toți au făcut ap 1. EXTERNE Contrarevoluție în Rusia — Ziarele află din Gmevs că cupă știi din Purgi &d guvernul »0 vittl*t *r fi strtus efimințat dî cum« revoloție. Pîjpagscida conttena, com sânt poporal ! Antonov s'ars vraiicomis aetentați din Moscova, ponând a se iufrantr s 30 000 ro Dira revolaț ocan, care »'au așezat intre Udessa și K w. Manani da Konstart au pus stupă mre pe port, și toată marina baltică. STUDENȚEȘTI Da la societatea acad. rom. „Dacia .— Societatea acad rom. „Dacia* va aranja Sâmbătă, 12 Martie a. c. în sala festivă a «Casei polone] o șezătoare literară cu recitări, teatru și dans. Incipital la orele 8 ți fum. seara precis Intrarea de persoană 20 Li. Ve nitul curat dela țezătoare este destinat pentru st>njnirea studenților români refugiați de dincolo de Nistru. Asupra amănuntelor vom reveni. Invitări speciale se tri nat numai în oraș» SANITARE M emili de boala infaioase in apa din Cernăuți S’â COB*î«întră &!» dta Ormuți conține basm de d sotrie. Un consiliu de medici ce s9« fost Sâmbăta intre ore e 12—1 ta araează io Secretariatul Salabritâții » făcu« apel la popor«tie sa nobele «padlo a pad set uri artă vreo 4—5 zile, până ce se last masari de îndreptare. FINANCARE Leul nostru la străinătate. Leul a cotat la bursa din Fans /Sit fum. centime. «1 630 DE LA C. F. R. Tunelul dela Meătsauniș se prăbușește. Se știe că tunelul deli Mestecâraiș a solent la timpul războiului mari stricăciuni. 1st mostelocen a fost dărâmat pentru a împedica utiliarea liniei ferate de cutră dușmani. Austriecii Lau reparat cât a fost posbil itt grabă, aprjmind bolta și pereți cu bârne de lenta. Timp de trei ani de zile, stând lemnul în ameseali, e firesc că a inceput să putrezească. Încât dacă nu se vor ies măsuri din tip și taceîotna se va repara, poate aduce o nenorocire într'o bună zi, prăbușindu-ne DIVERSE Logodna regalul Boris II cu principesa Merit? — Corespondentul ziarului „Le Templ” din Soia comun că : „Dferite agenții și stare străine au vorbit in mai multe rânduri, in ultimul timp de logodna posibilă intre regele Boris și principesa Maria a României. Cu toate că nimic nu se opune acum la apropierea celor două tronuri, cercurile politice din Sofa declară că nu știa nimic in această privință“. Numire. D. Inginer Traian Procopovici, profesor la școala industrială din Cerasuți, a fost numit d rector al a estei școli la locul domnului profesor F. Neestenfel. Felicițirile voastre. O suta de ani de la moartea lui Petru Maior. La HI. c. stau împleit o suta de ani de la moartea Ital Petru Maior. Universitatea din Cluj a comemorat această dată printr'o festivitate care a avut loc Mării. Au vorbit d-nni profesori M. Lepădate, I. Lopaș și L. Pușcăria. Publicul românesc din Ou] a participat la această festivitate in nimic mare, dela Legiunea Română din Siberia[^ — Primiri Misiunea Română din Siberia, precum și dela cei 18 camerazi ai noștri rămași la Vladivostok unele acte și îndrumări, rog pe toți ofițerii și intelectualii cari au luat parte la munca și sbuciumarea Corpului al II lea al voluntarilor români și Legiunea Română, să îi comunice în grabă adresa precisă pentru a putea transpune fiecăruia un exemplar din actele primite și pentru a putea întră în contact unii cu alții, toți cei ce știu adrese de ale camerașilor sunt rugați a mi le comunica. Augustin Șandru, învățător Viștea de jos, jud. Făgăraș Din Sadogurs. Ni se scrie ! 16, 17 Februarie a.c. a avut Loc la Sad gara inmormir. tare a d-lui Nicolas Lacesal, Primo-inspector sanitar veterinar de stat in retrageri, fost referent veterinar al Bucovinei. Decedator care la atins 1 ani ai vieții sale a ocupat postul de gerent al comunei Rabozna, a fost unul din valoroșii medici veterinari ai Bucovnei și un bărbat de cinste și dreptate. Sta bucurat îi toste straturile populației de mari simpatii, dovadă, că la înmormântarea .». » participat on pubic fonte numeros. Afară de autoritățile loesls din Sadigarg, sta a petrecut la mormânt la numele proctorii Oroăafl de prim-coos. Pompe cu mai mulți sancționari, o deregstrație a Societății medicilor veterinari ai Bucovinei, o obligația ce a garnisonu l din Sadagura, etc. Coroaneara depus pe sî„fiu Soletat a meditor veternar biscovineni prin președintele ei, di Popovici fifcar Izoana din Sadagura etette. Lângă mormânnul de fes au vorbit P. C. S. pâ* rneie paroh Ivanovici și in numele Soc. med. veterinari baconieni, d-1 director regional Victor Popovici. Deja Asociația invalizilor. Toți invalizii, văduvele și orfanii ce răsboiu din Cernăuț se vor anunța la $fii de secte p*utrp cg să fie tecad 1. in lina pe b" tra pense și 2. în lista pentru statistical Invalizilor, apoi se vor anstra la primirii orașului Cernăuți toți cei invalși cari ne stau present si cont sei de reformă. Informața aceasta se dă publicități pentru a îi îi&tara ,orfina produsă de altă infornație anterioară. Distribuția gratuită da ghete școlarilor din Câmiceano«.— V orri 18 abruarie a. c. »"«a dutr bait din partea pr m«rlei Cernăuți un număr mai mare de ghte școlarilor dela a eastă școală. E rrgrețdbit că vm cei mai săraci copii su fost trecuți cu vederea. Așa de pildă e era Sarmioa, fiica unei vădove năcăj te a primit o pereche de ghete, pe iari apoi domnul, insărcio*t cu distribuția I 1«» luat ndlist. Alți școlari de case mai rinestrate materialicește au primit. A t ^1re procedee msi "a es față de copil nas ni 1* joc. Distriouța sta făcut la localul primăriei Breâaț. Aprovizoare avereseană — Ni ae aduce la cunoș 1tță câ comerciantul Nefermiyer din Coțmani a primit de partea dlui prefect Lucescu autorizația să ajuta m vigja de coloniale pentru trebuințele funcționarior. Vagonul cu coloniale a fost și a fost luat la primire la numele prefecturii de către comerciantul Nidermayer. Acesta a încărcat întreaga ra*rfis o 18 sănii și a transportat-o la Cernăuți unde a preda unui comerciant cu romele Krautbamer. Așa toțilege prefetul avertscau Lucescu si aprovizioneze pe facctionarii săi ca cele necesare traniui. . *) Toate ziarele sunt regate a reproduce această comunicare.