Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)
1926-12-29 / nr. 2283
Pag. 2 Dar voranistul basarabean nu vrea să ştie de toate acestea, lui li trebue să fie violent ca să poată impresiona şi câştiga apoi simpatiile celor cu sufletul înstrăinat, care s’au înfuptat din bunuri nemuncite în timpul revoluţiei şi ar dori dacă s’ar putea să retrăiască zilele de atunci punându-şi nădejdea toată in reuşita ţărăniştilor care prin criticele lor violente li se pare lor că în urajiaza. Şi este păcat că se întrebuinţează aşa de greşit atâta avânt tineresc. Pentru a specula în unele ţinuturi neştiinţa, patimele sau lipsurile unor simpli muncitori nu-i nevoe să fii nici înviat, nici talentat şi nici măcar român, e destul să fii interesat şi reclamagiu. Se impune cât mai curând o solidarizare a tuturor conducătorilor politici pentru a se pune ordine în discuţiunile publice şi a se Împiedeca violenţele. D. Maniu trebue să aducă aminte natonal ţărăniştilor că nu mai au dreptul de a fi internaţionali iar Generalul trebue să-şi mai disciplineze mercenarii. Victor G. Cristofor Cape---------------- Năzdrăvănii sbieriste Nu e nimic mai uşor decât să anunţi planuri mari de lucrări edilitare, mai ales când cele mai muite din aceste planuri sunt pregătite un proiect încă de dinainte de război. Dar de astă dată d. Radu Sbiera nu se opreşte numai la enunţări demagogice, ci, zice-se, că şi cearcă să pue un bugetul Primăriei Cernăuţi pentru anul 1927 o serie întreagă de ucruri, făr să pese mult de unde să ia acoperirile trebuincioase. Astfel fiind, bugetul pregătit de apostolul de la Ţeţina e pe cale să prezinte un deficit de câteva zeci de milioane. Spre a te acoperi, „ingeniosul primar al Cernăuţilor vrea să introducă o inovaţie de tot originală: e vorba ca d. Radu Sbiera în calitate de primar, cu misiunea divină se vede că, să dea un ucaz, prin care locuitorii Cernăuţilor să fie ţinuţi a plăti din purga lor laminatul străzii din preajma caselor lor. Curat năzdrăvănie administrativă sbieristă. Locuitorii cernâuţeni cari şi l-au votat, se pot felicita că şi au ales primar aşa de minţios. -----------------••••---------------- .GLASUL BUCOVINEI* CĂRŢI ŞI REVISTE A apărut «Solidaritatea», revistă social-creştină, anul VII, Nri 1, 2 şi 3, cu un sumar bogat Redacţia şi adiţia : Bucureşti, str. Sf. Voevozi 50. A apărut «Câmpul», anul XIX, Nr. 22, foaie pentru săteni. Redacţia şi administraţia: Bucureşti, strada Luterană 4. A apărut «Informaţiuni economice», anul IV, Nr. 92 Viaţa culturală la Rădăuţi In timpul din urmă vedem desfăşurându-se o frumoasă activitate culturală in Rădăuţi, capitala celui mai întins judeţ din Bucovina. E bine să se ştie cine sunt aceia cari In ciuda atotputernicului materialism de astăzi se gândesc la hrana sufletului. Acu n de mult, Asociaţia profesorilor secundari şi Cercul Militar din localitate, au hotărtt să organizeze în cursul iernii acesteia o serie de şezători la cari să fie invitaţi să conferenţieze mai ales profesori universitari. Hotărirea a şi fost tradusă in fapt. Astfel, Duminecă în 5 Decembrie, d. prof. univ. Eugen Botezat a vorbit despre biocenoză. Sala Cercului Militar era arhiplină. Conferenţiarul a ilustrat in frumoase exemple chestiunea comunităţilor de viaţă, atât de importantă în domeniul ştiinţelor naturale. A doua Duminecă (8 Decembrie) d. prof. univ. Leca Morariu a ţinut o conferinţă intitulată: „De ale graiului românesc“. Tot ce are oraşul nostru mai bun, s-a grăbit să asculte interesanta conferinţă a d lui Morariu. E aceeaşi pe care a ţinut o d-sa la Storojineţ şi care a şi fost publicată in colioanele acestui ziar. Sâmbătă (18 Dec.) d-l prof. univ. şi senator I. Nistor a vorbit in faţa unui numeros public despre „Originea Românilor“. D Sa a dovedit pe cale ştiinţifică latinitatea elementului românesc şi continuitatea sa In Dacia Traiană. La toate aceste şezători a concertat muzica militară a Bat. 11 V. M de sub conducerea harnicului locat Muşetescu Ştefan. Lăudabil este mai ales interesul ce-l poartă „Cercul Militar“ aranjării acestor şezători, punând la dispoziţie sala şi muzica. Viitoarea şezătoare e fixată pentru ziua de 16 Ianuarie. Pe lângă acestea, secţia locală a „Academiei populare“ a ţinut Duminecă (19 Dec.) concurs pentru cele mai frumoase colinde, cântece de stea, urâturi etc. S-au prezentat la concurs o mare mulţime de copii din oraş şi împrejurimi şi-ţi era mai mare dragul să-i vezi pe viitorii cetăţeni colindând pe scenă, urând cu buhaiul, pocnind din biciu, sunând din corn. S’au distruit apoi premii, bani, cărţi etc. Este o iniţiativă frumoasă, deşi nu e ceva nou la Rădăuţi, căci ea treeşte interesul şi dragostea pentru credinţele şi datinele noastre strămoșești. Gh. J. * crrrp „glasul bucovinei* No. 2283 ■"■a Insuş recunoaşte Sanctitatea Sa Patriarhul României Miron, în faţa gravelor necuviinţe împotriva bisericii, comise de senatorul Radu Sbiera, a spus în plin Senat că un astfel de ponegritor al bisericii, precum e d. Radu Sbiera, trebue să fii excomunicat din biserică. In faţa acestei atât de apăsătoare aserţiuni a Sanctităţii Sale, conştienţi întunecată de bolnăviciosul orgoliu personal al lui Radu Sbiera a avut un moment de luciditate. Şi într’un acces de pocăinţă d. Radu Sbiera apăsat de vină a ţinut să se apere, făgăduind că va reveni la o cale mai dreaptă de bun creştin. Cilui„lasil EmiiEi“ A ieşit de sub tipar ş s’a pus in vânzare Calendarul .Glasul Bucovinei“ pe anul 1927. Acest Calendar care dela apariţia lui a isbutit să şi câştige un larg cerc de cetitori nu numai In Bucovina, a apărut in anul acesta deosebit de frumos executat, cu un material istoric, literar, ştiinţific şi de actualitate dintre cele mai importante. Domnii I. Nistor, Vintilă I Brătianu, V. Grecu, C. Morariu, A. Morariu, C. Berariu, R. Cândea, Voichiţă, V. Morariu, M. Cerna, L Morariu, D. şi E. Marmeliuc, G Rotică, Oltea I. Nistor, C. V. Şesan, A. Dorofteiu, N. Tcaciuc, G. Voivndca ş. a. au dat contribuţii preţioase şi interesante din istorie, politică, economie, literatură şi artă. Calendarul pe lângă un material bogat şi variat va avea aproape 60 clişee, frumos executate. Cine vrea să aibă o lectură plăcută şi folositoare, cine vrea să facă daruri de Crăciun potrivite, va lua Calendarul „Glasul Bucovinei“ pe 1927, apărut acuma de curând. Revistele şi ziarele au recunoscut în toţi anii valoarea deosebită a acestui Calendar, unul din cele mai frumoase in ţara întreagă, pe anul 1927 CULTURALE La şezătoarea societăţii studenţeşti „Căminul Studenţilor Bucovineni“ din Bucureşti, d-nul profesor universitar Ion I. Nistor va ţine o conferinţă festivă vorbind despre „Participrea Bucovinenilor la războiul Independenţei (1877). Şezătoarea va avea loc în Teatrul Naţional Marţi, 4 ianuarie 1927 la orele 7 şi jum. precis. Conferinţa d-lui Prof. Simeon Reti la Storojineţ In cadrul conferinţelor Instit. de istorie şi limbă de la Universitatea din Cernăuţi, d-l Prof. Reli a ţinut Duminică In 19 Dec. a. c. orele 3 d. m. In sala de gimnastică a Liceului din Storojineţ, o frumoasă conferinţă, vorbind in faţa unui public numeros şi select, in care se putea remarca întreaga elita intelectuala a Storojineţului, despre „Începuturile catolicismului austriac în Bucovina“. Conferenţiarul a fost salutat de către d-l prof. Ernst Hostuc In numele d-lui Director Bodnarescu, prin stăruinţa căruia se arateazâ în deosebi aceste frumoase conferinţe, urându-i b un sos conferenţiarului şi mulţumindu-i pentru dragostea ce-a arătat-o şi de astă dată faţă de acest oraş, onorându-1 cu o conferinţă, înainte de a intra in tratarea propriu zisă a subiectului, d-l Prof Rali într’o introducere bine rostită şi cu verva de sals aşezatâ şi potolită dar plină de hotârîre, arată rostul „inst. de istorie şi limbă“ in viaţa noastră culturală şi mai ales explică rostul conferinţelor aranjate, cari au de scop pe de-o parte să popularizeze rezultatele ştiinţifice la cari s’a ajuns, şi pe de altă parte să dea posibilitatea şi intelectualilor dela provincie să asculta cursuri cari de regulă se pot auzi numai la Universitate. După ce remarcă importanţa cunoştinţei trecutului nostru, arătând că aceasta ştiinţă in primul rând se bazează, pentru a fi viabila, pe acte şi documente oficiale, scoate în relief sistemul de a face istorie înainte de răsboiu, când nu dispuneam de actele oficiale necesare şi cum trebue să se oglindească cursul evenimentelor din aceste ţinuturi ale Bucovinei, astăzi, când cerul senin al libertăţii ne cuprinde sub aripa sa binefăcătoare. Odată cu înfăptuirea a idealului nostru naţional, ni se deschid alte perspective in viaţa culturală, pe alte căi trebue să ne îndreptăm paşii noştri dibuind în Intunerecul adânc al trecutului. Astfel şi conferinţa d-sale se va baza pe acte şi documente, când va încerca să arata primele înjghebări ale catolicismului pe aceste meleaguri. Până la răpirea Bucovinei nu se afla în aceasta provincie nici o parohie şi nici o biserică de altă confesiune decât de cea ort. română Abia după răpirea Bucovinei se sălăşluiră cu timpul mai întăi în Cernăuţi un număr de străini de conf. rom. cat. cari se aşezaseră apoi prin oraşele mai de seamă apoi şi pe la sate fiind păstoriţi de un preot militar. Abia in 1786 împăratul Iosif 11 îi numeşte pe capelanul militar Wenzel Kart, ca primul paroh în Cernăuţi şi „deihnt” al ls. cat. pentru toată Bucovina. Tot atunci se zidi pe cheltuiala Statului şi prima bis. rom. cat. parohială In Cernăuţi, pe parcela cumpărată în acest scop dela V. Paladi, fost vornic rapidov. al Cernâuţilor. Până la terminarea bisericii, serviciul divin se Ucea în „casa generalului“ iar apoi intr’o capelă pe locul de azi al Sf. Cruci, In care fruntaşii Bucoviei in frunte cu boerul M. Calmuţchi depuseră jurărrâ ii de credinţă împăratului. Această capelă, cumpărată apoi de protestanţi în 1814 servi acestora ca prima bis evanghelică din Bucovina. Odată însă cu alipirea Bucovinei de Galiţia începe năvălirea rusnacilor In satele şi oraşele noastre şi odată cu ei catolicismul drit. grecesc. In 1818, fiind ei în Cernăuţi în număr de 563 de suflete, cer un preot de confesiunea lor , cat Cererea lor fu împliniâ prin numirea unui paroh şi „derict“ pentru Cernăuţi şi Bucovina Întreaga, în persoana lui T. Laureţki în 1884. Num rul lor sporeşte apoi an cu an, infiinţându se astfel şi mai multe parohii greco-catolice cari depind au direct de Arhiepiscopatul gre cat din Lemberg Dar prima lor biserică s a zidit abia în 1821 cm sprijinul material al politicăi înstrăinatului boer moldovean, Tadeu Turcul, proprietarul satelor Hliboca (AdaiCata) Pătrăuţi Sireţi Pohorlăufi, care dărui înainte de moarte pr n testament, toata averea sa mobilă, o crâşmă şi o parcelă mare de clădire In Cernăuţi, comunităţii gr. cat Prin acelaş testament d spune T. Turcul să se clădească şi în Hliboca, pe locul „supusum *sau P. Repciuc* o biserică greco-cat. de lemn, în preajma bisericii parohia e ort.rom.; d spune apoi să se dea parohial gr.-cat. 12 jugăre de pământ, parohul să fie plătit cu 100 fl pe lună iar cu un e esete sunai da 1000 fl., pusă spre fructificare, să fie plâtit preotul din Hârca, cara in schimb li va ceti de 2 ori la săptămâni idirghia pentru odihna milostivului său suflet. B afacerile lui se întind și asupra bsericii gr.-cat. din Sniatyn, pe care o dăruişt cu 200 fl. In schimbul unui sărindar ce i se va ceti intru pomenirea lui, precm şi asupra Spitalului civil din Smatyi pe care 1 dărueşte cu 4000 fl. Arendaşul moşiei Pătrăuţi pe Siret, Ladislau Szabó, fu însârenat cu executarea clădirii bisericilor gr. cat. din Cernăuţi şi Hlibor, »iar boarii români, Andrei Gifencu dn Emila Cer. şi D. Costin din Şipeniţ cu executarea tuturor dispoziţiunilor ale acestui testament. Iiii cum prima înjghebare a catolicismului de rit grecesc este întemeiat in Bucovina din averea noastră, care se găsea la mâna unui boer de ordine moldovenească, după cum se va vedea mai js. Înstrăinat însă de crednţa sa strămoşească în daversul veacurilor. Acest Turcul (Turculeţ) e vlăstarul unei vechi familii române, care se pomeneşte de prin sec. XVI lea. Astfel un document ne arată că Ştefa nţă dârueşte in 1521 vistiernicului său 1. Turcul, Sat «l Şişcâuţi. In jrbegia sa din Polonii, St. Petri eicu-Vodil e însoţit pe lângă alţi boeri, şi de Vasil Turcul Iar când Sobiski»după pentru a dona oară Moldova da Sus. In anul 1691 e un nstroste poloni Cernâutilor. „ Turul din Porna.“ Unman luptător in armata polonă, marele m domnicel Const Turcul, estasemeni un descedent din această familie moldovenească in care-și