Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)

1926-12-29 / nr. 2283

Pag. 2 Dar voranistul basarabean nu vrea să ştie de toate acestea, lui li trebue să fie violent ca să poată impresiona şi câştiga apoi simpatiile celor cu sufletul înstrăinat, care s’au înf­uptat din bunuri nemuncite în timpul revoluţiei şi ar dori dacă s’ar putea să retră­iască zilele de atunci punându-şi nădejdea toată in reuşita ţărăniştilor care prin criticele lor violente li se pare lor că­­ în urajiaza. Şi este păcat că se întrebuinţează aşa de gre­şit atâta avânt tineresc. Pentru a specula în unele ţi­nuturi neştiinţa, patimele sau lipsurile unor simpli muncitori nu-i nevoe să fii nici înviat, nici talentat şi nici măcar român, e destul să fii interesat şi re­clamagiu. Se impune cât mai curând o solidarizare a tutu­ror conducătorilor politici pentru a se pune ordine în discuţiunile publice şi a se Împiedeca violenţele. D. Maniu trebue să aducă aminte natonal ţărăniştilor că nu mai au dreptul de a fi internaţionali iar Generalul trebue să-şi mai disciplineze mercenarii. Victor G. Cristofor Cape----------------­ Năzdrăvănii sbieriste Nu e nimic mai uşor decât să anunţi planuri mari de lucrări edilitare, mai ales când cele mai muite din aceste planuri sunt pregătite un proiect încă de dinainte de răz­boi. Dar de astă dată d. Radu Sbiera nu se opreşte numai la enunţări demagogice, ci, zice-se, că şi cearcă să pue un bugetul Pri­măriei Cernăuţi pentru anul 1927 o serie în­treagă de ucruri, fă­r să­­ pese mult de unde să ia acoperirile trebuincioase. Astfel fiind, bugetul pregătit de apostolul de la Ţeţina e pe cale să prezinte un deficit de câteva zeci de milioane. Spre a te acoperi, „ingeniosul­ primar al Cernăuţilor vrea să introducă o ino­vaţie de tot originală: e vorba ca d. Radu Sbiera în calitate de primar, cu misiunea di­vină se vede­ că, să dea un ucaz, prin care locuitorii Cernăuţilor să fie ţinuţi a plăti din purga lor laminatul străzii din preajma ca­selor lor. Curat năzdrăvănie administrativă sbie­­ristă. Locuitorii cernâuţeni cari şi l-au votat, se pot felicita că şi au ales primar aşa de minţios. -----------------••••----------------­ .GLASUL BUCOVINEI* CĂRŢI ŞI REVISTE A apărut «Solidaritatea», revistă social-creştină, anul VII, N­ri­ 1, 2 şi 3, cu un sumar bogat Redac­ţia şi adiţia : Bucureşti, str. Sf. Voevozi 50. A apărut «Câmpul», anul XIX, Nr. 22, foaie pen­tru săteni. Redacţia şi administraţia: Bucureşti, strada Luterană 4. A apărut «Informaţiuni economice», anul IV, Nr. 92 Viaţa culturală la Rădăuţi In timpul din urmă vedem desfăşurându-se o frumoasă activitate culturală in Rădăuţi, capi­tala celui mai întins judeţ din Bucovina. E bine să se ştie cine sunt aceia cari In ciuda atotputernicului materialism de astăzi se gân­desc la hrana sufletului. Acu n­ de mult, Asociaţia profesorilor secundari şi Cercul Mi­litar din localitate, au hotărtt să organizeze în cursul iernii acesteia o serie de şezători la cari să fie invitaţi să conferenţieze mai ales profesori universitari. Hotărirea a şi fost tradusă in fapt. Astfel, Duminecă în 5 De­cembrie, d. prof. univ. Eugen Botezat a vor­bit despre biocenoză. Sala Cercului Militar era arhiplină. Conferenţiarul a ilustrat in fru­moase exemple chestiunea comunităţilor de viaţă, atât de importantă în domeniul ştiin­ţelor naturale. A doua Duminecă (8 Decem­brie) d. prof. univ. Leca Morariu a ţinut o conferinţă intitulată: „De ale graiului româ­nesc“. Tot ce are oraşul nostru mai bun, s-a grăbit să asculte interesanta conferinţă a d lui Morariu. E aceeaşi pe care a ţinut o d-sa la Storojineţ şi care a şi fost publicată in col­ioanele acestui ziar. Sâmbătă (18 Dec.) d-l prof. univ. şi se­nator I. Nistor a vorbit in faţa unui nume­ros public despre „Originea Românilor“. D Sa a dovedit pe cale ştiinţifică latinitatea ele­mentului românesc şi continuitatea sa In Dacia Traiană. La toate aceste şezători a concertat muzica militară a Bat. 11 V. M de sub conducerea harnicului locat Muşe­tescu Ştefan. Lăudabil este mai ales intere­sul ce-l poartă „Cercul Militar“ aranjării acestor şezători, punând la dispoziţie sala şi muzica. Viitoarea şezătoare e fixată pentru ziua de 16 Ianuarie. Pe lângă acestea, secţia locală a „Aca­demiei populare“ a ţinut Duminecă (19 Dec.) concurs pentru cele mai frumoase colinde, cântece de stea, urâturi etc. S-au prezentat la concurs o mare mulţime de copii din oraş şi împrejurimi şi-ţi era mai mare dra­gul să-i vezi pe viitorii cetăţeni colindând pe scenă, urând cu buhaiul, pocnind din biciu, sunând din corn. S’au distr­­uit apoi premii, bani, cărţi etc. Este o iniţiativă frumoasă, de­şi nu e ceva nou la Rădăuţi, căci ea tre­­eşte interesul şi dragostea pentru credinţele şi datinele noastre strămoșești. Gh. J. * crrrp „glasul bucovinei* No. 2283 ■"■a Insuş recunoaşte Sanctitatea Sa Patriarhul României Miron, în faţa gravelor necuviinţe împotriva bisericii, co­mise de senatorul Radu Sbiera, a spus­­ în plin Senat că un astfel de ponegritor al bisericii, pre­cum e d. Radu Sbiera, trebue să fii excomunicat din biserică. In faţa acestei atât de apăsătoare aserţiuni a Sanctităţii Sale, conştienţi întunecată de bolnă­viciosul­­ orgoliu personal a­l lui Radu Sbiera a avut un moment de luciditate. Şi într’un acces de pocăinţă d. Radu Sbiera apăsat de vină a ţinut să se apere, făgăduind că va reveni la o cale mai dreaptă de bun creştin. Cilu­i„­­lasil Emii­Ei“ A ieşit de sub tipar ş s’a pus in vânzare Calenda­rul .Glasul Bucovinei“ pe anul 1927. Acest Calendar care dela apariţia lui a isbutit să şi câştige un larg cerc de cetitori nu numai In Bucovina, a apărut in anul acesta deosebit de frumos executat, cu un material istoric, lite­rar, ştiinţific şi de actualitate dintre cele mai importante. Domnii I. Nistor, Vintilă I Bră­­tianu, V. Grecu­, C. Morariu, A. Morariu, C. Berariu, R. Cândea, V­­oichiţă, V. Morariu, M. Cerna, L Morariu, D. şi E. Marmeliuc, G Rotică, Oltea I. Nistor, C. V. Şesan, A. Do­­rofteiu, N. Tcaciuc, G. Voivndca ş. a. au dat contribuţii preţioase şi interesante din istorie, politică, economie, literatură şi artă. Calendarul pe lângă un material bogat şi variat va avea aproape 60 clişee, frumos executate. Cine vrea să aibă o lectură plă­cută şi folositoare, cine vrea să facă daruri de Crăciun potrivite, va lua Calendarul „Glasul Bucovinei“ pe 1927, apărut acuma de curând. Revistele şi ziarele au recunoscut în toţi anii valoarea deosebită a acestui Calendar, unul din cele mai frumoase in ţara întreagă, pe anul 1927 CULTURALE La şezătoarea societăţii studenţeşti „Căminul Studenţilor Bucovineni“ din Bucureşti, d-nul profesor universitar Ion I. Nistor va ţine o conferinţă festivă vor­bind despre „Particip­rea Bucovinenilor la războiul Independenţei (1877). Şezătoarea va avea loc în Teatrul Naţional Marţi, 4 ianuarie 1927 la orele 7 şi jum. precis. Conferinţa d-lui Prof. Simeon Reti la Storojineţ In cadrul conferinţelor Instit. de istorie şi limbă de la Universitatea din Cernăuţi, d-l Prof. Reli a ţinut Duminică In 19 Dec. a. c. orele 3 d. m. In sala de gimnastică a Liceului din Storojineţ, o frumoasă con­ferinţă, vorbind in faţa unui pub­lic numeros şi select, in care se putea remarca întreaga elita intelectuala a Storojineţului, despre „Începuturile catolicismului aus­triac în Bucovina“. Conferenţiarul a fost salutat de către d-l prof. Ernst Hostuc In numele d-lui Director Bodnarescu, prin stăruinţa căruia se ara­teazâ în deosebi aceste frumoase conferinţe, urându-i b un sos­­ conferenţiaru­lui şi mulţumindu-i pentru dragostea ce-a arătat-o şi de astă dată faţă de acest oraş, onorându-1 cu o con­ferinţă, înainte de a intra in tratarea propriu zisă a subiectului, d-l Prof Rali într’o introducere bine ros­tită şi cu verva de sals aşezatâ şi potolită dar plină de hotârîre, arată rostul „inst. de istorie şi limbă“ in viaţa noastră culturală şi mai ales explică rostul con­ferinţelor aranjate, cari au de scop pe de-o parte să popularizeze rezultatele ştiinţifice la cari s’a ajuns, şi pe de altă parte să dea posibilitatea şi intelectualilor dela provincie să asculta cursuri cari de regulă se pot auzi numai la Universitate. După ce remarcă importanţa cunoştinţei trecu­tului nostru, arătând că ace­asta ştiinţă in primul rând se bazează, pentru a fi viabila, pe acte şi documente oficiale, scoate în relief sistemul de a face istorie înainte de răsboiu, când nu dispuneam de actele ofi­ciale necesare şi cum trebue să se oglindească cursul evenimentelor din aceste ţinuturi ale Bucovinei, astăzi, când cerul senin al libertăţii ne cuprinde sub aripa sa binefăcătoare. Odată cu înfăptuirea a idealului nostru naţional, ni se deschid alte pers­pective in viaţa culturală, pe alte căi trebue să ne îndreptăm paşii noştri dibuind în Intunerecul adânc al trecutului. Astfel şi conferinţa d-sale se va baza pe acte şi documente, când va încerca să arata primele în­jghebări ale catolicismului pe aceste meleaguri. Până la răpirea Bucovinei nu se afla în aceasta provincie nici o parohie şi nici o biserică de altă con­fesiune decât de cea ort. română Abia după răpirea Bucovinei se sălăşluiră cu timpul mai întăi în Cer­năuţi un număr de străini de conf. rom. cat. cari se aşezaseră apoi prin oraşele mai de seamă apoi şi pe la sate fiind păstoriţi de un preot militar. Abia in 1786 împăratul Iosif 11 îi numeşte pe capelanul militar Wenzel K­a­rt, ca primul paroh în Cernăuţi şi „de­­ihnt” al l­s. cat. pentru toată Bucovina. Tot atunci se zidi pe cheltuiala Statului şi prima bis. rom. cat. parohială In Cernăuţi, pe parcela cumpărată în acest scop dela V. Paladi, fost vornic rapidov. al Cernâu­ţilor. Până la terminarea bisericii, serviciul divin se Ucea în „casa generalului“ iar apoi intr’o capelă pe locul de azi al Sf. Cruci, In care fr­untaşii Bucov­iei in frunte cu boerul M. Calmuţchi depuseră jurărrâ ii de credinţă împăratului. Această capelă, cumpărată apoi de protestanţi în 1814 servi acestora ca prima bis evanghelică din Bucovina. Odată însă cu alipirea Bu­covinei de Galiţia începe năvălirea rusnacilor In sa­tele şi oraşele noastre şi odată cu ei catolicismul d­­rit. grecesc. In 1818, fiind ei în Cernăuţi în număr de 563 de suflete, cer un preot de confesiunea lor , cat Cererea lor fu împlin­iâ prin nu­mirea unui paroh şi „deri­ct“ pentru Cernăuţi şi Bucovina Întreaga, în persoana lui T. Laureţki în 1884. Num rul lor spo­reşte apoi an cu an, infiinţându se astfel şi mai multe parohii greco-catolice cari depind au direct de Arhie­piscopatul gre cat din Lemberg D­ar prima lor bise­rică s a zidit abia în 1821 cm sprijinul material al politică­i înstrăinatului boer moldovean, Tadeu Turcul, proprieta­­rul satelor Hliboca (AdaiCata) Pătrăuţi­­ Sire­ţi Pohor­­lăufi, care dărui înainte de moarte pr n testament, toata averea sa mobilă, o crâşmă şi o parcelă mare de clădire In Cernăuţi, comunităţii gr. cat Prin acelaş testament d spune T. Turcul să se clă­dească şi în Hliboca, pe locul „supusum *sau P. Repciuc* o biserică greco-cat. de lemn, în preajma bisericii pa­rohia e ort.­rom.; d spune apoi să se dea parohial gr.-cat. 12 jugăre de pământ, parohul să fie plătit cu 100 fl pe lună iar cu un e esete sunai da 1000 fl., pusă spre fructificare, să fie plâtit preotul din H­â­rca, cara in schimb li va ceti de 2 ori la săptămâni id­ir­­ghia pentru odihna milostivului său suflet. B aface­rile lui se întind și asupra b­sericii gr.-cat. din Sniatyn, pe care o dărui­şt c­­­u 200 fl. In schimbul unui să­rindar ce i se va ceti intru pomenirea lui, precm şi asupra Spitalului civil din Smatyi pe care 1 dărueşte cu 4000 fl. Arendaşul moşiei Pătrăuţi pe Siret, Ladis­­lau Szabó, fu însârenat cu executarea clădirii biseri­cilor gr. cat. din Cernăuţi şi Hlibo­r, »iar boarii ro­mâni, Andrei Gifencu dn Emila­­ Cer. şi D. Costin din Şipeniţ cu executarea tuturor dispoziţiunilor ale acestui testament. Iiii cum prima înjghebare a cato­licismului de rit grecesc este întemeiat in Bucovina din averea noastră, care se găsea l­a mâna unui boer de or­dine m­oldovenească, după cum se va vedea mai j­s. Înstrăinat însă de cred­nţa sa strămoşească în da­­versul veacurilor. Acest Turcul (Turculeţ) e vlăstarul unei vechi f­amilii române, care se pomeneşte de prin sec. XVI lea. Astfel un document ne arată că Ştefa­ n­ţă dârueşte in 1521 vistiernicului său 1. Turcul, Sat «l Şişcâuţi. In jrbegia sa din Polonii, St. Petri eicu-Vodil e însoţit pe lângă alţi boeri, şi de Vasil Turcul Iar cân­d So­­bi­ski­­»după pe­ntru a d­ona oară Moldova da Sus. In anul 1691 e un n­­­st­­roste polon­i Cernâutilor. „ Tur­ul din Po­­rna.“ U­n­man luptător in armata polonă, marele m domnicel Const Turcul, e­stasemeni un descedent din această familie moldovenească in care-și

Next