Glasul Bucovinei, februarie 1930 (Anul 13, nr. 3147-3170)
1930-02-01 / nr. 3147
ABONAMENTUL: M mm 800 tei, pe V* an 30!) lei, pe trei luni 150 lei, pentru i&rtugl c&de, pe un an 300 lei, pe Vi an 160 lei, pe trei luni VO M. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi ea K) lai, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trimte KMi prin curier, lei 66 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. PUItili îl fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI ŞI RECLAME Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază, se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Iancu Fiondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu Porul de Judecati In Cernăuți. Deputatul Pistiner — Agent al Moscovei Rolul odios al deputatului Pistiner Sub acest titlul „Ordinea“ din Bucureşti publică sub semnătura d-lui Vasile C. Brătescu următoarele: „Tovarăş credincios al lui Krakalia în lupta penru destrămarea noastră naţională, deputatul Pistiner s’a demascat ca un periculos agent al Moscovei. In această privinţă îmi aduc aminte cum, acum două săptămâni, când am pus mâna pe instrucţiunile Moscovei pentru organizarea comunistă în satele basaraberie şi bucovinene, în adresa care înSoţa aceste instrucţiuni, se cerea relaţiuni despre „tovarăşul deputat Pistiner“. Pistiner este proprietarul restaurantului „Morgenrot“ (ziua roşie) din Cernăuţi unde se pun la cale agitaţiuni comuniste. De acolo pornesc manifestaţiile, având în frunte steag roşu şi embleme comuniste. Un nepot al directorului Schäfer de la „Morgenrot“ este directorul „Băncii Sovietice“ din Moscova“. In faţa acestor sensaionale destăinuiri înţelegem recrudiscenţa mişcării comuniste din Cernăuţi, şi supărarea d-lui Pistiner când spuneam în gazeta noastră căc sa cu tovarăşul Silbermann sărise in apărarea comunistei iJora Elnbogen care venise de curând la Cernăuţi cu recomandarea nepotului d-lui Shafer de la „Banca Sovietcă“ din Moscova. Că tovărăşia „Morgenrot“ este un cuib comunist, o ştiam de mult şi protestam chiar contra faptului că o instituţie de stat „Casa de economii“ a Bucovinei ia dat 500.000 lei ajutor cuasentimentul d-lui Szuczak Săveanu. Din banii aceştia se susţine acuma agitaţia comunistă din Cernăuţi, protejată de d. Pistiner, apărată de domnii L. Pătrăşcanu şi fostul subdirector de puşcărie Costica Radulescu, şi proslăvtă în coloanele presei de ghestri, reprezentată la Cernăuţi de suratele „Vorwärts“, „Morgenblatt“ şi „Allgemeine Zeitung“. Ins şi corifeii naţional-ţăraneşti din Cernăuţi în frunte cu d-l prefect , Neamţu par a vâsli în apele comuniste. Iar şeul social-comuniştilor Pietmer, a avut cutezanţa de a şi ridica glasul în parlament întrupararea comunştilor! Dar mişcarea comunista nu se mărgineşte numai la oraşul Cernăuţi. Agenţii ei plătiţi cu banii de la Moscova şi din sudoarea nenorociţilor muncitori din ţară, în frunte cu tovarăşii Dan, Rosnovanu, Mehlfärber, Handiuk... râsvrâtesc ţărănimea la sate, făgâduindu-i raiul bolşevic de la Moscova, unde ţăranul n’are nici un palmac de pământ şi unde bisericile creştine sunt prefăcute în cuibare de beţie şi desfrâu. Din toate acestea se vede că mişcarea bolşevică — cu toate desminţirile dlui Maniu la Cluj — a devenit pentru ţara noastră o adevărată pacoste, împotriva ei trebue să reacţioneze fiecare cetăţean conştient. De aceia aminte să ne fie, că agentul Moscovei este însuş d-l Iacob Pisber cu toţi ciracii săi roşii, cari trăiesc din sudoarea muncitorimii înșelate și exploatate. -----------------• •• *--------------- Nu vă uitaţi la lătrătura javrelor! Căţăruşii naţional ţăraneşti aleargă lătrând prin judeţe. Cu coada între picioare şi cam plouate, javrele naţional ţărăniste schiaună pe la toate colţurile drumurilor doar doar oamenii, uitând toate minciunile şi blăstămaţiile lor, le-ar da din greşală voturi pentru alegerile judeţene. Şi ştiţi de cine se tem cotarele naţional ţărăniste mai mult? De liberali! Purlele acestea naţional ţărăniste ştiu de frica adevăratului stăpân al ţării româneşti, de care de un an şi mai bine îşi bat joc. Purlele ştia că stăpânul când va da de urma isprăvilor lor şi va pune mâna pe gârbaci va fi vai şi amar de jarca lor. De aceea să nu vă miraţi, cinstiţi gospodari şi alegători, văzând că lătrăturile şi miorlăiturile naţional ţărăniste se năpustesc numai împotriva noastră a paridului naţional liberal. Potaia naţional ţărănistă se ştie încărcată de grele păcate, de amăgeli, de minciuni, de dăunări ale ţării ştiinţei noastre, şi deci se teme de răspunderea, de care nu va scăpa! Oricât va lătra şi va cleveti, tot noi liberalii îi vom pune botniţa! Căci javra nu trebue lăsată să zburde prea din cale afară, mai ales când vezi că turbă! De aceia, oameni buni, nu vă utaţi la lătrăturile naţional ţărăniste, ci votaţi cu toţii listele partidului naţional liberal cu semnul ! /// Ultimatul învăţătorimii noastre adresat „Tribunei“ Dăunăzi gazeta fripturiştilor de la „Tribuna“ a atacat pe dl V. Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor din toată România, acuzându-l că ar fi în slujba guvernului naţionalţărănist. Această acuzaţie o aducea „Tribuna“ d-lui Toni cu prilejul trecerii d-sale prin Cernăuţi, când a condus o adunare a învăţătorilor, învăţătorii noştri, indignaţi de această obrăznicie a catârilor dela „Tribuna“, s’au prezentat prin o delegaţie în redacţia numitului ziar ripturist şi au cerut socoteală d-lor C. Loghin şi G. Nandriş. Strânşi cu uşa, catârii apolitici au încercat să ingăimeze niscai lumuriri bâlbâite. Dar nu le-a ajutat nimic. In cele din urmă, atitudinea delegaţiei învăţătorilor fiind foarte dârză, au trebuit să se oblige să publice in proximul număr al Tribunei fripturismului o rectificare, adecă o constatare că ceea ce au publicat dăunăzi despre dl Toni a fost sau o ticăloșie sau o prostie, în orice caz o obrăznicie. Un pic de morfologie cu... d-l C. Loghin!... Conjunctivii să înghită (singura bucurie a d-lui C. Loghin în editonarul Tribunei Nr. 72!....) e numai o banala chestiune de morfologie (d-le, Loghin!) și-i cea mai autentică formă verbală iotacizată, atestată în scrisul românesc de la Codiceie Voroneţean şi Psaltirea Şcheiană până’n zilele noastre (vezi Leca Morariu, Morfologia verbului predicativ român, partea II, fascie. 2, pag. 57). Iar pentru fenomenul iotacizării, creştinul se poate dumeri din Leca Morariu op citat II fascie. 1 pag. 22—26. Stilistica apoi, e cu totului tot altceva, d-le Loghin (vezi d. p. Leca Morariu în „Făt frumos“ An. I 1926, 124 și 203, sau An. II 1927, 65-69 și 203-24...)!... lată singurul răspuns pe care, deocamdată, crede că trebue sa ţi-1 dea, d-le Loghin, tovarășul lui Maier Ebner— Leca Morariu ■ ■ ■ ......— « « • •------------------ Proteste împotriva violenţelor naţional-ţărâniste Bucureşti, 31 (Rador). — D. Manolescu- Stringa a protestat la Ministerul de Interne împotriva abuzurilor jandarmerii în favorul candidaţilor naţional-ţărănişti. Şi d-nii Franasovici şi Dimitriu au adus la cunoştinţa subsecritarului de stat d-l Mirto aceleaşi abuzuri ale jandarmeriei. Dean minea organizaţia partidului naţional liberal din jud. Văieta a trimis Inutid Regenţe o telegramă, probată d împotriva teroani deslăinuite de organele administrative din jud. Vâlcea.