Glasul Bucovinei, februarie 1930 (Anul 13, nr. 3147-3170)

1930-02-01 / nr. 3147

ABONAMENTUL: M mm 800 tei, pe V* an 30!) lei, pe trei luni 150 lei, pentru i&rtugl c&d­e, pe un an 300 lei, pe Vi an 160 lei, pe trei luni VO M. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi ea K) lai, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trimte KMi prin curier, lei 66 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. PUItili îl fac la sediul ziarului. Redacţia ş­i Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI ŞI RECLAME Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază, se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Iancu Fiondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu Porul de Judecati In Cernăuți. Deputatul Pistiner — Agent al Moscovei Rolul odios al deputatului Pistiner Sub acest titlul „Ordinea“ din Bu­cureşti publică sub semnătura d-lui Va­sile C. Brătescu următoarele: „Tovarăş credincios al lui Krakalia în lupta penru destrămarea noastră na­ţională, deputatul Pistiner s’a demascat ca un periculos agent al Moscovei. In această privinţă îmi aduc aminte cum, acum două săptămâni, când am pus mâna pe instrucţiunile Moscovei pentru organiza­rea comunistă în satele basaraberie şi bucovinene, în adresa care înSoţ­a aceste instrucţiuni, se cerea relaţiuni despre „tovarăşul deputat Pistiner“. Pistiner este proprietarul restaurantului­ „Morgenrot“ (ziua roşie) din Cernăuţi unde se pun la cale agitaţiuni comuniste. De acolo pornesc manifestaţiile, având în frunte steag roşu şi embleme comuniste. Un nepot al directorului Schäfer de la „Morgenrot“ este directorul „Băncii So­vietice“ din Moscova“. In faţa acestor sensaionale destăi­nuiri înţelegem recrudiscenţa mişcării comuniste din Cernăuţi, şi supărarea d-lui Pistiner când spuneam în gazeta noas­tră căc sa cu tovarăşul Silbermann sărise in apărarea comunistei iJora El­nbogen care venise de curând la Cernăuţi cu recomandarea nepotului d-lui S­hafer de la „Banca Soviet­că“ din Moscova. Că tovărăşia „Morgenrot“ este un cuib comunist, o ştiam de mult şi protes­tam chiar contra faptului că o instituţie de stat „Casa de economii“ a Bucovi­nei ia dat 500.000 lei ajutor cu­­asenti­mentul d-lui Szuczak Săveanu. Din banii aceştia se susţine acuma agitaţia comunistă din Cernăuţi, prote­jată de d. Pistiner, apărată de domnii L. Pătrăşcanu şi fostul sub­director de puşcărie Costica­ Radulescu, şi proslăvtă în coloanele presei de ghestri, reprezen­tată la Cernăuţi de suratele „Vorwärts“, „Morgenblatt“ şi „Allgemeine Zeitung“. Ins şi corifeii naţional-ţăraneşti din Cer­năuţi în frunte cu d-l prefect , Neamţu par a vâsli în apele comuniste. Iar ş­eul social-comuniştilor Pietmer, a avut cu­tezanţa de a şi ridica glasul în parlament întru­­­pararea comun­ştilor! Dar mişcarea co­munista nu se măr­gineşte numai la oraşul Cernăuţi. Agen­ţii ei plătiţi cu banii de la Moscova şi din sudoarea nenorociţilor muncitori din ţară, în frunte cu tovarăşii Dan, Rosno­­vanu, Mehlfärber, Handiuk... râsvrâtesc ţărănimea la sate, făgâduindu-i raiul bol­şevic de la Moscova, unde ţăranul n’are nici un palmac de pământ şi unde bi­sericile creştine sunt prefăcute în cuibare de beţie şi desfrâu. Din toate acestea se vede că mişcarea bolşevică — cu toate desminţirile d­lui Maniu la Cluj — a de­venit pentru ţara noastră o adevărată pacoste, împotriva ei trebue să reacţio­neze fiecare cetăţean conştien­t. De aceia aminte să ne fie, că agentul Moscovei este însuş d-l Iacob Pisber cu toţi ci­racii săi roşii, cari trăiesc din­ sudoarea muncitorimii înșelate și exploatate. -----------------• •• *-------------­--­ Nu vă uitaţi la lătrătura javrelor! Căţăruşii naţional ţăraneşti aleargă lătrând prin judeţe. Cu coada între pi­cioare şi cam plouate, javrele naţional ţărăniste schiaună pe la toate colţurile drumurilor doar doar oamenii, uitând toate minciunile şi blăstămaţiile lor, le-ar da din greşală voturi pentru ale­gerile judeţene. Şi ştiţi de cine se tem cotar­­e­le na­ţional ţărăniste mai mult? De liberali! Purlele acestea naţional ţărăniste ştiu de frica adevăratului stăpân al ţării ro­mâneşti, de care de un an şi mai bine îşi bat joc. Purlele ştia că stăpânul când va da de urma isprăvilor lor şi va pune mâna pe gârbaci va fi vai şi a­­mar de jarca lor. De aceea să nu vă miraţi, cinstiţi gospodari şi alegători, văzând că lătră­turile şi miorlăiturile naţional ţărăniste se năpustesc numai împotriva noastră a par­idului naţional liberal. Potaia naţional ţărănistă se ştie în­cărcată de grele păcate, de amăgeli, de minciuni, de dăunări ale ţării şt­iinţei noastre, şi deci se teme de răspunderea, de care nu va scăpa! Oricât va lătra şi va cleveti, tot noi liberalii îi vom pune botniţa! Căci javra nu trebue lăsată să zburde prea din cale afară, mai ales când vezi că turbă! De aceia, oameni buni, nu vă u­taţi la lătrăturile naţional ţărăniste, ci vo­taţi cu toţii listele partidului naţional li­beral cu semnul ! /// Ultimatul învăţătorimii noastre adresat „Tribunei“ Dăunăzi gazeta fripturiştilor de la „Tri­buna“ a atacat pe dl V. Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor din toată România, acu­­zându-l că ar fi în slujba guvernului naţional­­ţărănist. Această acuzaţie o aducea „Tribuna“ d-lui Toni cu prilejul trece­rii d-sale prin Cer­năuţi, când a condus o adunare a învăţă­torilor, învăţătorii noştri, indignaţi de această o­­brăznicie a catârilor dela „Tribuna“, s’au prezentat prin o de­legaţie în redacţia numitu­lui ziar ripturist şi au cerut socoteală d-lor C. Loghin şi G. Nandriş. Strânşi cu uşa, ca­târii apolitici au încercat să ingăimeze niscai lumuriri bâlbâite. Dar nu le-a ajutat nimic. In cele din urmă, atitudinea delegaţiei învăţători­lor fiind foarte dârză, au trebuit să se oblige să publice in proximul număr al Tribunei frip­­turismului o rectificare, adecă o constatare că ceea ce au publicat dăunăzi despre dl Toni a fost sau o ticăloșie sau o prostie, în orice caz o obrăznicie. Un pic de morfologie cu... d-l C. Loghin!... Conjunctivi­i să înghită (singura bucurie a d-lui C. Loghin în editonarul Tribunei Nr. 72!....) e numai o banala chestiune de morfo­logie (d-le, Loghin!) și-i cea mai autentică formă verbală iotacizată, atestată în scrisul ro­mânesc de la Codiceie Voroneţean şi Psaltirea Şcheiană până’n zilele noastre (vezi Leca Mo­­rariu, M­orfologia verbului predicativ român, partea II, fascie. 2, pag. 57). Iar pentru feno­menul iotacizării, creştinul se poate dumeri din Leca Morariu op citat II fascie. 1 pag. 22—26. Stilistica apoi, e cu totului tot altceva, d-le Loghin (vezi d. p. Leca Morariu în „Făt fru­mos“ An. I 1926, 124 și 203, sau An. II 1927, 65-69 și 203-2­4...)!... lată singurul răspuns pe care, deocamdată, crede că trebue sa ţi-1 dea, d-le Loghin, tova­rășul lui Maier Ebner— Leca Morariu ■ ■ ■ ......— « « • •------------------­ Proteste împotriva violenţelor naţional-ţărâniste Bucureşti, 31 (Rador). — D. Manolescu- Stringa a protestat la Ministerul de Interne îm­potriva abuzurilor jandarmerii­­ în favorul can­didaţilor naţional-ţărănişti. Şi d-nii Franaso­­vici şi Dimitriu au adus la cunoştinţa subse­­cri­tarului de stat d-l Mirto aceleaşi abuzuri ale jandarmeriei. Dean mi­nea organizaţia partidului naţio­nal liberal din jud. Văieta a trimis Inutid Regenţe o telegramă, prob­ată d împotriva te­­roani deslăinuite de organele administrative din jud. Vâlcea.

Next