Glasul Bucovinei, martie 1930 (Anul 13, nr. 3171-3195)

1930-03-01 / nr. 3171

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLAME 3« esteifleată după tarif­ul s« primesc la *ds*£* atetraţl*, Strada lancu Fiondor No. 33 Pestm i»serate in interiorul ziarului se urcă taxa e* §*erul da Judecată in­ternftu$i. FîBONflAEMTUL : SS© bai, pe % sa 300 lei, pe trei lua! 130l®i, pentrs î#sSe; p® ea esi 300 lei, pe Vj au 160 tei, pe trei last JSssaai suxadrel de DumiutcS, pe ua aa 120 lei, pe 1C ăi, pe trei m­ai 35 iei. Pentru Cernăuți sterul trimis MaaB pt*a zatbs, M 55 lunar. Pentru strAinătate pe un as 1300 lei, pe M, an 700 iei. f*&&tr­9 sa fac la sediu f­ilarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucriseie nu se Înapoiază. Principiul vubpan­ei bisericii a Hai Ministerul revine în chestiunea bugetului eparhiei noastre conform avi­zului adunării eparhiale Am relatat la timpul său că printr’o decizie a sa, cu No. 49926 din 21 Ia­nuarie 1930, Ministerul de Instrucţiune publică şi al Cultelor a suprimat din bugetul Eparhiei Bucovinei, aprobat de adunarea eparhială, o serie de alocaţii bugetare în sumă de cam 17 milioane lei. Am arătat atunci că măsura aceasta a guvernului naţional-ţărănist implica pe de o parte o încălcare a principiului de autonomie a bisericii ortodoxe române, iar pe de altă parte o simţitoare păgu­­bire a intereselor cultului şi preoţimii noastre, a intereselor funcţionarilor e­­parhiei, ale culturii, instituţiunilor de a­­sistenţă socială, internatelor din Buco­vina, etc Faţă de aceste măsuri pripite şi rău inspirate, conducerea eparhiei Bucovinei a luat din primul moment o foarte ho­­tărîtâ atitudine. Iar adunarea eparhială, întrunită în z­iele de 11 şi 12 Februa­rie a. c., după o desbatere amânun­tă a problemei, a votat o moţiune prin care şi-a precizat punctul de vedere în mo­dul următor: In temeiul art. 4 din lege şi art. 131 lit. m din statutul pentru or­ganizarea b­sericii ortodoxe române, sta­bilirea bugetului eparh­ei şi al fondului, ca şi orice modificare a acestui buget, este exclusiv în competinţa adunării e­­parhiale. Minist­rul, având dreptul de control, poate numai aproba repartiza­rea sumelor bugetare, având dreptul ca atunci când constată că anume sume bugetare nu cadrează cu prevederile le­gilor în vigoare, să ceară modificarea lor; în nici un caz Ministerul de In­strucţiune şi Culte nu poate dispune di­rect modificarea bugetului, fără a se fi consultat mai înainte adunarea eparhială. In conformitate cu acest principiu, adu­narea eparhială a autorizat conducerea eparhiei să facă Ministerului de Instruc­ţiune şi de Culte cuvenita comunicare şi să ceară revenirea asupra ilegalelor mo­dificări şi suprimări bugetare, făcute de acest minister prin decizia sa din 21 Ia­nuarie a. c. O delegaţie a consiliului eparhial în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul epar­hiei noastre s’a prezentat la minister şi în discuţiuni de câteva zile autoritatea şi atitudinea hotărîtă a I. P. S. S. Mi­tropolitului nostru a izbutit să obţină succes desăvârşit în chestiunea princi­­pială a dreptului de autonomie biseri­cească. De fapt ministerul a recunoscut că măsura luată la 21 ianuarie a. c., a fost pripită. Ministerul a revenit în parte asupra acestei măsuri şi a aprobat a­­proape toate sumele alocate în bugetul eparhiei, aşa cum fusese votat încă în sesiunea adunării eparhiale dela finele lunei Noembrie 1929. Suprimate au ră­mas, întrucât cu toate stăruinţele nu s’a putut obţine aprobarea ministerului, su­­mele ce fuseseră prevăzute în buget pen­tru adaosul familiar ce urma să fie a­­cordat preoţilor şi cântăreţilor bisericeşti din eparhia noastră, apoi suma prevă­zută pentru sporirea retribuţiunilor per­sonalului de la catedrala din Cernăuţi şi a igumenilor de pe la mănăstiri; tot astfel a rămas suprimată suma de 1 milion lei ce fusese înscrisă în budget pentru plata impozitului de echivalent de către parohii, şi alte câteva sume de mai puţină im­portanţă. Cu numărul 26731 din 21 Februarie a. c., Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor aduce la cunoştinţa I. P. S. S. Mitropolitului Bucovinei că, luând cu­noştinţă de jucările şi hotărîrile adunării eparhiale, întrunite în zilele de 11 şi 12 Februarie a. c., revine în sensul arătat mai sus asupra hotârîrii sale anterioare. Astfel chestiunea aceasta îşi găseşte so­­luţiunea ce dă satisfacţie principiului au­tonomiei noastre bisericeşti. „Prietenii Ceho-Slovaciei“ Joi, 27 Februarie a. c., s’a constituit aso­ciaţia „Prietenii Ceho-Slovaciei“. La iniţiativa d-lui Valerian Şesan, Rectorul Universităţii din Cernăuţi, s’au întrunit mai mulţi intelectuali în cabinetul Rectorului, cu care prilej d. Şesan, fă­când o expunere despre necesitatea strângerii relaţiunilor între naţiunea română şi ceho­slovacă, a dat cetire proectului de statut care a fost pri­mit în întregime de adunare şi votat în una­nimitate. Scopul asociaţiei este conform articolelor 3 şi 4 din statute cultivarea raporturilor de prie­tenie reciproca între poporul român şi cel ceho­slovac prin propaganda în România pentru cu­noaşterea vieţii şi culturii ceho-slovace, iar în Ceho­slovacia pentru cunoaşterea vieţii şi cul­turii româneşti, urmând ca această propagandă să se facă prin conferinţe, publicaţiuni, articole de presă, organizări de excursiuni etc. După votarea statutului s'a votat actul de constituire şi s’a ales următorul comitet: Pre­şedinte: Dr. Valerian Şesan, profesor universi­tar; Vice­preşedinte: Dr. Vasile Loichiţa, profe­sor universitar; Secretar: Dr. Nicolae Cotos, profesor universitar; Cassier, Dr. Vasile Marcu, avocat; Membrii: Ion I. N­otor, Dr. Ilie Bacins­­chi, Simion Stoilov, profesori universitari și d-ra Karolina V. M. Sesan, publicista. Comisia de cenzori s-a constituit astfel: Dr. Alexandru Ie­­şan, profesor univer­sitar; Dr. Vasile Grecu, pro­fesor universitar şi Milan Şesan, student, iar supleanţi d. Gheorghe Şandru cons­fer epar­hial şi Dr. Au­el Morariu, avocat. După închiderea adunării de constituire, s’a întrunit com­tetul nou ales care a hotărât sa sărbătorească în mod solemn aniversarea de 80 de ani a preşedintelui republicii Ceho­slovace profesor T. G. Massaryk. Serbarea se va face în Aula Universităţii în ziua de 7 Martie a. c. Discursul festiv va fi rostit de d. Ion I. Nistor. Cererile pentru intrarea în societate se vor adresa Comitetului. .............» • » * — Criza de guvern A doua demisie a d-lui Iunian D. ministru Iunian şi-a dat din nou demisia, neînţelegând să primească ro­lul de păpuşă în manile d-lui Mania şi a celorlalţi naţionali. Însuşi d. Mania a confirmat în ultimul Consiliu de mi­niştri că ministrul justiţiei d. Iunian şi-a dat demisia în ziua de Miercuri, 26 Fe­bruarie a. c. Joi, 27 Februarie cit., d. Maniu a încunoştinţat înalta Regenţă despre demisia d-lui Iunian. Demisia ministrului de justiţie gră­beşte remanierea, care de data aceasta se va face după voia d-lui Maniu, în sfârşit la largul său şi stăpân pe si­tuaţie. Ţărăniştii, desbinaţi, ca elemente cari, — cum a declarat şi d. Gr. Iu­nian, — pot fi considerate mai mult na­ţionali de­cât ţărănişti, nu pot opune rezistenţă. D. I. Mhalache se găseşte azi în această lamentabilă situaţie: Ori acceptă întru totul formula d-lui Maniu, ori provoacă plecarea guvernu­lui.

Next