Glasul Bucovinei, martie 1930 (Anul 13, nr. 3171-3195)
1930-03-01 / nr. 3171
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLAME 3« esteifleată după tariful s« primesc la *ds*£* atetraţl*, Strada lancu Fiondor No. 33 Pestm i»serate in interiorul ziarului se urcă taxa e* §*erul da Judecată internftu$i. FîBONflAEMTUL : SS© bai, pe % sa 300 lei, pe trei lua! 130l®i, pentrs î#sSe; p® ea esi 300 lei, pe Vj au 160 tei, pe trei last JSssaai suxadrel de DumiutcS, pe ua aa 120 lei, pe 1C ăi, pe trei mai 35 iei. Pentru Cernăuți sterul trimis MaaB pt*a zatbs, M 55 lunar. Pentru strAinătate pe un as 1300 lei, pe M, an 700 iei. f*&&tr9 sa fac la sediu filarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucriseie nu se Înapoiază. Principiul vubpanei bisericii a Hai Ministerul revine în chestiunea bugetului eparhiei noastre conform avizului adunării eparhiale Am relatat la timpul său că printr’o decizie a sa, cu No. 49926 din 21 Ianuarie 1930, Ministerul de Instrucţiune publică şi al Cultelor a suprimat din bugetul Eparhiei Bucovinei, aprobat de adunarea eparhială, o serie de alocaţii bugetare în sumă de cam 17 milioane lei. Am arătat atunci că măsura aceasta a guvernului naţional-ţărănist implica pe de o parte o încălcare a principiului de autonomie a bisericii ortodoxe române, iar pe de altă parte o simţitoare păgubire a intereselor cultului şi preoţimii noastre, a intereselor funcţionarilor eparhiei, ale culturii, instituţiunilor de asistenţă socială, internatelor din Bucovina, etc Faţă de aceste măsuri pripite şi rău inspirate, conducerea eparhiei Bucovinei a luat din primul moment o foarte hotărîtâ atitudine. Iar adunarea eparhială, întrunită în ziele de 11 şi 12 Februarie a. c., după o desbatere amânuntă a problemei, a votat o moţiune prin care şi-a precizat punctul de vedere în modul următor: In temeiul art. 4 din lege şi art. 131 lit. m din statutul pentru organizarea bsericii ortodoxe române, stabilirea bugetului eparhei şi al fondului, ca şi orice modificare a acestui buget, este exclusiv în competinţa adunării eparhiale. Ministrul, având dreptul de control, poate numai aproba repartizarea sumelor bugetare, având dreptul ca atunci când constată că anume sume bugetare nu cadrează cu prevederile legilor în vigoare, să ceară modificarea lor; în nici un caz Ministerul de Instrucţiune şi Culte nu poate dispune direct modificarea bugetului, fără a se fi consultat mai înainte adunarea eparhială. In conformitate cu acest principiu, adunarea eparhială a autorizat conducerea eparhiei să facă Ministerului de Instrucţiune şi de Culte cuvenita comunicare şi să ceară revenirea asupra ilegalelor modificări şi suprimări bugetare, făcute de acest minister prin decizia sa din 21 Ianuarie a. c. O delegaţie a consiliului eparhial în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul eparhiei noastre s’a prezentat la minister şi în discuţiuni de câteva zile autoritatea şi atitudinea hotărîtă a I. P. S. S. Mitropolitului nostru a izbutit să obţină succes desăvârşit în chestiunea principială a dreptului de autonomie bisericească. De fapt ministerul a recunoscut că măsura luată la 21 ianuarie a. c., a fost pripită. Ministerul a revenit în parte asupra acestei măsuri şi a aprobat aproape toate sumele alocate în bugetul eparhiei, aşa cum fusese votat încă în sesiunea adunării eparhiale dela finele lunei Noembrie 1929. Suprimate au rămas, întrucât cu toate stăruinţele nu s’a putut obţine aprobarea ministerului, sumele ce fuseseră prevăzute în buget pentru adaosul familiar ce urma să fie acordat preoţilor şi cântăreţilor bisericeşti din eparhia noastră, apoi suma prevăzută pentru sporirea retribuţiunilor personalului de la catedrala din Cernăuţi şi a igumenilor de pe la mănăstiri; tot astfel a rămas suprimată suma de 1 milion lei ce fusese înscrisă în budget pentru plata impozitului de echivalent de către parohii, şi alte câteva sume de mai puţină importanţă. Cu numărul 26731 din 21 Februarie a. c., Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor aduce la cunoştinţa I. P. S. S. Mitropolitului Bucovinei că, luând cunoştinţă de jucările şi hotărîrile adunării eparhiale, întrunite în zilele de 11 şi 12 Februarie a. c., revine în sensul arătat mai sus asupra hotârîrii sale anterioare. Astfel chestiunea aceasta îşi găseşte soluţiunea ce dă satisfacţie principiului autonomiei noastre bisericeşti. „Prietenii Ceho-Slovaciei“ Joi, 27 Februarie a. c., s’a constituit asociaţia „Prietenii Ceho-Slovaciei“. La iniţiativa d-lui Valerian Şesan, Rectorul Universităţii din Cernăuţi, s’au întrunit mai mulţi intelectuali în cabinetul Rectorului, cu care prilej d. Şesan, făcând o expunere despre necesitatea strângerii relaţiunilor între naţiunea română şi cehoslovacă, a dat cetire proectului de statut care a fost primit în întregime de adunare şi votat în unanimitate. Scopul asociaţiei este conform articolelor 3 şi 4 din statute cultivarea raporturilor de prietenie reciproca între poporul român şi cel cehoslovac prin propaganda în România pentru cunoaşterea vieţii şi culturii ceho-slovace, iar în Cehoslovacia pentru cunoaşterea vieţii şi culturii româneşti, urmând ca această propagandă să se facă prin conferinţe, publicaţiuni, articole de presă, organizări de excursiuni etc. După votarea statutului s'a votat actul de constituire şi s’a ales următorul comitet: Preşedinte: Dr. Valerian Şesan, profesor universitar; Vicepreşedinte: Dr. Vasile Loichiţa, profesor universitar; Secretar: Dr. Nicolae Cotos, profesor universitar; Cassier, Dr. Vasile Marcu, avocat; Membrii: Ion I. Notor, Dr. Ilie Bacinschi, Simion Stoilov, profesori universitari și d-ra Karolina V. M. Sesan, publicista. Comisia de cenzori s-a constituit astfel: Dr. Alexandru Ieşan, profesor universitar; Dr. Vasile Grecu, profesor universitar şi Milan Şesan, student, iar supleanţi d. Gheorghe Şandru consfer eparhial şi Dr. Auel Morariu, avocat. După închiderea adunării de constituire, s’a întrunit comtetul nou ales care a hotărât sa sărbătorească în mod solemn aniversarea de 80 de ani a preşedintelui republicii Cehoslovace profesor T. G. Massaryk. Serbarea se va face în Aula Universităţii în ziua de 7 Martie a. c. Discursul festiv va fi rostit de d. Ion I. Nistor. Cererile pentru intrarea în societate se vor adresa Comitetului. .............» • » * — Criza de guvern A doua demisie a d-lui Iunian D. ministru Iunian şi-a dat din nou demisia, neînţelegând să primească rolul de păpuşă în manile d-lui Mania şi a celorlalţi naţionali. Însuşi d. Mania a confirmat în ultimul Consiliu de miniştri că ministrul justiţiei d. Iunian şi-a dat demisia în ziua de Miercuri, 26 Februarie a. c. Joi, 27 Februarie cit., d. Maniu a încunoştinţat înalta Regenţă despre demisia d-lui Iunian. Demisia ministrului de justiţie grăbeşte remanierea, care de data aceasta se va face după voia d-lui Maniu, în sfârşit la largul său şi stăpân pe situaţie. Ţărăniştii, desbinaţi, ca elemente cari, — cum a declarat şi d. Gr. Iunian, — pot fi considerate mai mult naţionali decât ţărănişti, nu pot opune rezistenţă. D. I. Mhalache se găseşte azi în această lamentabilă situaţie: Ori acceptă întru totul formula d-lui Maniu, ori provoacă plecarea guvernului.