Glasul Bucovinei, aprilie 1932 (Anul 15, nr. 3756-3777)

1932-04-01 / nr. 3756

naONflftENTUL: m as 900 lei, pe Va an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru iui same: pe un an 300 lei, pe V3 an 160 lei, pe trei lun! In Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe m 20 W, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuți ziarul moilspete curier, lei 60 lunar. Pentru străinătate de un an 1200 lei, pe ‘Ai an 700 lei .■ & Wifile sa tac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada ieicu Flondor Hr. 33 ENUNŢURI Şl RECLAME m după tarif şi se primesc la adm* j Strada lancu Flondor No. 33 PwBÎ»i&!WMi«â» ia tfliishonul ziarului se urci taxa ce SO«/*, itmwfi «S# ludscatA în cernăuţi. Se primesc numai articole iscălite. Manuchaelorai se maniază. rwiew BEaiati Mi. gan Situul Michei Poin un nou decret regal sesiunea extraordinară a parlamentului a fost din nou prelungită până la 7 Aprilie. La intervalul acesta scurt urmează să treacă legea conversiunii agricole, monopolul alcoolului, legea chiriilor, legea universitară, legea consiliului economic şi legea aviaţiei. Toate celelalte proiecte de legi, ca legea electorală, legea controlului averilor, legea cumulului şi altele rămân în cartoanele birourilor parlamentului până la toamnă sau poate chiar şi mai târziu. S'a vorbit mult ş s’a făcut puţină ispravă ca de obiceiu. Amânarea noul’ legi electorale a pun capăt diverselor svonuri în legătură cu remanierea guvernului. Mulţi doritori de onoruri, între cari şi dl Goga, vor trebui să se pună deocamdată pofta în cui, cu tot discursul său de la Brăila, că doreşte să împrospăteze viaţa politică cu oameni vechi şi metode înveche şi ele. Confletul ce a izbucnit între d-nii Folipescu ş George Brătianu este de o vehemenţă neobişnuită. Provocarea la duel şi graţiozităţi pentru d. G. Brâtianu că ar fi „un personag prost îngâmfit, imperinent şi frcos“, sunt semne vădite de duşmănie făţişă între ambii adversari. Dar nici naţonal-ţărănişti situaţia nu este mai buna. Dl Vaidî a turnat multă apă în pretenţia sa ca organizaţiile cuşmăriste să se d solve. Ele rămân şi mai departe în fintă, cearta între, ele nefind după din ateii decât „o supralicitaţie a sentimentelor de devotament faţă de dl Maniu, o nuanţă pentru a servi cât mai lene interesele partidului“. Cât mai gravă este ieşirea de mult aşteptată a d-lui Iudan, fruntaş al partidului nuanţi ţărănistă din Regat, care în adunarea dda Târgu-Ju, a preconizat o polticâ diametral opusă celei susţinute la Cluj, cerând: devalorizarea monetară, neplata cuponului extern , alcătuirea unui guvern de concentrare. „Dreptea“ din Bucureşti şi „Patria“ dn Cluj n’au luat încă noi o atitudine faţă de aceste senzaţionale camcisiuni. Or cât, lupta de lămurire în partidul naţional ţărănist este în toiul ei şi ea nu poate aduce curând surprize mai senzaţionale decât cele încercate de dl Goga. Prin modficarea adusă legii avocaţilor s’a satisfăcut ceerea studenţilor dela drept. Este de aşteptat ca Universitatea din Bucureşti să se redeschdă la 1 Aprilie. In schimb însă guvernul s’a văzut nevoit să dispună prin un jurnal al Consiliului de miniştri, desfiinţarea organizaţiilor „gărzii de fier“ din toată ţara. Prefecţii, şefii de siguranţă şi jandarmerie au primit ord ne severe să ridice actele şi insigniile foştilor „gardişti“ ai lui Zelea Codreanu şi să urmărească fără cruţare pe toţi aceia cari s’ar împotrivi să se supună ordinelor autorităţilor. In Bucovina „gardiştii“ aveau nuclee de organzaţie numai în judeţul Câmpulung. Guvernul a recurs la această măsură din cauza agitaţunilor subverse, constatate cu ocazia alegerilor parţiale dda Tutova. Pentru a calma spiritele aţîţate de gardişti, guvernul a amânat alegerea dda Tutova care urma să se facă la 3 Aprilie, pentru un alt termen. După disolvarea „gărzii de fer“ vine rândul organizaţiilor cuziste ale d-lui Robu, căci într’o ţară de ordine nu este îngăduit nimănui să tulbure liniştea şi siguranţa publică prin aţiţări sediţioase, prin îndemnuri la nesupunere şi prin făgădueii minciunoase şi irealizabile. Ia politica externă lumea se agită pe chest.Una „federaţiei dunărene“, pentru a cărei înfăptuire ar fi necesară suma de 30 miliarde franci francezi sau aproape 200 miliarde lei în valuta noastră. Menţonarea acestei sume ribuloase ne arată cât de departe ne găsim încă de realizarea blocului dunărean. La Nistru masacrarea populaţinii moldoveneşti continuă, atrăgându-şi guvernul bolşevic pp robul lumii civilzate. Iată decâ, care este situaţia politică internă şi externă, care privită sub spectrul crizei economice de astăzi este mai mult decât gravă Rămâne ca guvernanţii noştri să o mai modereze cu măsurile ce le stau la depozite. THBP Masacrele de la Nistru în discuţia comisiunei româno ruse La 12 Aprilie se va întruni comisia mixtă centrala româno-rusă, întrucât de data aceasta se vor discuta chestiuni importante, din delegaţia noastră vor face parte şi d-nii I. Pangal şi Vladimir Cristi. Deoarece la 10 Aprilie se sărbătoreşte la Chişinău aniversarea Unirii Basarabiei, cei doi miniştri vor asista la festivităţi ca delegaţi ai guvernului. De aici vor pleca pentru a lua parte la lucrările conferinţei. Ruşi vor trimite ca delegaţi pe d-nii: general Menjinschi, şeful secţiunii externe a G. P. U-lui şi Redel, şeful regional al G. P. U-lui din Ucraina. Nu s’a hotârit încă locul unde va avea loc conferinţa comis’unii româno-ruse. Deşi ultima oară conferinţa s’a ţinut pe teritoriul nostru, totuşi delegaţia va cere ca şi de data aceasta să se ţină tot la noi. La conferinţă , vor fi aduşi toţi refugiaţii cari au fost martorii masacrelor de la Nistru. Se crede că delegaţia română va cere să fie invitat la desbiterile conferinţei un delegat al Societăţii Naţiunilor. Restanţele de plată în judeţul Cernăuţi Miercuri a avut loc o consfătuire între adtorul financiar din Cernăuţi şi adtorii financianciari din Hotin şi Storojineţ. Cu această ocazie dl adtor financiar din Cernăuţi a spus că restanţele salariilor, pensiilor şi alte plăţi ale statului se cifrează pentru judeţul nostru la considerabila suma de 130 milioane. Nu numai învăţătorii dar şi armata n’a fost plătită de 4 lun’. Eri a sosit un acreditiv de 1 şi luni. milion pentru plata salariilor învăţătorilor dela sate, plata care s’a şi făcut. Dl adtor a mai arătat că în ultimîle 3 zile s’au făcut pîăți diferite în sumă de 7 milioane. --------------------••••-------------------- De la Cercul cultural franco-român din Cernăuţi Dl G. Russeau, lector la Universitatea din Cernăuți şi membru al misiunei universitare franceze, va ţine In ziua de Joi, 31 Martie a. c., ora 18, o conferinţă publică în Aula Universităţii cu subiectul: , Parisienne, Parison, Fadgot... et Franţais* (sulte et fin). Onor. public este invitat pe această cale. Intrarea liberă. denunțării.% Mir nişa Mir Comisiunea Camerei a făcut Miercuri unele importante modificări, la legea chiriilor. Astfel, la art. 11, unde se vorbește da reducerea chiriilor, s’a introdus acest aliniat: „Dacă chiria contractuală ulterior datei de 26 Oct. 1929, a fost mai urcată decât aceea care se plătea în 26 Oct. 1929, calculul da reducere a chiriei se va face în raport cu această cheie mai mare*. De dispozţiile de prelungire a contractelor, prevăzute în art. 12, au fost introduse şi micii industriaşi şi meseriaşii. De dispoziţiile legii beneficiază şi teatrele, farmaciile şi laboratoarele de analize medicale. S’a suprimat apoi articolul care dădea dreptul chiriaşilor cari au făcut notificări de denunţare a contractelor, să revie asupra