Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1936 (Anul 3, nr. 45-67)

1936-01-12 / nr. 45

In fata anului 1936 O veche şi frumoasă tradiţie românească face ca in ziua de anul nou a fiecărui an, Prim-mi­­nistrul ţării, în fruntea întregului guvern, să se prezinte în faţa M. S. Regelui, pentru a-i exprima, în numele ţării, recunoştinţă pen­tru munca înfăptuită, şi urări de prosperitate pentru anul ce începe. Tradiţia s-a împlinit şi în anul acesta, având un caracter de înaltă sărbătoare şi de semnifi­cative declaraţii, atât din partea M. S. Regele Carol II, cât şi din partea dlui G. Tătărescu, preşe­­dintele consiliului de miniştri. „Din adâncul sufletului,­­ spune M. S. — mulţumesc pentru bu­nele urări ce mi-aţi adresat în numele întregii ţări. Pentru toată lumea această reînoire a anului este un moment solemn, este un moment în care trebue să ne gândim la ceiace s’a putut înfăp­tui şi, îndeosebi, la ceiace vroim şi ceiace punem înfăptui de azi înainte. Anul care a trecut a fost un an greu. Am Insă mulţumirea cel puţin de a constata că în interiorul ţării, s’a putut, cu toate greută­ţile, îndeplini un program. Şi as­tăzi aduc mulţumirile Mele Gu­vernului Meu pentru realizările înfăptuite.“ „Iar Dl prim-ministru declară: Intre îngrijorare şi nădejde şi în faţa viitorului încărcat de atâtea temeri, datori suntem să veghem fără odihnă asupra rosturilor ţării noastre. Faţă de neliniştea externă — liniştea internă. Faţă de diver­genţele şi desacordurile din afară — armonie şi înţelegere înăuntru, iată ce ne impune necunoscutul anului ce vine. Să ne pătrundem cu toţii — ori­care ar fi credinţele noastre — de solemna chemare care a sgu­­duit acum câteva zile toate sufle­tele ; sa ne supunem, înţelegători,­­ apelului către toate conştiinţele, pe care Majestatea Voastră l-a rostit in numele neamului. Energiile şi sforţările să înce­teze să se irosească in gâlcevi trecătoare şi în resentimente de o clipă şi să se transforme nu­mai în acte caii pot contribui la consolidarea ţării şi la apărarea ei Guvernul Majestăţii Voastre va merge neşovăitor pe acest drum, şi odată cu el toată sufla­rea românească!“ Atât din cuvintele primului sfetnic al M. S. Regelui, cât şi din mulţumirile M. S., se vede răspicat marea şi neostenita grijă pentru prosperitatea neamului ro­mânesc. M. S. Regele cunoaşte prea bine nevoile ţării, după cum cu­noaşte şi marile sforţări pe care guvernul le pune pentru rezolva­rea lor. Cu un asemenea Rege şi cu un asemenea Guvern, ţara poate privi cu încredere către viitor. Mintea luminată a M. S. şi puterea de muncă a guvernu­lui, sunt cea mai bună chezăşie că destinele ţării sunt conduse cu vrednicie şi strălucire. Desigur că şi anul 1936 va însemna pe răbojul său rodul marilor realizări, pentru a căror înfăptuire guvernul şi partidul li­beral se strădueşte din răsputeri. Prin cuvântarea M. S. Regelui guvernul liberal şi-a văzut încă odată recunoscute şi încurajate acţiunile binefăcătoare pentru Neam şi Ţară. Trăiască M. S. Regele carol II. Vasile Netea. Anul III. No. 45, Tg.-Mureş, 12 Ian. 1936. GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN JUD. MUREŞ Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA.î Lei b­­rUl Abonamentul: anual 100 Lei. Crezul naţional-liberal Ca bun român îmi dau seama că azi, când pentru întâia oară suntem stăpâni pe soarta noastră, avem datoria să păstrăm in ţară o rânduială bună de pace şi de muncă tihnită, căci multe mai a­­vem de făcut şi mari greutăţi mai avem de trecut, pemru ca să pu­tem recâştiga tot ce am pierdut in atâtea veacuri de cotropire şi de robie străină. Numai astfel vom putea fi puşi în stare să stăpânim — noi Ro­mânii cei dintâi — ţara şi bogă­ţiile ei. Să strângem, deci, rândurile noastre româneşti, prin unire şi înfrăţire. Prin pace şi înfrăţire să adu­năm laolaltă silinţele noastre —­­ aşa precum ne povăţuieşte Parti­dul Liberal — pentru ca astfel să trecem cu bine şi cu folos tim­purile grele şi mari din zilele noastre. Drept aceia, eu sunt şi rămân pe viaţă soldat credincios al Par­tidului Naţional-Liberal, neavând alt crez decât crezul acestui par­tid în care îmi pun toată nădej­dea şi pe care îl voi împărtăşi astfel tuturor. Cred în dragostea şi nu grija pentru ţărani a Partidului Naţio­nal-Liberal, care mi-a dezrobit şi­­m­i-a împroprietărit străbunii la 1864, prin Mihai Cogălniceanu, mi-a împroprietărit părinţii la 1879 prin Ion Brătianu-tatâl, m’a îm­proprietărit pe mine în 1919 prin Ion Brătianu-fini şi mi-a dat, prin d-nii Constantin I. C. Brătianu şi Gheorghe Tătărescu conversiunea, ■scăpându-mă de povara înăbuşi­toare a datoriilor. Cred în puterea Partidului Naţional-Liberal de-a face ca România Mare să ajungă cu a­­devărat România Mare. Antirevizionismul şi Administraţia — Cuvinte către conducătorii autorităţilor şi Instituţii­lor publice — Trebue sa conlucrăm ca până la extrema Urnită a posibilităţii să înscăunăm în toate posturile, în toate comisiunile, să dăm orice lu­crare, orice furnitură exclusiv românilor, ca răspuns la sistemul de boicot absolut care-l practică Întreprinderile şi particularii streini faţă de rom­âni. Instituţiile şi Întreprinderile care depind de statul care le ocro­teşte nu numai cu instituţiile sale de drept, dar şi cu scutiri de im­pozite, prin comenzi şi prin vămi prohibitive, etc., trebue constrânse să ocupe cât mai mulţi români şi până vor ajunge în mâini româneşti. Permise, închirieri, brevete pentru vânzarea băuturilor şi tot ce depinde de autorităţi şi este lăsat legal la aprecierea lor, să se dea numai românilor. Numai cei slabi se scuză că sunt împiedecaţi în urmarea acestor principii de dispoziţiuni legale interne, de ex. de legea contabilităţii publice sau externe, cum ar fi Liga Naţiunilor. Fac de 8 ani administraţie, din cari al 5-lea an de primariat în Târgu-Mureş şi nu am întâlnit niciun obstacol în vre­o acţiune pa­triotică de orice fel. Şi nu cred că s’ar putea pune vreo problemă pe acest teren, care să nu poată afla soluţie conform intereselor româ­neşti. Totdeauna se pot da soluţii cari să salvgardeze interesele ad­­ministraţiunii deodată cu cele naţionale. Iar din partea Ligii Naţiunilor impedimente — noi cari facem administraţie practică pe teren, nu diplomaţie, — nu ne putem nici închipui, decum să fi întâlnit. Greutăţi se pot ivi singur din calcule electorale rău înţelese, dar şi cazurile acestea sunt tot mai rare, cu cât opinia publică românească devine mai conştientă. Românilor din comune mixte li se va arăta cu toate ocaziunile un deosebit interes şi li se va da atenţiune specială pentru a le întări conştiinţa de element dominant şi a le ridica moralul şi autoritatea în faţa minoritarilor. Toţi demnitarii, funcţionarii şi intelectualii au datoria să viziteze şi să se informeze de la fruntaşii români din satele pe unde trec. Este un păcat de moarte, dacă autorităţile vizitează şi azi, ca pe vremea ungurească, pe groful local, nu pe preotul, învăţătorul şi fruntaşii ţărani! Autorităţile vor da deosebită atenţie acţiunea în curs pentru re­­românizarea secuizaţilor din regiunile noastre. Faţă de aceştia se va aplica îndeosebi tot ce am spus adineaori. Vitregia vremilor şi stăpânirile streine, au făcut ca multe familii româneşti să aibă azi nume strein (unguresc, german, ş. a.), fapt care pe unii nu-i împiedecă să fie buni români. Totuşi, acela care ţine într’adevăr la naţiunea din care face parte, trebue să aibă şi numele in frumoasa limbă românească. Guvernul dă azi, până la un anumit termen, posibilitatea ca a­­ceasta să se poată face pe teritoriile fostei Ungarii, fără nici­ o chel­tuială, la o simplă cerere, după normele moştenite de la fosta stăpâ­nire. Modelele de cereri sunt la toate prefecturile şi la toate notariatele. Cine nu se foloseşte de acest prilej pentru a-şi româniza numele, dă naştere la îndoiala îndreptăţită şi faţă de sentimentele sale; în acest caz, poate fi cu drept cuvânt bănuit că nu-şi schimbă numele pentru a nu se contopi cu desăvârşire în marea românească, cu re­zerva mintală că în orice eventuală schimbare, ar voi să profite, cum profită azi prin faptul că se afirmă român. Şi astfel de elemente nu au ce căuta în posturile de răspundere în stat şi locurile de cinste în societatea românească a Ardealului nostru. Niciodată, şi mai ales în actualele împrejurări nu ! Dr. Emil A. Dandea preşedintele comisiei interimare

Next