Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1938 (Anul 5, nr. 124-142)

1938-01-23 / nr. 124

4 Trăiască partidul naţional-liberal reîntregit! (Continuare din pag. l-a) hotărât şi credincios al guvernă­rilor pe temeiul strictei legalităţi şi a respectării neştirbite a nor­melor constituţionale. In acest scop, delegaţiunea ra­tifică comunicatul dat de către conducerea partidului cu privire la eventuala dizolvare, a Corpu­rilor Leguitoare. Înainte ca ele să se fie constituit şi hotăreşte a se protesta împotriva dizolvării con­siliilor judeţene, comunale şi a camerelor profesionale, decretate de guvern în flagrantă călcare a dispoziţiunilor legii. In acelaş timp, delegaţiunea autoriză conducerea partidului, ca print’un manifest către ţară, să arate punctul de vedere şi atitu­dinea pe care partidul naţional­­liberal înţelege a o avea în îm­prejurările de astăzi faţă de prob­lemele ce se pun şi pentru men­ţinerea ţării pe drumul unei des­­voltări normale şi liniştite. D. preşedinte al partidului dă apoi citire unei scrisori primită din partea dlui George Brătianu, care exprimă necesitatea şi do­rinţa sa şi a prietenilor săi de a realiza de îndată o întregire a forţelor naţional-liberale. Delegaţiunea permanentă luând cunoştinţă de cuprinsul acestei scrisori şi apreciind necesitatea reîntregirii rostită de Gh. Tătă­­rescu, se declară în unanimitate de acord cu această propunere. Urmările întregirii nu sunt numai simbolice. In multe părţi ale ţării prietenii dlui G. Brătianu aduc un însemnat aport electoral şi aproape pretu­­tindeni valori personele. Astfel la ultimele alegeri d. G. Brătianu a obţinut 110.000 de voturi, deci 4%, la cari dacă adăugăm cele 1 milion 103.500 voturi cari s-au dat pentru par­tidul naţional liberal, este evi­dent că împreună s-a trecut peste cele 40 % din voturi, cari dau drept la prima electorală. Întărirea partidului nostru va avea virtuire covârşitoare şi asupra evenimentelor politice apropiate şi asupra viitorului. Partidul libe­ral se prezintă azi cu totul refă­cut şi pune la dispoziţia Ţării şi Regelui o forţă de guvernare împrospătată cu mare răsunet şi putere în rândurile poporului român şi cu cea mai puternică organizaţie disciplinată şi dovedit capabilă de muncă pricepută, rodnică. O scrisoare a d-lui G. Brătianu Către Luptătorii şi Prietenii partidului naţional-liberal. „S’a făcut reîntregirea partidului naţional-liberal : o veche şi stă­ruitoare dorinţă a D-voastre şi a opiniei publice a fost astfel reali­zată, împrejurările grele prin cari trecem impun nevoia unor partide puternice şi unite într'un spirit de solidaritate, de disciplină, de încredere în ordinea de stat şi în puterile morale ale Naţiunei, înţelegerea deplină a acestor interese superioare şi permanente ale ţării, au dus la hotărârea de Luni. Mai bine de şapte ani aţi lup­tat cu neînfricată statornice, ală­turi de mine. Aţi fost în viaţa noastră publică, o pildă vie de abnegaţiune şi de jertfă. Cu aceleaşi sentimente de cre­dinţă şi devotament să urmaţi pe d. Constantin I. C. Brătianu, preşedintele partidului naţional­liberal, a cărui înţeleaptă condu-­ ţi­a t­a p­oli­tică cere e pentru fiecare o chezăşie că acţiunea în serviciul ţării şi al partidului nu poate fi nesocotită. Aşteptaţi în linişte şi cu seni­nătate dispoziţiunile cari privesc organizaţiile. Ele vor da fiecăruia locul ce se cuvine capacităţii şi muncii. Numai prin înţelegere şi bună voinţă, prin integrare sufle­tească cu avântul şi însufleţirea ce determină marile acte politice, se poate făuri instrumentul unitar şi puternic de cârmuire de care România are astăzi nevoie. Acest cuvânt nu e un cuvânt de despărţire. Rămânem înpreună, luptăm la­olaltă, întregiţi, cu puteri şi nă­dejdi sporite, pentru binele ţării şi al partidului naţional liberal, înainte.“ Gheorghe Brătianu Legea electorală a fost schimbată Au fost desfiinţate semnele partidelor Marţi la orele 18 s’a în­trunit la Presidenţie o consfătuire ministerială sub prezidenţia dlui Goga. După consfătuirea mi­nisterială, la orele 21 s’a dat un comunicat prin care se arată că au fost disolvate Corpurile Legiui­toare. Noile alegeri au fost fixate în luna Martie. Semnele electorale au fost desfiinţate, înlocuindu-se cu puncte. Partidul naţio­­nal-creştin va avea un punct, cel liberal 2, fron­tul românesc 3, etc. Listele electorale se de­pun la Comisia Centrală Electorală. Miercuri 2 Martie — alegerile pentru Cameră Se comunică relativ la data alegerilor următoa­rele : Alegerile pentru Ca­meră au loc la 2 Martie, iar pentru Senat la 4 Martie. Pentru Colegiul consi­liilor comunale alegerile sunt la 5 Martie iar pen­tru Colegiul Camerelor de Comerţ şi Muncă la 6 Martie. Parlamentul se în­truneşte la 10 Martie. Sistemul semnelor electorale a fost schimbat Pe lângă acest decret privitor la dizolvarea par­lamentului, la raportul primului ministru, al mi­nistrului internelor şi mi­nistrului justiţiei, M. S. Re­gele a semnat un decret­­lege prin care actualele semne electorale din le­gea electorală del­a 27 Martie 1926 sunt anulate. Semnele electorale se în­­locuesc printr’un număr de puncte negre. Grupă­rile politice vor cere un număr de ordine pe bu­letinul electoral, care va fi întrebuințat pe toată ţara. Cererea, la Comisia Elec­torală Centrală, va fi pre­zentată de conducătorul grupului său şi un man­datar al său Comisia va atribui fiecărei grupări un număr pe buletinul de vot şi un semn corespunzător astfel că cererea înregi­strată la numărul 1 va avea semnul de punct, iar cea înregistrată la nu­mărul doi va avea sem­nul două puncte (..) Numărul înregistrării va fi valabil pentru toată ţara, Comisia Centrală co­­municându-i apoi birouri­lor electorale judeţene. Marţi, până la închide­rea Ministerului Justiţiei s-au depus mai multe liste luând locurile şi semnele respective: 1) Coaliţia guvernamen­tală (.) 2) Partidul Liberal (..) 3) Frontul Românesc (...) Atribuirea numărului de ordine şi a semnului re­spectiv se va face la fie­care convocare a Corpu­rilor Electorale. Aceleaşi norme se aplică şi alegerilor judeţene şi comunale. — Redacţia : Biroul dlui E. Dandea, Str. Ştefan cel Mare Nr. 1. Tt..uvTsti.­ Ardeleana T­f.«Mirea 05—1931 Glasul Mureşului însemnări politice Fripturişti, adică oameni cari îşi schimbă part­iul numai pentru a ajunge, cum se zice româneşte, la un os de ros, au fost totdeauna în ţara românească, dar ca acum niciodată. Pe banc ministerială sunt nu­mai puţin de 7 miniştri cari până acum nu numai că nu spri­jineau pe dl Goga sau ideile acestuia, dar erau chiar duşmani de moarte ai partidului dlui Goga. Totuşi din lipsă de oameni dl Goga a trebuit să-i pună miniş­tri. Apoi cu oameni cari dela facerea României Mari au fost totdeauna împotriva dsale, greu va putea face dl Goga treabă bună. Duşmanii de ieri s’au făcut prieteni de dragul unui minister. Şi cum s’a format guvernul aşa s’au format toate consiliile municipale,judeţene şi orăşeneşti, ba chiar şi cele săteşti. Cea mai mare parte din frip­turişti a plecat din partidul naţio­nal ţărănesc, apoi din partidul dlui Vaida şi din partidul dlui Argetoianu. Din partidul liberal insă nu s’a clintit nimeni! Ei şi aceasta o dovadă că nu­mai partidul liberal e alcătuit din oameni statornici şi hotărâţi, cari nu-şi vând partidul pentru nimic în lum­e. Oamenii celorlalte partide sunt gata oricând să-şi vândă parti­dul pentru un os de ros. ZIARELE arată că până acum d. Goga a numit deja vre­o 32 de miniştri şi jumătăţi de mi­niştri. Numai la prezidenţie sunt 5, cu şi fără portofolii. .. In provincie fripturile sunt mai micuţe , d.­e, o primărie, dar la centru le trebue ministere . .. * * * Că puzderia de miniştri au sau nu treabă, este altă soco­teală. Citim în oficiosul dlui O. Goga, că la Ministerul de Ju­s­­tiţe d. e. ministrul a dat atâta în atribuţia subsecretarului său de stat,­­să reflecteze dacă co­dul civil din V. Regat nu s-ar putea introduce, in mod preci­­zor şi in Ardeal, până la uni­ficarea legislaţiei. Pentru atâta treabă, păcat de oboseală. Asupra acestei probleme nu numai au reflectat, dar s-au şi pronunţat deja oficial toate Barourile din Ardei, cu un hotărît — nu. D. ministru Rădulescu n’a auzit de aceasta ? * * * Ziarele guvernului dlor Cuza— Goga arată că d. min. Lupaș a făcut vizite episcopilor unguri din Cluj ; d. Popa, prefect de Oradea a vizitat episcopii un­guri de acolo, etc. ,,România Nouă“ le bagă de vină că vizitează pe străini, fără să-i fi vizitat măcar pe ai noș­­trii înainte. Noi ne intrebăm că oare d. Goga vrea să reînvie pactul de la Ciucea cu ungurii ? Nu am crede, doar timpurile nu sunt prielnice...

Next