Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1940 (Anul 7, nr. 220-244)
1940-01-05 / nr. 220
Glasul Mureşului Chestia jidanilor de la noi Seria articolelor cu titlul de sus se poate foarte bine continua şi în acest număr închinat cooperaţiei, deoarece aceasta instituţie este în primul rând chemată să crească elemente româneşti pentru viaţa economică şi să pună capăt pericolului economic, social şi naţional care-l reprezintă nu atât elementul jidănesc, ci mai ales apucăturile celor mai mulţi dintre ei. Am arătat, — o simţim altfel toţi, — groaznica iobăgie jidovească sub care geme producţia românească căreia îi sustrage 65 % din avuţiile naţionale. Comerţul şi industria este în mâna lor, de aceea produsele vândute de producătorul român pe preţuri mici, le cumpără consumatorul român de la negustorul jidan scump. De aici înbogăţirea lor, înbogăţirea se face apoi foarte des pe cale necinstită, cale pe care nu o poate urma negustorul creştin, deci nu poate concura pe jidan. Deci nu pentru că românul nu ar avea spirit comercial şi hărnicie, ci pentru motivul că morala lui creştină nu admite mijloacele de sus, din aceasta cauză nu poate concura cu jidani. Morala noastră este cinste faţă de toţi, cea jidovească pretinde omenie numai faţă de coreligionar, pe neevreu numit de ei „goai“ poate să-l înşele, după concepţia lor religioasă — fără să păcătuiască: excrocii spirtului negru, falsificatorii de alimente, beuturi, speculanţi pedepsiţi pentru scumpirea alimentelor, concurenţă nepermisă, mituiri, etc., sunt aproape toţi jidani. Şi cât de greu este să-i ajungă mâna legii, aşa că cei mai mulţi nu ajung să fie daţi în judecată. Dar de dominarea vieţii economice de către jidanii din provinciile alipite, în special din Ardeal, trebue să ne scăpăm şi din interes de stat şi apărarea graniţelor. Intr’adevăr nu a fost proces comunist, de spionaj, de valută şi alte contra siguranţei statului, unde nu jidanii să fie eroii principali. Dar nu numai în criminele ordinare din poftă de câştig, de speculă şi de uneltiri contra statului sunt pe primul plan. Pe jidanii „noştri“ îi vedem că — în ciuda persecuter legiferate contra lor în Ungaria sunt şi unguri şovinişti sub toate rapoartele, vorbesc acasă şi între ei numai ungureşte, — nici jidoveşte, nici idiş, nici româneşte, — copii îi dau la şcoli ungureşti începând cu grădina de copii şi se cresc sau cu perciuni, sau şovinişti unguri. Acesta este purul adevăr care-l vedem zilnic şi cărui trebue să-i găsim leacul! Din toate aceste motive şi altele cari nu încap în cadrul nostru strimt, este important şi urgent ca prin toate mijloacele şi în special prin cooperaţie să pregătim elemente româneşti şi să creem întreprinderi comerciale şi industriale ale noastre. Cu proxima ocazie o să ne ocupăm de măsurile cari s-au luat la noi pentru a scăpa producătorul de exploatarea nemiloasă a jidanilor şi deci primii paşi către România a Românilor! Micii asasini Micul ţânţar prea la prima vedere o insectă inocentă, dar multă lume păstrează amintirea întâlnirii ei cu această musculiță care te împiedecă să dormi prin zumzetul ei enervant. Cu toate că procesul de metamorfoză (ou—larvă—crisalidă— insectă adultă) este foarte complicat, în cel mult 1o zile acest proces se îndeplineşte. Un ţânţar poate fi în 3o zile butucul a peste 160.000 nepoţi. De aceia nu trebue să lăsăm un ţânţar să sboare când avem posibilitatea să-l omorâm. Dacă examinăm un ţânţar nu putem să nu cădem în admiraţie faţă de arsenalul pe care-l are în trompa sa. Imediat ce s-a fixat asupra unui om, ţânţarul îşi caută locul cel mai propice pentru a-i găuri pielea. El recurge în acest scop la diverse „instrumente“. In primul rând apelează la două foarfeci cu care tac pielea. Apoi cu ajutorul a două lame măreşte gaura şi în urma începe de suge sângele după ce îşi înfige adânc în carne un ac extrem de fin. Când se satură de sânge, ţânţarul ne părăseşte spre a-şi căuta aproape imediat o altă victimă. Dar dacă ţânţarul n’ar face alt lucru decât să ne supere cu zumzetul lui sau cu pişcăturile lui n’ar fi mare lucru, dar Sir Ronald Ross, a descoperit o anumită specie de ţânţar, anofelul, care propagă teribila boală care e malaria, transmiţând paraziţii paludismului oamenilor sănătoşi. In decursul secolelor aceşti ţânţari au transmis malaria la milioane şi milioane de persoane şi azi în ei contaminează fiecare an un mare număr de oameni, dar graţie întrebuinţării chininei numărul deceselor scade mereu. Comisiunea Paludismului de pe lângă Societatea Naţiunilor recomandă ca preventiv să luăm zilnic 0 grame 400 miligrame de chinină în tot timpul frigurilor, iar pentru tratamentul propriu zis al tivilariei, — o doză de un gram — un gram 3oo miligrame de chinină pe zi timp de 5—7 zile. Primăria Comunei Topliţa jud. Mureş Publicaţiune. Nr. 32-1939, conform art. 16 din legea adm. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 14 Iulie 1939, orele la a. m. se va ţine în localul primăriei comunei Topliţa licitaţie publică mimendă, pentru cojitul şi curăţitul pe loc a doborâturilor de vânt din zonele de protecţie. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88 lip din legea contab. publice. Regulamentul oficiului central de licitaţii şi normele publicate în Monit Oficial. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pelângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării. Condiţiunile de licitaţie sunt cele stabilite prin hotefâriei comunale de păşuni Nr. 26—1939. Toplița, la 2 Iunie 1939. Primar, (ss) Florea Coman, Notar, (ss) Petru Laiu. Valorificarea lânei Valorificarea lânei se va face, potrivit legii noui, numai prin cooperative cari singure vor putea cumpăra lâna, cu un preţ mai mic cu 2 Lei de kg. decât cel stabilit. Din aceasta diferenţă 1 Leu se varsă Ministerului, 50 bani se va da Centrului şi 50 bani va rămâne Cooperativei care colectează. Preţul fixat, sub care nimeni nu poate cumpăra lâna este la kg, merinos 80 Lei; spancă 75, ţigae 76, şi lână ţurcană albă sau neagră 4o Lei de kg. Primăria comunei Topliţa No. 1473—1939. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la primăria comunei Topliţa, se ţin următoarele licitaţii publice: 1. In ziua de 10 Iulie 1939, orele 10 a. m. se ţine licitaţia ciopliturilor din curtea şcoalei primare No. 1. 147 buc. 27 m. c. 671. 2. In ziua de 11 Iulie 1939, orele la a. m. repararea podului peste Magheruș ce duce spre Banffy. Valoarea lucrării după debit este de Lei 56.ooo, iar la ora 12 în aceeaș zi repararea abatorului comunal. Valoarea lucrării după debit 35 000 Lei. 3. In ziua de 12 Iulie 1939 orele la a. m. pavarea trotuarului şi umplutura corpului drumului între Podul Mureşului şi gara CFR. Valoarea lucrării după deviz 365.686 Lei. 4. In ziua de 15 Iulie 1939 orele la a. m. confecţionarea hainelor guarzilor comunali. Valoarea de deviz 18 000 Lei Tot în aceiaşi zi orele 12 a. m. complectarea lucrărilor la fântâna din strada Poştei. Valoarea după deviz este de 13.ooo Lei. Condiţiunile de licitaţie, planurile şi devizele se pot vedea în fiecare zi de lucru la primăria comunei Topliţa. Licitaţile se vor ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea contab. publice, Regulam. oficiului Central de Licitaţi şi normele publicate în Mon. Of. No. 127 din Ianuarie 1931. Toate personale, cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferta şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării, furniturii. Topliţa, la 2 Iunie 1939. Primar: Florea Coman. Notar: Petru Laiu interesaţi că, în ziua de 12 iulie 1939 orele la a. m. se va ţine în localul primăriei comunei Topliţa licitaţie publică, pentru pavarea trotuarelor între podul Mureşului şi până la gară, precum şi umplutura corpului drumului prevăzută în devizul pavării drumului. Valoarea pavării după deviz este de Lei 267.ooo iar valoarea umpluturii tot după deviz este de lei 38.ooo. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88 a tlp inclusiv din legea contab. publice. Regugulamentul oficiului Central de Licitaţii şi normele publicate în Mon. Oficial. Toate persoanele, cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării. Caietul de sarcini, planul şi devizul se pot vedea în fiecare zi de lucru la primărie. Topliţa, la 2 Iunie 1939. Primar, (ss). Florea Coman, Notar: (ss.) Petru Laiu, Primăria Comune Topliţa jud. Mureş Nr. 1072—1939 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor 3 In şedinţa Camerei de Marţi, simpaticul nostru deputat ţăran, badea Simion Raţiu, din Logig, a luat cuvântul şi a cerut să se lucreze pentru ridicarea plugarilor, asigurânduli-se preţuri bune la produsele lor. Trebue o nouă aşezare a impozitelor, maşini agricole, refacerea drumurilor, ajutarea bisericilor şi şcolilor, continuă badea Simion. Apoi cere ca fiscul să se poarte cu omenie, iar actele să poată fi făcute şi de notari. Comunele să-şi aleagă singure primarul şi notarul lor. Cere srijinirea comerţului românesc şi scăderea preţurilor la instrumentele agricole. Oare grâul şi porumbul nostru, oare vitele noastre, n’ar putea fi vândute la un român’şi nu la un străin? Inchee spunând : „Ajute Domnul Dumnezeu, pe Regele nostru şi pe primul nostru ministru d. Armand Călinescu. Dumnezeu să ne ajute.“ Cuvântarea unui deputat de Mureş Credite prin cooperaţia din judeţ pentru producţie, până la 2 ani, investiţie pe 5—10 ani şi înzestrare pe 2—5 ani pot primii agricultorii sume până la 40—50.000 Lei CU 5% prin „Solidaritatea“ din Tg.-Mureş, „Izbânda11 din Reghin, „Progresul“ din Iclandul Mare şi Mureşul din Sâncrai. Orăşenii şi funcţionarii pot primi imprumuturi pe 1 an cu 7% prin Solidaritatea şi izbânda. Ambele categorii sunt din creditele acordate de Institutul Naţional al cooperaţiei, prin Banca Naţională.