Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1940 (Anul 7, nr. 220-244)

1940-01-05 / nr. 220

Glasul Mureşului Chestia jidanilor de la noi Seria articolelor cu titlul de sus se poate foarte bine continua şi în acest număr închinat coopera­ţiei, deoarece aceasta instituţie este în primul rând chemată să crească elemente româneşti pen­tru viaţa economică şi să pună capăt pericolului economic, so­cial şi naţional care-l reprezintă nu atât elementul jidănesc, ci mai ales apucăturile celor mai mulţi dintre ei. Am arătat, — o simţim altfel toţi, — groaznica iobăgie jido­vească sub care geme producţia românească căreia îi sustrage 65 % din avuţiile naţionale. Comerţul şi industria este în mâna lor, de aceea produsele vân­dute de producătorul român pe preţuri mici, le cumpără consu­matorul român de la negustorul ji­dan scump. De aici înbogăţirea lor, înbogăţirea se face apoi foar­te des pe cale necinstită, cale pe care nu o poate urma negustorul creştin, deci nu poate concura pe jidan. Deci nu pentru că românul nu ar avea spirit comercial şi hărni­cie, ci pentru motivul că morala lui creştină nu admite mijloacele de sus, din aceasta cauză nu poate concura cu jidani. Morala noastră este cinste faţă de toţi, cea jidovească pretinde omenie nu­mai faţă de coreligionar, pe neev­­reu numit de ei „goai“ poate să-l înşele, după concepţia lor religioa­să — fără să păcătuiască: excro­­cii spirtului negru, falsificatorii de alimente, beuturi, speculanţi pe­depsiţi pentru scumpirea alimen­telor, concurenţă nepermisă, mi­tuiri, etc., sunt aproape toţi jidani. Şi cât de greu este să-i ajungă mâna legii, aşa că cei mai mulţi nu ajung să fie daţi în judecată. Dar de dominarea vieţii econo­mice de către jidanii din provin­ciile alipite, în special din Ardeal, trebue să ne scăpăm şi din inte­res de stat şi apărarea graniţelor. Intr’adevăr nu a fost proces comunist, de spionaj, de valută şi alte contra siguranţei statului, unde nu jidanii să fie eroii prin­cipali. Dar nu numai în criminele ordinare din poftă de câştig, de speculă şi de uneltiri contr­a sta­tului sunt pe primul plan. Pe ji­danii „noştri“ îi vedem că — în ciuda persecuter legiferate contra lor în Ungaria sunt şi unguri şovinişti sub toate ra­poartele, vorbesc acasă şi între ei numai ungureşte, — nici jido­­veşte, nici idiş, nici româneşte, — copii îi dau la şcoli ungureşti în­cepând cu grădina de copii şi se cresc sau cu perciuni, sau şovi­nişti unguri. Acesta este purul adevăr care-l vedem zilnic şi cărui trebue să-i găsim leacul! Din toate aceste motive şi al­tele cari nu încap în cadrul no­stru strimt, este important şi ur­gent ca prin toate mijloacele şi în special prin cooperaţie să pregă­tim elemente româneşti şi să creem întreprinderi comerciale şi industriale ale noastre. Cu proxima ocazie o să ne ocupăm de măsurile cari s-au luat la noi pentru a scăpa pro­ducătorul de exploatarea nemi­loasă a jidanilor şi deci primii paşi către România a Românilor! Micii asasini Micul ţânţar prea la prima ve­dere o insectă inocentă, dar multă lume păstrează amintirea întâl­nirii ei cu această musculiță care te împiedecă să dormi prin zum­zetul ei enervant. Cu toate că procesul de me­tamorfoză (ou—larvă—crisalidă— insectă adultă) este foarte com­plicat, în cel mult 1o zile acest proces se îndeplineşte. Un ţân­ţar poate fi în 3o zile butucul a peste 160.000 nepoţi. De aceia nu trebue să lăsăm un ţânţar să sboare când avem posibilitatea să-l omorâm. Dacă examinăm un ţânţar nu putem să nu cădem în admira­ţie faţ­ă de arsenalul pe care-l are în trompa sa. Imediat ce s-a fixat asupra unui om, ţânţarul îşi caută locul cel mai propice pentru a-i găuri pielea. El re­curge în acest scop la diverse „instrumente“. In primul rând apelează la două foarfeci cu ca­re tac pielea. Apoi cu ajutorul a două lame măreşte gaura şi în urma începe de suge sângele după ce îşi înfige adânc în carne un ac extrem de fin. Când se sa­tură de sânge, ţânţarul ne pără­seşte spre a-şi căuta aproape imediat o altă victimă. Dar dacă ţânţarul n’ar face alt lucru decât să ne supere cu zum­zetul lui sau cu pişcăturile lui n’ar fi mare lucru, dar Sir Ro­nald Ross, a descoperit o anu­mită specie de ţânţar, anofelul, care propagă teribila boală care e malaria, transmiţând paraziţii paludismului oamenilor sănătoşi. In decursul secolelor aceşti ţânţari au transmis malaria la milioane şi milioane de persoane şi azi în­­ ei conta­minează fie­care an un mare număr de oameni, dar graţie întrebuinţării chininei numărul deceselor scade mereu. Com­isiunea Paludismului de pe lângă Societatea Naţiunilor recomandă ca preventiv să luăm zilnic 0 grame 400 miligrame de chinină în tot timpul frigurilor, iar pentru tratamentul propriu zis al tivilariei, — o doză de un gram — un gram 3oo miligrame de chinină pe zi timp de 5—7 zile. Primăria Comunei Topliţa jud. Mureş Publicaţiune. Nr. 32-1939, conform art. 1­6 din legea adm. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 14 Iulie 1939, orele la a. m. se va ţine în localul primăriei comunei Top­liţa licitaţie publică mim­endă, pentru cojitul şi curăţitul pe loc a doborâturilor de vânt din zo­nele de protecţie. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88 li­p din legea contab. publice. Regulamentul oficiului central de licitaţii şi nor­mele publicate în Monit­ Oficial. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe­­lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării. Condiţiunile de licitaţie sunt cele stabilite prin hot­­efâriei co­munale de păşuni Nr. 26—1939. Toplița, la 2 Iunie 1939. Primar, (ss) Florea Coman, Notar, (ss) Petru Laiu. Valorificarea lânei Valorificarea lânei se va fa­ce, potrivit legii noui, numai prin cooperative cari singure vor pu­tea cumpăra lâna, cu un preţ mai mic cu 2 Lei de kg. decât cel stabilit. Din aceasta diferenţă 1 Leu se varsă Ministerului, 50 bani se va da Centrului şi 50 bani va rămâ­ne Cooperativei care colectează.­­ Preţul fixat, sub care nimeni nu poate cumpăra lâna este la kg, merinos 80 Lei; spancă 75, ţi­­gae 76, şi lână ţurcană albă sau neagră 4o Lei de kg. Primăria comunei Topliţa No. 1473—1939. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că la primăria comunei Topliţa, se ţin următoarele lici­taţii publice: 1. In ziua de 10 Iulie 1939, orele 10 a. m. se ţine licitaţia ciopliturilor din curtea şcoalei primare No. 1. 147 buc. 27 m. c. 671. 2. In ziua de 11 Iulie 1939, orele la a. m. repararea podului peste Magheruș ce duce spre Banffy. Valoarea lucrării după debit este de Lei 56.ooo, iar la ora 12 în aceeaș zi repararea abatorului comunal. Valoarea luc­rării după debit 35 000 Lei. 3. In ziua de 12 Iulie 1939 orele la a. m. pavarea trotuaru­lui şi umplutura corpului drumu­lui între Podul Mureşului şi gara CFR. Valoarea lucrării după de­viz 365.686 Lei. 4. In ziua de 15 Iulie 1939 orele la a. m. confecţionarea hainelor guarzilor comunali. Va­loarea de deviz 18 000 Lei Tot în aceiaşi zi orele 12 a. m. com­­plectarea lucrărilor la fântâna din strada Poştei. Valoarea după de­viz este de 13.ooo Lei. Condiţiunile de licitaţie, planu­rile şi devizele se pot vedea în fiecare zi de lucru la primăria comunei Topliţa. Licitaţi­le se vor ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din legea contab. publice, Regulam. ofici­ului Central de Licitaţ­i şi nor­mele publicate în Mon. Of. No. 127 din Ianuarie 1931. Toate personale, cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferta şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării, fur­niturii. Topliţa, la 2 Iunie 1939. Primar: Florea Coman. Notar: Petru Laiu interesaţi că, în ziua de 12 iulie 1939 orele la a. m. se va ţine în localul primăriei comunei Top­liţa licitaţie publică, pentru pa­varea trotuarelor între podul Mu­reşului şi până la gară, precum şi umplutura corpului drumului prevăzută în devizul pavării dru­mului. Valoarea pavării după deviz este de Lei 267.ooo iar valoarea umpluturii tot după deviz este de lei 38.ooo. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88 a tlp inclusiv din legea contab. publice. Regu­­gulamentul oficiului Central de Licitaţii şi normele publicate în Mon. Oficial. Toate persoanele, cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării. Caietul de sarcini, planul şi devizul se pot vedea în fiecare zi de lucru la primărie. Topliţa, la 2 Iunie 1939. Primar, (ss). Florea Coman, Notar: (ss.) Petru Laiu, Primăria Comune Topliţa jud. Mureş Nr. 1072—1939 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor 3 In şedinţa Camerei de Marţi, simpaticul nostru deputat ţă­ran, badea Simion Raţiu, din Logig, a luat cuvântul şi a cerut să se lucreze pentru ri­dicarea plugarilor, asigurându­­li-se preţuri bune la produsele lor. Trebue o nouă aşezare a impozitelor, maşini agricole, refacerea drumurilor, ajutarea bisericilor şi şcolilor, continuă badea Simion. Apoi cere ca fiscul să se poarte cu omenie, iar actele să poată fi făcute şi de notari. Comunele să-şi aleagă singure primarul şi notarul lor. Cere srijinirea comerţului românesc şi scăderea preţurilor la ins­trumentele agricole. Oare grâul şi porumbul nostru, oare vitele noastre, n’ar putea fi vândute la un român’şi nu la un străin? Inchee spunând : „Ajute Dom­nul Dumnezeu, pe Regele no­stru şi pe primul­ nostru mi­nistru d. Armand Călinescu. Dumnezeu să ne ajute.“ Cuvântarea unui deputat de Mureş C­red­i­te prin cooperaţia din judeţ pentru producţie, până la 2 ani, investiţie pe 5—10 ani şi înzestrare pe 2—5 ani pot primii agricultorii sume până la 40—50.000 Lei CU 5% prin „Solidari­tatea“ din Tg.-Mureş, „Iz­bânda11 din Reghin, „Prog­resul“ din Iclandul­ Mare şi Mureşul din Sâncrai. Orăşenii şi funcţionarii pot primi imprumuturi pe 1 an cu 7% prin Solida­ritatea şi­ izbânda. Ambele categorii sunt din creditele acordate de Institutul Naţional al co­operaţiei, prin Banca Na­ţională.

Next