Graiul Sălajului, iulie-septembrie 2021 (Anul 32, nr. 7356-7421)

2021-08-02 / nr. 7378

3 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro Luni - 2 august 2021 >$. Ana Tudorán Pentru ediția din acest an a pro­gramului de finanțare „Protecția mo­numentelor istorice - grupa B, de pe raza administrativ - teritorială a ju­dețului Sălaj, aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juri­dice de drept privat”, Consiliul Jude­țean Sălaj a alocat suma de 400.000 de lei. Potrivit Consiliului Județean Sălaj, în acest buget, 120.000 de lei au fost destinați intervențiilor de ur­gență, 250.000 de lei, lucrărilor de execuție, iar 30.000 lei, documenta­țiilor tehnice. Valoarea maximă a co­­finanțării pentru o cerere de finanțare a fost stabilită la 60.000 lei în cazul lucrărilor de protejare și de intervenție, respectiv la 10.000 de lei pentru elaborarea documentațiilor tehnice. Concurs de proiecte Programul s-a derulat sub forma unui concurs de proiecte, destinat persoanelor fizice sau juridice de drept privat, care au în proprietate clădiri, edificii clasate în categoria monumentelor istorice grupa B (re­prezentative pentru patrimoniul cul­tural local), situate pe teritoriul județului Sălaj. Consiliul Județean Sălaj informează că 2021 este anul în care au fost depuse cele mai multe cereri de finanțare privind protecția monumentelor istorice și anul în care se finanțează cele mai multe proiecte. Astfel, au fost depuse șase proiecte, dintre care cinci au fost de­clarate eligibile, acestea urmând să beneficieze de o finanțare totală de 250.000 de lei. • Protopopiatul Ortodox Român Zalău (solicitant) - 60.000 lei - Rea­bilitări capitale la sediul Protopopia­tului Ortodox Zalău (tencuieli exterioare refăcute, recondiționare fațade) • Parohia Ortodoxă Noțig (solici­tant) - 60.000 lei - Reabilitare Bise­rica monument istoric „Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil” Noțig (schimbarea învelitorii actuale) • Parohia Ortodoxă Română Răs­­tolțu Deșert (solicitant) - 60.000 lei - Lucrări de reparații la Biserica de lemn Răstolțu Deșert (consolidare fundație, înlocuire elemente structu­rale din lemn) • Parohia Unită cu Roma greco­­catolică Bocșița (solicitant) - 60.000 lei - Lucrări de restaurare la Biserica de lemn Bocșița (procurare material lemnos) • Parohia Ortodoxă Română Var (solicitant) - 10.000 lei - Servicii de proiectare pentru restaurarea Biseri­cii de Lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Var ”In 2018, prin acest program, Consiliul Județean Sălaj a finanțat cu 204.000 de lei patru monumente istorice: Casa Memorială­­ Iuliu Maniu- Bădăcin (100.000 de lei), Bi­serica de lemn cu hramul < Schimba­rea la față, Bădăcin (34.000 de lei), Biserica de lemn din Sighetu Silva­­niei (25.000 de lei) și Biserica de lemn cu hramul­­ Sfinții Mihail și Ga­vriile Brusturi (45.000 de lei). în 2019, finanțarea a fost de 110.000 de lei, pentru trei monumente: Bise­rica de lemn din Porț (10.000 de lei), Biserica de lemn cu hramul­­ Sfinții Mihail și Gavriile Bocșița (50.000 de lei) și Biserica de lemn cu hramul­­ Sfinții Mihail și Gavriile Poarta Să­lajului (50.000 de lei). Anul trecut, având în vedere pandemia, progra­mul nu a fost implementat”, arată Consiliul Județean Sălaj. Biserica de lemn din Noțig se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost consacrată în 30 iulie 1842. într-o inscripție de pe iconos­tas se spune: „îngerilor s-a dat hra­mul ca să păzească tot neamul și s-au zidit din pajiște această sfântă bise­rică și s-au și zugrăvit în zilele cinsti­tului împărat Ferdinand, sub stăpânirea prea bunului și preasfin­­țitului domnului domn loan Lemeni, arhiepiscopul Făgărașului, fiind vica­rul Sălajului măria sa domnul Sterea Suluțiu, iar protopop eparhiei Iosif Pasca și parohul locului loan Moldo­­vanu, iulie 30,1842”. Lăcașul de cult a fost ridicat pe un plan dreptunghiular (în locul unei vechi biserici), cu naos, pronaos și altar. Acoperișul, cu pante abrupte, este de șiță (o șindrilă mai scurtă), având la capătul de est al navei, de­asupra altarului, un mic pavilion. Turnul semeț are un balcon dreptun­ghiular cu câte o mică fereastră pe fiecare latură. Tărnațul (prispa), cu stâlpi ciopliți și arcade, înconjoară la­turile de sud și de vest. Biserica de lemn din Răstolțu De­șert se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în pragul secolului 19, fiind antedatată de pictura murală de la 1810. Localitatea Răstolțu Deșert, care face parte din comuna Agrij, este menționată documentar pentru prima dată în anul 1600, sub numele Also Rajtocz. Biserica de lemn din Răstolțu Deșert a fost ridicată la în­ceputul secolului XIX. Inițial de di­mensiuni mai mult decât modeste, biserica a fost extinsă în anul 1848. Are absida altarului poligonală, de­­croșată, cu cinci laturi, turnul impu­nător, cu fleșă zveltă, ascuțită. Se mai remarcă pridvorul de pe latura sudică, susținut de stâlpi din lemn bogat ornamentați, în anii 60 ai se­colului trecut, acoperișul original din șiță a fost schimbat cu unul din tablă. Deși inestetică, ea a contribuit la păstrarea, măcar în parte, a pictu­rii murale, distrusă la atâtea biserici de lemn din Sălaj datorită stării proaste a acoperișului. Pictura a fost realizată de cunoscutul zugrav itine­rant de biserici Ioan Pop din Românași, cel care a mai pictat, pe aceeași vale, și alte biserici cum sunt cele din Păușa, Bozna, Chichișa sau Creaca. Anul realizării picturii mu­rale este 1810, menționat în pisania păstrată fragmentar pe iconostas. Pictura s-a păstrat în altar (chipuri de prooroci, Sfinții Părinți), pe bolta naosului, acolo unde se afla inițial bi­serica bărbaților (teme din ciclul hristologic: Punerea pe cruce, Cina cea de Taină, Evangheliștii) și în pro­naos (Pilda celor 10 fecioare). Biserica de lemn din Bocșița se află în localitatea omonimă din jude­țul Sălaj. Leontin Ghergariu datează biserica din 1625, în timp ce pe lista monumentelor istorice apare datată din secolul 18. Biserica este așezată pe dealul ce se ridică deasupra satu­lui. Are acoperiș de șindrilă, din care se ridică un turn clopotniță acoperit tot cu șindrilă. Turnul scund este prevăzut, de asemenea, cu geam. Biserica de lemn din Var a fost ri­dicată cel mai probabil în secolul al 18-lea. Wikipedia arată că noua listă a monumentelor istorice, din anul 2004, a perpetuat o greșeală pe care istoricul de artă Ioana Cristache-Pa­­nait a îndreptat-o cu mult timp în urmă. Biserica de lemn din Var nu este ridicată în anul 1820, așa cum stă înscris pe prispă, ci mai devreme, cândva în veacul 18. Inscripția pe prispă pare să documenteze momen­tul adăugării acesteia sau/și a unei renovări: „1820 Prin mine popa Da­mian”, deoarece prispa nu este legată constructiv cu restul bisericii. Pic­tura din tinda bisericii a fost atri­buită de același istoric zugravului Ioan Pop din Românași, executată cândva, la cumpăna dintre secolul 18 cu 19, în timp ce biserica bărbaților a fost pictată în 1861, după cum stă însemnat pe dosul tâmplei, între ușile altarului: „în anulu 1861. Zu­­grăvitusau aciasta Sfântă beserică, în zilele înălțatului împăratu Francisc Iosifu, Incuratoria lui Munteanu Ti­­rila, Fiindu parochulu locului Gri­­gore Popovicc.” ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro 100 de milioane de euro pentru românii care își fac salarii de legume Cultivatorii care intenționează să facă sere și solarii sau depozite și hale de procesare a legumelor au posibilitatea să acceseze 150 de milioane de euro, din fonduri europene, în următorii 2 ani de zile, a declarat marți, într-o conferință de presă, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. „Trebuie știut că, pe lângă acest program de minimis (le­gume în spații protejate), există sprijinul cuplat vegetal- 4.600 euro/ha, iar în luna septembrie, vom lansa măsura 4.1 cu o sub-măsură distinctă pentru legumicultură. Sunt 100 de milioane de euro în următorii 2 ani pentru construcția de sere și solarii și 50 de milioane de euro pentru depozitare și procesare doar pentru legumicultură și cartofi. Iată că, în următorii doi ani, toți cei care doresc să facă sere și salarii sau depozite și procesare au această posibilitate să acceseze cele 150 de milioane de euro. Sigur că aici încercăm să încu­rajăm cooperativele și membri cooperatori care vor avea in­tensitate de sprijin mai mare. Acest lucru, practic, va duce la o formă de organizare care să le permită să funcționeze pe piață, astfel încât să aibă o producție predictibilă cu niște contracte ca să le confere posibilitatea de a-și face și de a-și vinde toată producția. Despre asta este vorba­ o relație con­tractuală, astfel încât să ai o producție vandabilă și la un preț de cost și de vânzare, cunoscut înainte”, a declarat Adrian Oros. Ministrul a mai vorbit în cadrul conferinței și despre cu­noscutul program „Tomata”, care a fost înlocuit anul acesta cu programul „Legume în spații protejate”, cu ajutorul aso­ciațiilor de lagumicultori. „Noi am avut des întâlniri cu asociațiile de legumicultori, și cu cele mai mari și cu cele mai mici, și când am schimbat acest program și l-am dus în toamnă pentru că circuitul le­gislativ a fost prea lung, dar am avut și întâlniri legate de modul de organizare al legumicultorilor și cum ar ajunge ei cu produsele pe piață într-un mod cât mai echitabil și mai echilibrat. Am făcut chiar și o întâlnire cu retailerii și ur­­­­­mează să mai avem întâlniri între legumicultori și retaileri, în care noi, Ministerul Agriculturii să fim arbitrii, pentru că nu putem să fim altceva decât arbitri”, a transmis Adrian Oros. Controlul în cadrul acestui program va fi efectuat de către reprezentanții APIA, care vor verifica dacă aceste culturi există, iar cei din cadrul Direcțiilor Agricole vor evalua pro­ducția rezultată. Scopul principal al acestui program este acela de a stopa piața neagră a legumelor. Până la data de 20 iulie 2021, pentru programul „Legume în spații protejate” au depus cereri de înscriere 14.239 be­neficiari, pentru o suprafață de 1.532,2 hectare. Cuantumul sprijinului în cadrul acestui program este de 2.000 de euro/1000 mp și se referă la cei care cultivă roșii, ardei, vi­nete și castraveți. > > & Ammaria Tempe

Next