Hidrotechnica, 1974 (Anul 19, nr. 1-7)

1974-07-01 / nr. 7

important de reținut este acela că Înălțimea H a decanto­­rului este recomandabil să fie coborâtă până la 2,00 — 2,4 m (față de 2,4—3,0 cit este dat in literatură), permițând un joc mai larg de precizare a lățimii B a camerelor, cu realizarea simultană a unor viteze orizontale In jurul a 1 cm/s. în acest caz (pentru lățimi В — 6 m) rezultă pe compartiment un debit Q = 400-500 ma/h. Bibliografie [I. CAMP, T. Studies of sedimentation basin design — Seiv. în : Ind. Wastes, 1953. [2] CIOC, D. Mecanica fluidelor, Ed. didactică și pedagogică, București, 1967.­­3. HAZEN. A. On sedimentation. In : La technique de l’eau et de l’as­sainissement, nr. 290, febr. 1971. [4] MATEESCU, C. Hi­draulica. Ed. didactică și pedagogică, București, 1963. [5] CHIR­IAC, V. Contribuții la studiul decantoarelor etajate. Institutul de construcții, București, 1973. Barajul și lacul de acumulare Călinești de pe riul Tur AUREL BURAN și VIRGIL TATARU* ** Bazinul hidrografic Tur este situat în extremitatea cea mai nord-vestică a teritoriului țării noastre. Teritoriul afe­rent bazinului este udat de apele riului Tur și ale principa­lilor afluenți ai acestuia, Valea Albă, Valea Rea, Taina Mare și Taina Mică, Lechincioara etc. Cursul principal care a dat și numele bazinului este rîul Tur, care are o lungime totală pe teritoriul românesc de 70 km (confluența cu Tisa se situează în afara teritoriului româ­nesc în Republica Populară Ungară). Suprafața Întregului bazin hidrografic de pe teritoriul țării noastre este de 1 210 km2. Afluenții rîului Tur sunt dispuși sub forma unui evantai in jurul cursului principal, adunindu-și apele din zonele montane ale Munților Oașului și Poenilor (fig. 1). Datorită ruperii bruște de pantă la contactul dintre zonele înalte înconjurătoare și zona joasă și plată a Depresiunii Oașului și a ultimelor extremități nord-estice ale Cîmpiei Tisei, apele relativ bogate in debite ale rîului Tur și afluen­Hidrotehnica, 19 (1974), f­iilor acestuia (tabela 1) au dus la afectarea unor suprafețe întinse de procese de inundații (fig. 2, a și b) și exces de umiditate. Suprafața afectată de exces de umiditate în întregul bazin este de peste 34 000 ha, din care 16 000 ha in zona Turulung-Negrești și 18 000 ha In zona Turulung­­frontieră, iar cea supusă pericolului inundațiilor de peste 26 000 ha. Problema combaterii inundațiilor și a excesului de umidi­tate din zona inferioară a bazinului respectiv din zona Turu­­lung-frontieră a fost rezolvată într-o etapă anterioară. Pentru combaterea inundațiilor și a excesului de umidi­tate din zona Turulung-Negrești, respectiv a zonei superi­oare a teritoriului plat al bazinului, s-au executat sau sunt­ în curs de execuție o serie de lucrări de stăpînire și gospodă­rire a apelor. Schema de amenajare hidrotehnică propusă, pentru scoa­terea zonei de sub pericolul inundațiilor, înlăturării exce­sului de umiditate, asigurării scurgerii în condiții de mai mare siguranță prin zona îndiguită din aval de Turulung și de pe teritoriul Republicii Populare Ungare constă din : — regularizarea principalelor cursuri de apă din bazin, îndiguirea zonelor inundabile . Fig. 1. Schema hidrotehnică a bazinului hidro­grafic Tur. Fig. 1. The scheme of Tur drainage network. Рис. 1. Гидротехническая схема гидрогра­фического бассейна Тур. * Hidrogeolog la Consiliul Național al Apelor. ** Inginer proiectant principal la Institutul de studii și proiectări pentru Îmbunătățiri funciare. 337

Next