Inainte, februarie 1950 (Anul 7, nr. 1568-1591)

1950-02-01 / nr. 1568

1 Să intervin necontenit alianța cu țăranul mijlocaș Hotărîrile Parti­dului și Guver­nului luate în vederea întăririi alianței clasei muncitoare c­u țărănimea mij­­­locașă, devin fapte și dau roa­de mulțumitoare numai atunci când ele sunt aplicate just în fiecare sat, la Comitetele Provi­zorii, la SMT-uri sau la gos­podăriile agricole de Stat Pentru a putea aplica just a­­ceastă politică d­e clasă, este ne­­voe în primul rând să știm a deosebi pe țăranul mijlocaș de chiabur. In această privință, Co­m­i­e­tul Central al P.M.R. a m­ar­­cat pe membrii de Partid cu învățături care trebue să le slu­jească la evitarea oricărei con­fuzii ce e’ar ivi. In marea lor majoritate or­ganizațiile de bază din județul Dolj știu foarte bine că ap­li­ce această politică de clacă, a cărei linie a fost trasată prin Rezoluția Plenarei C.C. al PMR din 3-5 Martie 1949. Și desigur că acolo unde organiza­țiile de bază știu cum să apre­cieze și cum să lămurească a­­ceastă problemă, țăranii mijlo­cași, scoși de sub influența duș­manului de clasă, vin și fac zid în jurul organizației de Partid din sat. Ba mulți dintre acești țărani mijlocași s’au­ angrenat în munci voluntare in satul lor, iar alții dintre ei au dus cu cinste la bun sfârșit sarcini grele care le fuseseră încredințate în cam­pania agricolă din vara anului trecut. Dar nu toate organizațiile de bază din satele județului Dolj în­țeleg cum trebue făcută deo­sebirea între țăranul mijlocaș și chiabur. Desigur că a socoti pe­­ntr­u chiabur numai după su­prafața de pământ pe care o are, este una din greșelile cele mai periculoase. Unele organiza­ții de bază și Comitete Provi­zorii care nu și-au însușit bine îndrumările Partidului arătate în Rezoluția din 3—5 Martie 1949, au fă­cc­ut deosebirea dintre mij­locaș și chiabur în mod meca­nic, ghidându-se doar după su­prafața de teren pe care o po­sedă. Desigur că acolo unde or­ganizațiile de bază și Comitetele Provizorii procedează astfel, o serie întreagă de țărani mijlo­cași sunt socotiți drept chiaburi, fiind loviți pe nedrept. Să luăm un exemplu din comuna Negoești Dolj. Aci Rafailă Brăliîă care are 16 pogoane pământ, a fost soco­tit de organizația de bază și Co­­ton­c­ul Provizoriu drept chiabur. Are el 16 pogoane pământ, dar pământul lui nu seamănă cu ce­le 16 pogoane ale lui Dinu B­r­bel­ea din Godeni care până nu de mult a avut dugheana cu care a exploatat fără milă ță­­răni­m­ea muncitoare din satele vecine. Pământul lui Ba­tilă B­ă­­tilă este pe coastă și împrăș­tiat­, pe câtă vreme al lui Bob­­l­or ea este o curea la un loc, și de o calitate mult superioară. Și apoi cele 16 pogoane ale lui Ra­­failă Brăilă simt muncite de el și de familia lui, «l neîntrebuințând smâna de lucru a nimănui. Deci el este țăran mijlocaș. ! ! Să luam­ un alt caz. De pildă Savu Moga din comuna Șimnicu- Dolj, care are 6 ha., de pământ dintre care num­ai 5 arabile, a­­vând în plus de aceasta și patru copii împreună cu care el își mun­cește pământul nu este chiabur. Totuși el fusese trecut pe con­dică la percepție să plătească la fel ca și chiaburii. Iată exem­­ple da felul cum­­ nu trebuia aplicata politica de alianță, cu țăranul mijlocaș. Așa dacă vrem­ să deosebim bine pe mijlocași de chiaburi, tre­bue să cercetăm cu luare aminte de la caz la caz, să vedem mai întâi dacă respectivul folosește m­âna de lucru a altora și trage câștiguri grase de pe urma lor, sau își lucrează singur pământul cu familia sa și nu exploatează sau speculează pe alții, fiind a­­tunci țăran mijlocaș. Apoi tre­bue ținut seama deasemeni și de regiunea în care este situat pă­mântul pe care-l are, apoi dacă mai posedă și alte mijloace de producție și anume ce fel de mij­loace. Deasemeni trebue văzut cât produce și cât vinde din produsele sale pe piață, și alte împrejurări ce trebuesc apreciate de la caz la caz. Țăranul mijlocaș trebuește lă­­st aurii și atras în opera de con­struire a socialismului. Insă pen­tru a-l convinge să pășească pe calea socialismului, trebue să-i arătăm prin fapte concrete avan­­tagiile ce decurg din aceasta, ca și grija ce i-o poartă Partidul și guvernul, și tot prin fapte trebue să-i arătăm că locul lui este alături de cei săraci, iar nu alături de chiaburi. In acest caza țăranii mijlocași trebuiesc spri­jiniți cu fermitate, chiar în cele mai mărunte chestiuni. Există o serie întreagă de căi pentru în­tărirea continuă a alianței cu ță­rănimea mijlocașă. Una din cele mai importante căi, este cooperația. In coopera­ție și mai cu seamă în cea de consum, se îmbină cel mai ușor­­ interesele individuale ale țăra­­­­nului mijlocaș cu interesele cele­­ mari ale construirii socialismu­lui. Pentru aceasta trebui să or­ganizăm temeinic cooperativele, să atragem necontenit în ele pe­­ țăranii mijlocași, făcând din coo­­­­perative, un adevărat sprijin pentru țăranul mijlocaș. Alte pârghii importante pentru strângerea alianței cu ță­ranul mijlocaș, sunt SMT-urile, gospodăriile agricole de Stat și gospodăriile agricole colective. Ele trebuie să dea un ajutor din ce în ce mai puternic țăranilor mijlocași și să le dovedească în fapt foloasele lucrării pământului pe suprafețe mari cu tractoarele și uneltele agricole, după me­todele științifice îna­niate ale a­­grotehnicei sovietice. Un rol tot așa de important în aplicarea politicii de alianță cu țăranul mijlocaș, îl joacă Co­mitetele Provizorii, care trebue să se intereseze în­deaproape de viața țăranilor mijlocași și să cerceteze nemulțumirile lor. Pentru ca poltica de alianță față de țăranul mijlocaș să fie dusă așa cum trebue, este nevoe ca în primul rând organizațiile de Partid și fiecare membru de Par­tid în parte, să studieze și să-și însușească bine linia politică tra­sată prin Rezoluția Plenarei din 3—5 Martie 1949. Organizațiile de Partid dela gate îndrumate de Comitetele de plăși și Comitetul Județean PMR­, au datoria să organizeze o intensă muncă de agitație poli­tică în rândul țărănimii mijlo­cașe. Agitatorii de Partid tre­bue să arate clar țărănimii mijlo­cașe care este politica Partidului și Guvernului față de aceasta și totodată să demaște fără cru­țare pe chiaburii care caută cu orice preț să învrăjbească ță­rănimea săracă și cea mijlocașă pentru ca ei să­ o poată exploata și mai departe, j j­j­j­j­­ j Să întărim deci necontenit a­­lianța cu țăranul mijlocaș, și să atragem­ milioanele de țărani mij­locași în m­ăreața operă de gop.­­«trăire a socialism­ului. te> __ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. VIIT­­VA/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ S­I AL COMinim PROVIZORIU județean si * Anul VI. Nr. 1563 j­4 PAGINI 4 LEI 1 Miercuri 1 Februarie 1950 în pag. III-a „Marfă mai bună, mai multă și mai­ eftină“ în pag. IV-a Lucrările primei zile a plenarei Comitetului Central al C. G. M. Nost depășiri de norme Ea au tocfir la Bucavăt Muncitorii tăbăcărkd Bucovăț conștienți de sarcini!, ce stau în fa­ța l­o­r pentru îndeplinirea Planului de Sust și călăuziți în muncă de organizația de bază, au pornit cu avânt în întrecerea socialistă care a cuprins secțiile, echipele și colec­tivele. Astfel, secția crom fiind în în­trecere socialistă cu secția talpă a reușit ca din primele zile să depă­șească cu 1 la suită producția, iar atelierul de zerouri a depășit pro­ducția cu 14 la sută. Colectivul to­varășului Nenciu Ion de la secția ve­getală întins mese, a depășit colec­tivul tovarășului Rfidoiță Ion cu 46 la sută. De la secția finisaj-crom. tov. Mătușa Ion a depășit colec­tivul tovarășului Radu Ștefan cu 13 la sută. S’au evidențiat pentru antrenarea colectivului în muncă, tovarășii­­ Traien Marin, Gâlcă lost, Bogdan Ioana, Dimoiu Ioana, Barbu Gheor­­gh­ița și Mih­ai Margareta. La secția apuncărie s’a evidențiat tovarășul Ion Gheorghe pentru cali­tatea produselor și tovarășa Barbu Flori­ca prin d­ep­ășirea normei cu 3 la sută. Duminică a avut loc la Craiova Concursul eoi­ipelor fruntașe ale căminelor culturale din Dolj Duminecă 29 Ianuarie 1950 in publicului spectator diferite jocuri cula institutului de agronomia din Craiova a avut loc concursul dintre echipele fruntașe ale căminelor cul­turale din județul Dolj, înainte de a începe concursul, participanții și publicul spectator au ascultat cuvântul Partidului rostit de tov. Zam­avi Traten din partea Județene­ PMR Dolj, care a arătat importanța căminelor culturale în această perioadă de temă, pentru culturalizarea masselor țărănimii muncitoare. Rând pe rând echipele fruntașe ale căminelor culturale din județul Dolj, își desfășoară pe scenă pro­gramele lor de cântece și jocuri populare specifice regiunii. Iată de pildă echipa tineretului căminului cultural din comuna Go­­goșul plasa Brabova. Tinerele îm­brăcate în vâlnice lungi, toate de o culoare, lucrate cu mult meșteșug, cu file de ațtcă cusute cu râuri mari, alături de flăcăii îmbrăcați în cos­tumul specific comunei, apar în a­­plauzele mulțimii, ținând săltat sus pumnul stâng, strângând lozinca: „Dela mare până la mic, hai cu toții în colectiv”, sau: „Viorele vio­rele, muncitori­i la putere”. Echipa tineretului din Gogoșul­ Dolj s’a re­marcat prin jocurile bătute ca la Gogoși și romanul. De subliniat este că echipa artistică culturală a fost dirijată în tot timpul programului de țăranul muncitor Ghergan Con­stantin. Un frumos succes l-a obținut că­minul cultural din comuna Galicea Mare-Dolj. Căminul cul­tural da aci, sprijinit de organizația de Partid și de gospodăria agricolă colectivă „Dezrobirea Muncii”, a reușit să se prezinte la concurs cu 3 echipe ar­tistice, una de tineri, una de vârst­nici, iar a treia echipă formată din romi, care au demonstrat In fața cai țigăneasca și altele. Li tot timpul demonstrației, echipele căminului cultural din comuna G­alicea Mare, au scandat lozincile: „Frunză verde matestat colectivul am format, co­lectivul să trăiască, viața să ne-o fericească. Haideți fraților cu noi și veți scăpa de nevoi”. La fel și căminul cultural din co­muna Poiana de sus, plasa Filiați, în aplauzele pline de entuziasm ale spectatorilor și-a desfășurat progra­mul. Pe lângă tineret și vârstnici căminul din Poiana de Sus a mai organizat și o echipă de rudari. Echipa vârstnicilor s’a evidențiat în mod deosebit. In mijlocul echipei, Gaiță Ion țăran muncitor în vârstă de 62 ani, iar lângă el Maria Jtemi de 56 ani care joacă așa de frumoa și de ușor m­us­ternul, de parcă ar avea 19 ani. Deasemenea și celelalte cămine culturale, și-au desfășurat progra­mul in aplauzele mulțimii. După terminarea concursurilor, comisia formată din delegați ai ju­­dețenei PMR ai secției culturale, ai Comitetului Provizoriu județean și ai Consiliului județean cultural, au în­mânat diplomele căminelor cultu­rale, în raport cu activitatea de­pusă. Astfel premiul întâi a fost obținut de căminul cultural din co­muna Gaîliea Mare și căminul cul­tural din Poiana de Sus; premiul doi căminul cultural din comuna Go­goșu­­ și căminul cultural Livezi; premiul trei, căminele culturale Bra­­tovoești, Breasta și Țugui; premiul patru, căminul cultural din Barza, Măceșul de Jos; premiul cinci, Sirn­­nia și Băilești; șase, Coțofenii din față și Stoina; șapte, temeliele de sus; opt, Balta Verde și premiul nouă Calafatul. 1 FOTAGIE CRĂCIUN fărăîîîin­ca muncitoare din Trociiești Du­] §£ pregătește pentru sns finanțările­­ primoâvare înțelegând importanța deosebită ce o au împsnân­țările de primăvară pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, țăranii săraci și mijlocași din comuna Tro­­c­ești județul Dolj, au trecut la o serie de pregătiri în vederea a­­cestora. Pentru a se vedea puterea de în­­colțire a semințelor ce vor fi puse în pământ în primăvară, au luat ființă în comună 3 centre de ger­minație, fiecare având câte un res­ponsabil. Deasemeni s’au mai for­mat și centre de reparat unelte agricole, fiecare centru având lista de prețuri pentru reparatul aces­tora, întocmită de Comitetul Pro­vizoriu în spiritul luptei de clasă. Pentru a se duce o muncă cât mai rodnică, s’a împărțit satul in 6 sectoare, in cadrul cărora s’au ți­nut ședințe cu țăranii muncitori, a­­rătându-li-se marea însemnătate a însămânțărilor de primăvară, pre­cum și sarcinile cantitative și cali­tative ce le au de­cim la bun sfârșit in această campanie. VASILE ARISTIDE cores­ti. Ii întreprinderea „spic «i­ öráa" @fi len­ Hints trei școli cu­ caracter politic La fabrica de biscuiți „Spic de grâu” din Craiova au luat ființă 3 cursuri având ca scop ridicarea nivelului politic și cul­tural din această întreprindere. Primul curs îl urmează mem­brii de Partid, al doilea cars este pentru pregătirea de agi­tatori fiind urmat de sindica­liști, în număr de 16 muncitori, iar al treilea curs este de Poli­tică curentă și se ține cu 22 de tovarăși. In acest fel se face și în a­­ceastă fabrică un pas înainte pentru pregătirea muncitorilor: din punct de vedere ideologic, politic și cultural. , BELU MARIN Coresp. o școală d­e calificare protestabilă la Sf. Af. C Craiova Pentru a forma cadre profe­­sionale cât mai multe ți cât mai bine pregătite St. U.C. din Cra­iova, a deschis în cursul lunei Ianuarie, o școală de calificare, ce funcționează la cantina Sta­țiunii. Cei 53 de cureișt au fost recrutați dintre elementele cele mai înaintate și active ale St. U. C.-ului. Ei sunt repartizați, în două clase, după specialități Programul cursurilor cuprin­de o serie de prelegeri în legă­tură cu evoluția omului șii a so­cietății, precum și cu m­aterialul de specialitate. La această școală sunt și unele greutăți cum este de pildă lo­calul nepotrivit, cursiștii stând înghesuiți , mese, fără tablă și nici becuri suficiente. Lipsurile semnalte mai sus trebuiesc li­chidate cât mai repede, deoare­ce dăunează bunul mere al școlii, din care se vor recruta viitorii mecanici de șantier, viitoareie ,• cadre ale socialismului. I­­ P. CIOCAN Corespț. Deschiderea Școalei de calificare profesională de la fabrica Electro-Putere Pentru ridi­area nivelului teh­nic profesional, al muncitorilor, la fabrica „Electro-Putere” din Craiova s-a deschis prin grija Partidului o școală de calificare pentru specia­l­ăți de turnătorie, sudură și lăcătușerie. Cursurile sunt urmate de 150 elevi, tineri muncitori din fabrică. Deschiderea cursurilor a fost făcută de tov. director Dârsta­­ru care a arătat grija pe care Partidul o poartă muncitorilor și importanța școlilor de cali­ficare. In continuare tov. Chera, președintele sindicatului a arătat cum în trecut muncitorii erau ți­nuți în întuneric de către clasele burghezo-m­oșier­ești numai pen­tru a-i putea exploata mai u­­șor. Elevii și-au luat angajamentul de a urma cu regularitate cursu­rile și de a-și însuși cunosștiin­­țele necesare ridicării nivelului tehnic profesio­na­l / MIHAI TRAIAN Coresp. „MITA" CHIABURULUI La Comitetul Provizoriu al comunei Ișalnița județul Dolj, s’a strâns încă de dimineață des­tulă lume. Cei mai mulți au ve­nit după treburi, alții să mai afle noutățile ce au venit cu ziarele. In biroul președintelui, tov. Marin Croit­oru­ vice-președinte­le Comitetului lucrează la în­tocmirea unei situații. In birou nu mai e nimeni. Toți ceilalți s’au dus în camerele învecinate. Prin ușa biroului își face de­­odată apariția finul rotofei, bine îmbrăcat, cu cisme de fuft și căciulă neagră proaspău­ luată dela blănar. — De-o fi căutând chiabu­roiul Calceni la Comitet, își zise în gând Marin Croitoru. Insă fără a-i lăsa tim­p să se gândeas­că, chiaburul Constantin Cruceri zis Neață s’a și apropiat de masă și a început a-i da cu gura: — Marine în sus, Marine în jos, ce mai e nou, ce-ți mai face nevasta, și tot așa. Apoi deodată, după ce privi împrejur cu ochi speriați chiaburul zisei — Marine, știi de ce venii? SoOd­e-mS și­­ pe mine la casa de porumb, că-ți voi da și eu ceva că cameră striiem, și apoi tu ești sărăcan. Știi tu gaș­ele mele de acasă. Și zicând acestea chia­burul a băgat mâna un buzunar și a prins a foșni la hârtii. — Zi ași, chiabururile, acum când ni-ți mai merge cu nimica, vrei să mă mituești?, strigă o­­dată Mărin, de îngălbeni chia­burul­ pe loc. — Ia veniți încoace oameni buni, să vedeți ce târg pune la cale chiaburul, mai stri­gă Marin prin deschizătura ușii, către cei din odăile vecine. Când toți s’au adunat, Marin Croilom le-a povestit tărășenia, și felul cum chiaburul a încer­cat să-l miluiască. După ce a fost demascat în felul acesta, chiaburul verde de necaz a lua­t-o încetișor către ușe. — Să-ți păzești bine pielea chiabururile, că o să dai de drum intro zi! Acuma mi-ți mai merge să mituești organele comunale cum făceai înain­et Pe drum chiaburul mergea și fierbea de necaz: „Ce scatoalce o să-i trag eu muierei.... l-am spus eu de dimineață că o să iasă pe dos. B­rem de nu m’ar băga la intrd.««nscB, că așpia sunt în stare să­­ fa­t ’ HELEANU

Next