Inainte, februarie 1950 (Anul 7, nr. 1568-1591)
1950-02-01 / nr. 1568
1 Să intervin necontenit alianța cu țăranul mijlocaș Hotărîrile Partidului și Guvernului luate în vederea întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea mijlocașă, devin fapte și dau roade mulțumitoare numai atunci când ele sunt aplicate just în fiecare sat, la Comitetele Provizorii, la SMT-uri sau la gospodăriile agricole de Stat Pentru a putea aplica just această politică de clasă, este nevoe în primul rând să știm a deosebi pe țăranul mijlocaș de chiabur. In această privință, Comietul Central al P.M.R. a marcat pe membrii de Partid cu învățături care trebue să le slujească la evitarea oricărei confuzii ce e’ar ivi. In marea lor majoritate organizațiile de bază din județul Dolj știu foarte bine că aplice această politică de clacă, a cărei linie a fost trasată prin Rezoluția Plenarei C.C. al PMR din 3-5 Martie 1949. Și desigur că acolo unde organizațiile de bază știu cum să aprecieze și cum să lămurească această problemă, țăranii mijlocași, scoși de sub influența dușmanului de clasă, vin și fac zid în jurul organizației de Partid din sat. Ba mulți dintre acești țărani mijlocași s’au angrenat în munci voluntare in satul lor, iar alții dintre ei au dus cu cinste la bun sfârșit sarcini grele care le fuseseră încredințate în campania agricolă din vara anului trecut. Dar nu toate organizațiile de bază din satele județului Dolj înțeleg cum trebue făcută deosebirea între țăranul mijlocaș și chiabur. Desigur că a socoti pentru chiabur numai după suprafața de pământ pe care o are, este una din greșelile cele mai periculoase. Unele organizații de bază și Comitete Provizorii care nu și-au însușit bine îndrumările Partidului arătate în Rezoluția din 3—5 Martie 1949, au făccut deosebirea dintre mijlocaș și chiabur în mod mecanic, ghidându-se doar după suprafața de teren pe care o posedă. Desigur că acolo unde organizațiile de bază și Comitetele Provizorii procedează astfel, o serie întreagă de țărani mijlocași sunt socotiți drept chiaburi, fiind loviți pe nedrept. Să luăm un exemplu din comuna Negoești Dolj. Aci Rafailă Brăliîă care are 16 pogoane pământ, a fost socotit de organizația de bază și Cotoncul Provizoriu drept chiabur. Are el 16 pogoane pământ, dar pământul lui nu seamănă cu cele 16 pogoane ale lui Dinu Brbelea din Godeni care până nu de mult a avut dugheana cu care a exploatat fără milă țărănimea muncitoare din satele vecine. Pământul lui Batilă Bătilă este pe coastă și împrăștiat, pe câtă vreme al lui Boblor ea este o curea la un loc, și de o calitate mult superioară. Și apoi cele 16 pogoane ale lui Rafailă Brăilă simt muncite de el și de familia lui, «l neîntrebuințând smâna de lucru a nimănui. Deci el este țăran mijlocaș. ! ! Să luam un alt caz. De pildă Savu Moga din comuna Șimnicu- Dolj, care are 6 ha., de pământ dintre care numai 5 arabile, având în plus de aceasta și patru copii împreună cu care el își muncește pământul nu este chiabur. Totuși el fusese trecut pe condică la percepție să plătească la fel ca și chiaburii. Iată exemple da felul cum nu trebuia aplicata politica de alianță, cu țăranul mijlocaș. Așa dacă vrem să deosebim bine pe mijlocași de chiaburi, trebue să cercetăm cu luare aminte de la caz la caz, să vedem mai întâi dacă respectivul folosește mâna de lucru a altora și trage câștiguri grase de pe urma lor, sau își lucrează singur pământul cu familia sa și nu exploatează sau speculează pe alții, fiind atunci țăran mijlocaș. Apoi trebue ținut seama deasemeni și de regiunea în care este situat pământul pe care-l are, apoi dacă mai posedă și alte mijloace de producție și anume ce fel de mijloace. Deasemeni trebue văzut cât produce și cât vinde din produsele sale pe piață, și alte împrejurări ce trebuesc apreciate de la caz la caz. Țăranul mijlocaș trebuește lăst aurii și atras în opera de construire a socialismului. Insă pentru a-l convinge să pășească pe calea socialismului, trebue să-i arătăm prin fapte concrete avantagiile ce decurg din aceasta, ca și grija ce i-o poartă Partidul și guvernul, și tot prin fapte trebue să-i arătăm că locul lui este alături de cei săraci, iar nu alături de chiaburi. In acest caza țăranii mijlocași trebuiesc sprijiniți cu fermitate, chiar în cele mai mărunte chestiuni. Există o serie întreagă de căi pentru întărirea continuă a alianței cu țărănimea mijlocașă. Una din cele mai importante căi, este cooperația. In cooperație și mai cu seamă în cea de consum, se îmbină cel mai ușor interesele individuale ale țăranului mijlocaș cu interesele cele mari ale construirii socialismului. Pentru aceasta trebui să organizăm temeinic cooperativele, să atragem necontenit în ele pe țăranii mijlocași, făcând din cooperative, un adevărat sprijin pentru țăranul mijlocaș. Alte pârghii importante pentru strângerea alianței cu țăranul mijlocaș, sunt SMT-urile, gospodăriile agricole de Stat și gospodăriile agricole colective. Ele trebuie să dea un ajutor din ce în ce mai puternic țăranilor mijlocași și să le dovedească în fapt foloasele lucrării pământului pe suprafețe mari cu tractoarele și uneltele agricole, după metodele științifice înaniate ale agrotehnicei sovietice. Un rol tot așa de important în aplicarea politicii de alianță cu țăranul mijlocaș, îl joacă Comitetele Provizorii, care trebue să se intereseze îndeaproape de viața țăranilor mijlocași și să cerceteze nemulțumirile lor. Pentru ca poltica de alianță față de țăranul mijlocaș să fie dusă așa cum trebue, este nevoe ca în primul rând organizațiile de Partid și fiecare membru de Partid în parte, să studieze și să-și însușească bine linia politică trasată prin Rezoluția Plenarei din 3—5 Martie 1949. Organizațiile de Partid dela gate îndrumate de Comitetele de plăși și Comitetul Județean PMR, au datoria să organizeze o intensă muncă de agitație politică în rândul țărănimii mijlocașe. Agitatorii de Partid trebue să arate clar țărănimii mijlocașe care este politica Partidului și Guvernului față de aceasta și totodată să demaște fără cruțare pe chiaburii care caută cu orice preț să învrăjbească țărănimea săracă și cea mijlocașă pentru ca ei să o poată exploata și mai departe, j jjjj j Să întărim deci necontenit alianța cu țăranul mijlocaș, și să atragem milioanele de țărani mijlocași în măreața operă de gop.«trăire a socialismului. te> __ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. VIITVA/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ SI AL COMinim PROVIZORIU județean si * Anul VI. Nr. 1563 j4 PAGINI 4 LEI 1 Miercuri 1 Februarie 1950 în pag. III-a „Marfă mai bună, mai multă și mai eftină“ în pag. IV-a Lucrările primei zile a plenarei Comitetului Central al C. G. M. Nost depășiri de norme Ea au tocfir la Bucavăt Muncitorii tăbăcărkd Bucovăț conștienți de sarcini!, ce stau în fața lor pentru îndeplinirea Planului de Sust și călăuziți în muncă de organizația de bază, au pornit cu avânt în întrecerea socialistă care a cuprins secțiile, echipele și colectivele. Astfel, secția crom fiind în întrecere socialistă cu secția talpă a reușit ca din primele zile să depășească cu 1 la suită producția, iar atelierul de zerouri a depășit producția cu 14 la sută. Colectivul tovarășului Nenciu Ion de la secția vegetală întins mese, a depășit colectivul tovarășului Rfidoiță Ion cu 46 la sută. De la secția finisaj-crom. tov. Mătușa Ion a depășit colectivul tovarășului Radu Ștefan cu 13 la sută. S’au evidențiat pentru antrenarea colectivului în muncă, tovarășii Traien Marin, Gâlcă lost, Bogdan Ioana, Dimoiu Ioana, Barbu Gheorghița și Mihai Margareta. La secția apuncărie s’a evidențiat tovarășul Ion Gheorghe pentru calitatea produselor și tovarășa Barbu Florica prin depășirea normei cu 3 la sută. Duminică a avut loc la Craiova Concursul eoiipelor fruntașe ale căminelor culturale din Dolj Duminecă 29 Ianuarie 1950 in publicului spectator diferite jocuri cula institutului de agronomia din Craiova a avut loc concursul dintre echipele fruntașe ale căminelor culturale din județul Dolj, înainte de a începe concursul, participanții și publicul spectator au ascultat cuvântul Partidului rostit de tov. Zamavi Traten din partea Județene PMR Dolj, care a arătat importanța căminelor culturale în această perioadă de temă, pentru culturalizarea masselor țărănimii muncitoare. Rând pe rând echipele fruntașe ale căminelor culturale din județul Dolj, își desfășoară pe scenă programele lor de cântece și jocuri populare specifice regiunii. Iată de pildă echipa tineretului căminului cultural din comuna Gogoșul plasa Brabova. Tinerele îmbrăcate în vâlnice lungi, toate de o culoare, lucrate cu mult meșteșug, cu file de ațtcă cusute cu râuri mari, alături de flăcăii îmbrăcați în costumul specific comunei, apar în aplauzele mulțimii, ținând săltat sus pumnul stâng, strângând lozinca: „Dela mare până la mic, hai cu toții în colectiv”, sau: „Viorele viorele, muncitorii la putere”. Echipa tineretului din Gogoșul Dolj s’a remarcat prin jocurile bătute ca la Gogoși și romanul. De subliniat este că echipa artistică culturală a fost dirijată în tot timpul programului de țăranul muncitor Ghergan Constantin. Un frumos succes l-a obținut căminul cultural din comuna Galicea Mare-Dolj. Căminul cultural da aci, sprijinit de organizația de Partid și de gospodăria agricolă colectivă „Dezrobirea Muncii”, a reușit să se prezinte la concurs cu 3 echipe artistice, una de tineri, una de vârstnici, iar a treia echipă formată din romi, care au demonstrat In fața cai țigăneasca și altele. Li tot timpul demonstrației, echipele căminului cultural din comuna Galicea Mare, au scandat lozincile: „Frunză verde matestat colectivul am format, colectivul să trăiască, viața să ne-o fericească. Haideți fraților cu noi și veți scăpa de nevoi”. La fel și căminul cultural din comuna Poiana de sus, plasa Filiați, în aplauzele pline de entuziasm ale spectatorilor și-a desfășurat programul. Pe lângă tineret și vârstnici căminul din Poiana de Sus a mai organizat și o echipă de rudari. Echipa vârstnicilor s’a evidențiat în mod deosebit. In mijlocul echipei, Gaiță Ion țăran muncitor în vârstă de 62 ani, iar lângă el Maria Jtemi de 56 ani care joacă așa de frumoa și de ușor musternul, de parcă ar avea 19 ani. Deasemenea și celelalte cămine culturale, și-au desfășurat programul in aplauzele mulțimii. După terminarea concursurilor, comisia formată din delegați ai județenei PMR ai secției culturale, ai Comitetului Provizoriu județean și ai Consiliului județean cultural, au înmânat diplomele căminelor culturale, în raport cu activitatea depusă. Astfel premiul întâi a fost obținut de căminul cultural din comuna Gaîliea Mare și căminul cultural din Poiana de Sus; premiul doi căminul cultural din comuna Gogoșu și căminul cultural Livezi; premiul trei, căminele culturale Bratovoești, Breasta și Țugui; premiul patru, căminul cultural din Barza, Măceșul de Jos; premiul cinci, Sirnnia și Băilești; șase, Coțofenii din față și Stoina; șapte, temeliele de sus; opt, Balta Verde și premiul nouă Calafatul. 1 FOTAGIE CRĂCIUN fărăîîîinca muncitoare din Trociiești Du] §£ pregătește pentru sns finanțările primoâvare înțelegând importanța deosebită ce o au împsnânțările de primăvară pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, țăranii săraci și mijlocași din comuna Trocești județul Dolj, au trecut la o serie de pregătiri în vederea acestora. Pentru a se vedea puterea de încolțire a semințelor ce vor fi puse în pământ în primăvară, au luat ființă în comună 3 centre de germinație, fiecare având câte un responsabil. Deasemeni s’au mai format și centre de reparat unelte agricole, fiecare centru având lista de prețuri pentru reparatul acestora, întocmită de Comitetul Provizoriu în spiritul luptei de clasă. Pentru a se duce o muncă cât mai rodnică, s’a împărțit satul in 6 sectoare, in cadrul cărora s’au ținut ședințe cu țăranii muncitori, arătându-li-se marea însemnătate a însămânțărilor de primăvară, precum și sarcinile cantitative și calitative ce le au decim la bun sfârșit in această campanie. VASILE ARISTIDE coresti. Ii întreprinderea „spic «i öráa" @fi len Hints trei școli cu caracter politic La fabrica de biscuiți „Spic de grâu” din Craiova au luat ființă 3 cursuri având ca scop ridicarea nivelului politic și cultural din această întreprindere. Primul curs îl urmează membrii de Partid, al doilea cars este pentru pregătirea de agitatori fiind urmat de sindicaliști, în număr de 16 muncitori, iar al treilea curs este de Politică curentă și se ține cu 22 de tovarăși. In acest fel se face și în această fabrică un pas înainte pentru pregătirea muncitorilor: din punct de vedere ideologic, politic și cultural. , BELU MARIN Coresp. o școală de calificare protestabilă la Sf. Af. C Craiova Pentru a forma cadre profesionale cât mai multe ți cât mai bine pregătite St. U.C. din Craiova, a deschis în cursul lunei Ianuarie, o școală de calificare, ce funcționează la cantina Stațiunii. Cei 53 de cureișt au fost recrutați dintre elementele cele mai înaintate și active ale St. U. C.-ului. Ei sunt repartizați, în două clase, după specialități Programul cursurilor cuprinde o serie de prelegeri în legătură cu evoluția omului șii a societății, precum și cu materialul de specialitate. La această școală sunt și unele greutăți cum este de pildă localul nepotrivit, cursiștii stând înghesuiți , mese, fără tablă și nici becuri suficiente. Lipsurile semnalte mai sus trebuiesc lichidate cât mai repede, deoarece dăunează bunul mere al școlii, din care se vor recruta viitorii mecanici de șantier, viitoareie ,• cadre ale socialismului. I P. CIOCAN Corespț. Deschiderea Școalei de calificare profesională de la fabrica Electro-Putere Pentru ridiarea nivelului tehnic profesional, al muncitorilor, la fabrica „Electro-Putere” din Craiova s-a deschis prin grija Partidului o școală de calificare pentru specialăți de turnătorie, sudură și lăcătușerie. Cursurile sunt urmate de 150 elevi, tineri muncitori din fabrică. Deschiderea cursurilor a fost făcută de tov. director Dârstaru care a arătat grija pe care Partidul o poartă muncitorilor și importanța școlilor de calificare. In continuare tov. Chera, președintele sindicatului a arătat cum în trecut muncitorii erau ținuți în întuneric de către clasele burghezo-moșierești numai pentru a-i putea exploata mai ușor. Elevii și-au luat angajamentul de a urma cu regularitate cursurile și de a-și însuși cunosștiințele necesare ridicării nivelului tehnic profesional / MIHAI TRAIAN Coresp. „MITA" CHIABURULUI La Comitetul Provizoriu al comunei Ișalnița județul Dolj, s’a strâns încă de dimineață destulă lume. Cei mai mulți au venit după treburi, alții să mai afle noutățile ce au venit cu ziarele. In biroul președintelui, tov. Marin Croitoru vice-președintele Comitetului lucrează la întocmirea unei situații. In birou nu mai e nimeni. Toți ceilalți s’au dus în camerele învecinate. Prin ușa biroului își face deodată apariția finul rotofei, bine îmbrăcat, cu cisme de fuft și căciulă neagră proaspău luată dela blănar. — De-o fi căutând chiaburoiul Calceni la Comitet, își zise în gând Marin Croitoru. Insă fără a-i lăsa timp să se gândească, chiaburul Constantin Cruceri zis Neață s’a și apropiat de masă și a început a-i da cu gura: — Marine în sus, Marine în jos, ce mai e nou, ce-ți mai face nevasta, și tot așa. Apoi deodată, după ce privi împrejur cu ochi speriați chiaburul zisei — Marine, știi de ce venii? SoOde-mS și pe mine la casa de porumb, că-ți voi da și eu ceva că cameră striiem, și apoi tu ești sărăcan. Știi tu gașele mele de acasă. Și zicând acestea chiaburul a băgat mâna un buzunar și a prins a foșni la hârtii. — Zi ași, chiabururile, acum când ni-ți mai merge cu nimica, vrei să mă mituești?, strigă odată Mărin, de îngălbeni chiaburul pe loc. — Ia veniți încoace oameni buni, să vedeți ce târg pune la cale chiaburul, mai strigă Marin prin deschizătura ușii, către cei din odăile vecine. Când toți s’au adunat, Marin Croilom le-a povestit tărășenia, și felul cum chiaburul a încercat să-l miluiască. După ce a fost demascat în felul acesta, chiaburul verde de necaz a luat-o încetișor către ușe. — Să-ți păzești bine pielea chiabururile, că o să dai de drum intro zi! Acuma mi-ți mai merge să mituești organele comunale cum făceai înainet Pe drum chiaburul mergea și fierbea de necaz: „Ce scatoalce o să-i trag eu muierei.... l-am spus eu de dimineață că o să iasă pe dos. Brem de nu m’ar băga la intrd.««nscB, că așpia sunt în stare să fat ’ HELEANU