Inainte, iunie 1950 (Anul 7, nr. 1667-1692)

1950-06-01 / nr. 1667

Ziua Internațională a Copilului A treia sesiune a Consiliului P.D.I.F. care a avut loc la Mos­cova spre sfârșitul anului trecut a hotărât ca ziua de 1 Iunie să fie declarată ca zi internațională a copilului și chiamă femeile din lumea întreagă să lupte pentru pace, pentru viața copiilor lor. Din toate bunurile, pe care omenirea le are de apărat — în fața furiei criminale a imperialis­mului muribund, dar încă peri­culos — bunul cel mai de preț este fără îndoială pacea, care asigură omenirii o viață mai bună.­­ Cu prilejul acestei consfătuiri Nadej­da Mihailovna Parifonova, vicepreședinta Comitetului Anti­fascist al femeilor sovietice a spus: „Viitorul aparține copii­lor. Noi vrem ca acest viitor să fie fericit. Pentru aceasta este nevoe de pace — de o pace trainică și îndelungată. Să tran­sformăm Ziua Internațională a Copiilor într’o zi de mobilizare a tuturor forțelor democrate din lume, pentru apărarea copiilor”. Cu prilejul desbaterilor s’a o­­­glindit clar atitudinea a două lumi. Pe de o parte lumea pu­ternică și luminoasă, cu o viață nouă, in care domnește drep­tatea, fericirea, egalitatea în drepturi, în care trăiesc și în­vață copii voioși. Este lumea Uniunii Sovietice și a țărilor de demnocrație populară. Pe de alta parte este lumea țarilor capitaliste, a Statelor U­­nite, Angliei, Italiei, Spaniei, etc. Lumea suferințelor si a rău­■3 V,­lui. Acolo domnește șomajul, sărăcia, nedreptatea; acolo co­piii celor ce muncesc nu au po­sibilitatea să învețe, suferă și se îmbolnăvesc din cauza lipsu­rilor. In marea Țară a Socialismu­lui Statul Sovietic a asigurat o viață fericită tuturor copiilor. In nicio altă țară din lume femeile­­mam­e și copiii nu sunt înconju­rați de o asemenea grijă. Lupta pentru fericirea copiilor, grija deosebită pentru ei este o lege de bază a țărilor de democrație populară, țări care merg ferm pe drumul arătat de Uniunea Sovietică. Sub conducerea și îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, ocrotirea mamei și a copilului în țara noastră a devenit una din principalele preocupări ale Gu­vernului țării și a tuturor orga­nizațiilor de massă. In Constitu­ția PZPR sunt cuprinse articole speciale care garantează pe de­plin protecția mam­ei și copilului și care asigură învățământul ge­neral și de specializare pentru copiii celor ce muncesc. In trecut ocrotirea mamei si­­ a copilului nu constituia o preo­cupare a regimurilor burgheze­­morș­ierești. Crunta exploatare a femeii muncitoare din fabrici sau de la 6ate a fost una din principalele cauze ale mortalității infantile la noi în țară. Mama e­­puizată de muncă, stoarsă de­­ puteri și adesea bolnavă, năștea copii debili, cu puțini sorți de supraviețuire. Grija pentru ocrotirea mamei și copilului în țara noastră, a fost una din preocupările de că­petenie ale Partidului clasei muncitoare chiar din primele zile ale eliberării țării noastre de sub jugul fascist, de către glo­rioasa Armată Sovietică. In condițiile regimului de de­mocrație populară s’a început î­­mediat lupta aprigă împotriva mortalității infantile, pentru cre­area primelor ereșe, a primelor cămine de zi, dispensare, orfeli­­­­nate. Copiii atât de crunt lo­viți atât fizic cât ș­i moral de regimurile vitrege din trecut, au fost salvați­­ și redați vieții. Azi, după peste 3 ani d­c­ e­­liberare, vedem cum sub ochii noștri această preocupare devin­e mereu mai largă. Organizația UFDR a înțeles sa se încadreze în această luptă, urmând drumul trasat de Par­tid, contribuind din plin la crea­rea unei vieți mai bune copiilor noștri. In județul Dolj grija pentru copii este una din preocupările de frunte. Prin centrele de lupte înființate, s’au distribuit în cursul ultimului an 853.420 rații de lap­te, împreună cu zahăr, gris, unt și marmeladă. Peste 400 de co­pii de muncitori, au fost trimiși la case de odihnă sau în sta­țiunile balnaeo-climaterice, du-li-se și diferite obiecte dân­­de îmbrăcăminte. Pentru sprijinirea căminelor de zi și a grădinițelor sezoniere s’au muncit voluntar de către femeile încadrate în UFDR, toa­te terenurile virane care au fost transformate în grădini de zar­zavaturi. In gările principale din cu­prinsul județului nostru au fost create câte o „Casa Mamei și Copilului” unde femeile cu copiii se pot odihni având la dispoziție căldură și hrană. Pentru a asi­gura o sănătoasă desvoltare a copiilor s-au creat salarii, tere­nuri verzi și 21 grădinițe se­zoniere, unde copiii primesc o educație constructivă, o îngrijire deosebită și mâncare suficientă, dându-se astfel posibilitate ma­melor muncitoare să poată lucra în liniște și cu mai mult avânt pentru sporirea producției și pro­ductivității muncii. In trecut, mai ales la țară, femeile erau nevoite să nască în condiții jalnice, adesea chiar pe câmp. Azi în cele 10 case de naștere și maternități din cu­prinsul județului nostru femeile pe cale să devină mame primesc o îngrijire deosebită. Anul aces­ta 675 femei au născut in cele mai bune condițiuni. O grijă deosebită s’a mani­festat în domeniul sanitar, du­­cându-se muncă de lămurire din casă în casă ca țărancele mun­citoare să-și aducă copiii spre a fi vaccinați pentru prevenirea bolilor. In județul nostru s’au dat 226.530 consultații gratuite pentru copii și mame. Totodată s’au distribuit și medicamentele necesare. O cale largă și luminoasă s’a deschis in fața copiilor oameni­lor muncii din Patria noastră, înconjurați de grija Partidului, a Guvernului, de dragostea între­gului popor muncitor, copiii răs­pund cu entuziasm și participă cu însuflețire la construirea vie­ții noui, obținând succese în în­vățătură, arătându-și marea lor dragoste pentru școală. Astfel crește și este educată tânăra generație din țara noas­tră. Prin lupta eroică a clasei muncitoare condusă de Partid, a fost cucerită pentru această generație, o copilărie fericită și calea spre un viitor strălucit. Acest viitor însă trebue apă­rat împotriva uneltirilor crimi­nale ale imperialiștilor englezi și americani ațâțători la războae, care vor să-l înnece într’o bac de sânge. Ziua Internațională a Copilului trebue să mobilizeze și să antreneze toți oamenii muncii din țara noastră, alături de toți cei ce muncesc din întreaga lume, în lupta perstax pace, pen­tru ocrotirea copilului spre a-i asigura condiții de viața mai bune. In această zi, pretutindeni, mamele vor cere dreptul la via­tă, la sănătate, la învățătură, pentru toți copiii din lume. GRIHANA GEORGETA activistă a Județenei UFDR Dolj PROLETARI DIN TOATE ȘI AL COMITETULUI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOI PROVIZOR JUDEȚEAN 5­­OȚJ ANul VII. NR. 1667 4 PACINI 4 LEI Joi 1 Iunie­­ J Vom face bine și la timp recoltarea ca să nu se piardă niciun bob Marți dimineață se strânseseră la Comitetul Provizoriu din co­muna Gogoșița-Dolj, o ceată de țărani muncitori pentru a în­treba și a se sfătui cu cei din comitet asupra Decretului pentru stabilirea regimului de cole­ctări. Pe pagina I-a a ziarului „Scân­teia” din 27 Mai este tipărit cu litere mari Decretul. Aci, s’au oprit ochii țăranilor muncitori veniți la comitet. După ce as­cultară cu însuflețire rând pe rând articolele prevăzute în De­cret, ochii țăranilor se opriră a­­supra clișeului care reprezintă pe colectiviștii de la „Slobozia- Mândra”, strânși pentru a stu­dia hotărîrea Partidului și Gu­vernului, privind pregătirea executarea la timp a strângerii re­și­coltei și executarea planului de colectări pe anul 1950. Ridicându-se de pe bancă, ță­ranul mijlocaș Marin C. Dimieru, cu 5 ha. de pământ a spus: să f iMi primii la strânsul recoltei, să întreținem culturile, să nu ne culcăm pe urechea că dacă re­colta este bună, cu asta e gata. Dacă mâine grâul va fi un plârgă bun de seceriș, să-l secerăm. Să nu-l lăsăm să treacă și să se scu­ture ca în anul trecut. — Da, ai dreptate tovarăș ® Marine — a răspuns țăranul să­rac Tută Gheorghe. Eu unul sunt sărac, și după ce am văzut Ho­­tărîrea și Decretul cu privire la recoltare și colectări, mă soco­tesc că sunt scutit și de aceea trebue să întăresc vigilența îm­potriva chiaburilor așa cum este Florea Constantinache cu 34 po­goane, batoză și locomobilă care caută in orice moment să ne în­curce treburile. — Noi trebue să veghem, să nu-i lăsăm să se miște deloc, pentru a face in cele mai bune condițiuni muncile de recoltare și tineriș — spune țăranul mij­locaș Mirc­ea Tran­că. Trebue să ne ajutăm. Eu îmi iau angaja­mentul ca să ajut cu carul meu și pe alți țărani săraci care nu au cu ce căra grâul. Ion C. Neacșu, președintele Comitetului Provizoriu și-a luat angajamentul ca împreună cu secretarul organizației de Partid și cu comitetul lărgit să identi­fice de pe acum ariile de treer. Ne vom îngriji — a spus el — ca pe ariile fixate să fie butoaie, găleți, furci, și pompe de incen­diu, pentru a stăvili orice înce­put de incendiu. Ceata de țărani muncitori a ieșit din Comitet, pornind spre cooperativă unde se descărca din căruțe, coase, seceri și furci, ne­cesare­ acestei campanii. — Ve­z­i voi, cum c­a a mun­citoare de la orașe, are grija de noi, și ne-a trimis din timp u­­neltele de care avem nevoie? —, spuse agitatorul Ion Beșliu. Și noi trebuie să ne străduim, să avem grijă de recoltă, să în­grijim ariile ca pe ochii din cap. Grâu mult și de calitate supe­rioară înseamnă pace. Să spi­cuim, să nu rămână în urma se­ceri! nici un "bob! AUREL FIîI GLOIU De la Cabinetul de Partid de Partid de pe lângă Județean PMR Dolj, a­­zi începând de azi, joi 1­950, se dau consultații tutu­­propagandiștilor sau elevilor Ailor de Partid precum și tuturor celor care doresc să se documen­teze în anumite probleme politico­­ideologice. Consultațiile se dau în fiecare săptămână, Marțea, Joia și Sâmbăta. MAREA ADUNARE NAȚIONALA A VOTAT LEGEA CODULUI MUNCII — închiderea Sesiunii Marii Adunări Naționale — Ședința de Marți dimineața a Marii Adunări Naționale s’a deschis la ora 10 sub președinția tovarășului general - maior C. Donc­ea. Pe banca Prezidiului se aflau: Acad. Prof. Dr. C. I. Parhon, Profesor P. Constan­tinescu- lași Ion Niculi, Marin Florea Ionescu și alți membri ai Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale. Pe banca ministerială erau prezenți: Dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Va­sile Luca, I. Chișinevschi, Chiviu Stoica și alți membri ai Gu­vernului. Intrarea în incintă a membri­lor Prezidiului Marii Adunări Naționale și ai Guvernului a fost salutată cu îndelungi aplauze. Intrându-se in ordinea de zi, s-a continuat discuția generală cu privire la proectul de lege a Co­dului­ Muncii. Au luat cuvântul tov­ depu­tați: Tóth Géza, B. Feldman, I. Cozma, I. Soltuțiu, Szabó Etel, Rozalia Moldovanu, Lucreția Tu­­lucan, Gheorghe Calcan și I. Tă­­bârcă. După c­e Marea Adunare Na­țională a votat luarea în consi­derare a proectului de lege,­­­es­baterile au continuat sub preșe­dinția tovarășului M. Music, vi­­ce-președinte al Biroului Marii Adunări Naționale. Tov, deputat Nichifor Stere, în calitate de raportor, a citit ar­ticolele cu modificările aduse în comisiune. Trecându-se la vot, Marea Adunare Națională a votat în u­­nanimitate proectul de lege pen­tru Codul Muncii. După o scurtă pauză, la ora 14,15, ședința s’a redeschis sub președinția tovarășului general­­maior D. Doncea. S’a luat in discuție proectul d­e lege pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naționale în intervalul dintre cea de a 6-a și cea de a­­ 7-a sesiune. Raportorul proectului de lege, tov, deputat Gh. C. Stere a dat citire raportului comisiei. Pro­ectul a fost votat de Marea A­­dunare Națională. Tovarășul general-maior C. Doncea, președintele Biroului Marii Adunări Naționale, a închis apoi lucrările sesiunii. Ședința ei a ridicat la orele 14,45. (Citiți legea în pagina 4-a), Expunerea tovarășului Gh. Apostol asupra Codului Muncii In­­edin­ a Marii Adunări Naționale In ședința de Luni după a­miază a Marii Adunări Naționale, deschizându-se discuția generală asupra proectului de lege al Co­dului Muncii a luat cuvântul tov. Gh Apostol, președintele Con­federației Generale a Muncii. Tovarășe și tovarăși Deputați. Proectul de Cod al Muncii pe care-l prezentăm astăzi spre des­­batere și aprobare Marii Adu­nări Na­ționale, constituie un e­­veniment d­e mare însemnătate pentru poporul nostru muncitor. El este rezultatul firesc al lup­telor clasei muncitoare în alian­ță cu țărănimea muncitoare care sub conducerea P. C. R., a smuls puterea politică din mâinile bur­gh­ezo-moșierimii și a făcut cu putință realizarea adâncilor tran­sformări politice și economice care au deschis poporului nostru muncitor, calea construirii socia­lismului. Proectul de Cod al Muncii —­­spune tov. Gh. Apostol — li­chidează legislația burghezo-mo­șierească, consacră cuceririle e­­conomice și politice ale clasei muncitoare și asigură reglemen­tarea juridică a muncii socialis­te in țara noastră. SI asigura folosirea drepturilor statornicite de Constituția Republicii noastre, contribue la organizarea socia­listă a muncii, la creșterea pro­ductivității muncii, la întărirea disciplinei socialiste in muncă, indispensabilă pentru desvoltarea planifficată a economiei, la folosi­rea rațională și planificată a for­ței de muncă, asigurând toto­dată creșterea bunei stări mate­riale și culturale a oamenilor muncii. Făcând un istoric al așa zisei legislații muncitorești din trecutul țării noastre, tov. Gh. Apostol arată că aceasta garanta dreptul de stăpân din partea pa­tronilor asupra mijloacelor d­e producție și a forței de muncă a proletariatului. Astfel, ne pu­tem da și mai bine seama ca noul Cod al Muncii nu este o continuare a vechii legislații, ci constitue ceva nou, calitativ deo­sebit, o legislația de tip socialist. Legis­lația burghezo -moșierea­scă era un instrument de asu­prire al celor ce muncesc. Ea prevedea chiar și pentru copiii între 12—14 ani, 14 ore de mun­că pe zi. De aceea, — arată în continuare tovarășul Gh. Apos­tol — că oamenii muncii din țara noastră — cărora li s’a cons­imțit prin Constituția R. P. R. drepturi la muncă, la odihnă și învățătură — și cărora prin pre­zentul Cod al Muncii li se garan­tează durata normală a timpu­lui de lucru la 8 ore pe zi, — nu trebue să uite niciun moment exploatarea nemiloasă a capita­liștilor care nu recunoșteau ni­cio limită a timpului de lucru și care impuneau muncitorilor con­diții ucigătoare de muncă. Trecând în revistă lupta dâr­­ză și neînfricată dusă de clasa muncitoare, tov. Gh. Apostol a­rată că primele sindicate au luat ființă sub influența revoluției ruse din 1905. In focul lu­­ptei împotriva ca­pitalismului și a trădării social­­democrației —• arată tov. Gheor­ghe Apostol — s-a născut în a­­nul 1921 Partidul Comunist din România, Partid de avantgiardă al clasei muncitoare. Crearea și activitatea P.C.R. a dat un nou impuls mișcării sindicale și acțiunilor revendica­tive ale muncitorilor. Tov. Gheorghe Apostol ex­pune lupta dusa de clasa munci­toare, sub conducerea Partidului Comunist din România împotriva subjugării țării de către impe­rialiști, enumerând șir­ul de legi de discriminare șovină și rasială date de guvernele­ burghezo-mo­șierești dintre 1924—1940, care urmăreau abaterea oamenilor muncii de la lupta unită împo­triva exploatatorilor, desbinarea (Continuare in pag. 3,­a) SĂ APĂRĂM COPIII Apelul Comitetului Internațional pentru pregătirea zilei de 1 Iunie» Ziua Internațională a Copilului In numele a sute de milioane de bărbați și femei, purtătorii de cu­vânt ai mamelor, ai tinerilor, ai oa­menilor muncii chemăm pe toți a­­cei care privesc cu îngrijorare si­tuația și viitorul copiilor să se a­­lăture de noi pentru a apăra și salva copiii. Groaza d­e bomba atomică a­­pasă asupra vieții a milioane de ființe; cei care amenință cu ea nu se mulțumesc cu faptul că astăzi există milioane de orfani de răz­boi, ei grăbesc pregătirea unei noi catastrofe mondiale, și ca un preludiu la masacrul general, el seamănă groaza prin războaiele coloniale în mai multe țări din Asia. Acolo unde creditele militare au precădere asupra bugetelor desti­nate ocrotirii noilor generații, co­pilul este păgubit de ajutorul pe care societatea este datoare să i-l dea. Mizeria în familie și șomajul cresc, copiii suferă de lipsurile și de nesiguranța care vor lăsa ur­me adânci în viața lor de­ mai târziu. Propaganda de război se infiltrează­ pretutindeni, desvoltând­ spiritul de gangsterism și ură de rasă. Milioane de copii, jerbia bo­lilor, a foametei, a unei mizerii înspăimântătoare sunt­ exterminați în țările coloniale și dependente din Asia și din Africa. Milioane de copii muncitori chinuiți de mun­ci istovitoare mor extenuați de la vârsta de 6 ani, doborîți de o cruntă exploatare. Copiii au asupra societății drep­turi sacre, deoarece ei vor face lumea de mâine. Și această lume va fi făurită potrivit cu ceea ce so­cietatea le va permite să dobân­dească. Prin Charta Națiunilor Unite, 60 de națiuni semnatare s-au angajat să ocrotească copilul, să-i asigure dreptul la educație, dreptul la de­plina sa desvoltare, s’au angajat să ferească generațiile viitoare de flagelul războiului. Popoarele, toți bărbații și toate femeile de bună credință, au datoria să ia cu în­­drăsneală în mâinile lor apărarea acestor înalte principii, oriunde a­­ceste principii sunt călcate în pi­cioare. Copiii nu-și pot apăra singuri drepturile, mamele, părinții, tinere­­tul toate colectivitățile, toate orga­nizațiile internaționale, naționale, locale și corporative din lumea în­treagă au datoria să se unească pentru a impune pacea și pentru a asigura copiilor o viață fericită. Femei, tineret, oameni ai muncii, veniți alături de noi, pentru a par­ticipa la Ziua Internațională a Co­pilului, 1 Iunie, și pentru a pregăti Conferin­';:­ Internațională a Copi­lului, , pentru dreptul la viață, pen­tru dreptul la sănătate, pentru dreptul la învățătură, la o educația democratică pentru toți copiii din lume.

Next