Inainte, octombrie 1953 (Anul 10, nr. 2691-2716)

1953-10-01 / nr. 2691

- K — ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.— I­L­și AI SFATULUI POPULAR REGIONAL CRf­­OVA , Anul IX Nr. 2691 Joi 1 OCtombrie 1953 I 4 PAGINI — 20 BANI Să intensificam pregătirile pentru iarnă în întreprinderi Oamenii muncii din regiunea Craiova au întâmpinat cu multă satisfacție Hotărîrile partidului în vederea dezvoltării economiei na­ționale și realizarea într-un timp apropiat a unei serioase îmbună­tățiri a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. In actualele condiții ale dezvolt­tării economiei noastre, când oa­menii muncii duc o luptă hotărîtă pentru realizarea sarcinilor planu­lui de stat înainte de termen, pro­blema pregătirilor pentru iarnă prezintă o importanță cu totul de­­­osebită. Felul în care va fi realizat pla­nul în primele luni ale anului 1954, va influența într-o mare măsură întreaga desfășurare a luptei pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an viitor. Iată de ce trebuie acordată din timp toată a­­­tenția pentru rezolvarea multiple­­­lor probleme legate de asigurarea bunei desfășurări a procesului de producție în Întreprinderi, in tim­pul lunilor de iarnă. Faptul că în marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Cra­iova, pregătirile de iarnă au ajuns într-o fază avansată, demonstrează că conducerile respective și colec­tivele de muncă au înțeles impor­­tten­ța sarcinilor ce Ie revin în a­­ceastă privință. Ritmul acestor lu­crări trebue însă grăbit, folosindu­­se pentru aceasta din plin timpul favorabil. Unul din sectoarele industriale asupra căruia intemperiile iernii influențează cel mai puternic, este sectorul construcțiilor. Sub regi­murile trecute, lucrările de cons­trucții se întrerupeau în timpul iernii, din care cauză muncitorii constructori îngroșau rândurile șo­merilor. Folosirea înaintatelor metode de lucru și a tehnicii sovietice, au dat posibilitate constructorilor noștri să continue cu succes și în timpul iernii lucrările de pe tot mai multe șantiere. Un exemplu demn de ur­amat îl constitue trustul „6 Con­strucții” Craiova, unde avându-se în vedere experiența anilor prece­denți, anul acesta s-a trecut din timp la luarea măsurilor necesare pen­tru ca majoritatea lucrărilor ex­terioare și în special lucrările de zidărie, acoperișuri, etc., să fie executate în timpul prielnic ce a mai rămas, restul lucrărilor inte­rioare urmând a fi executate în timp de iarnă. Comisia de ingineri și specialiști din cadrul trustului, studiază împreună cu conducătorii șantierelor posibilitățile optime de continuare a procesului de produc­ție pe timp de iarnă, alcătuind tot­odată demersurile pentru executa­rea proiectelor de organizare a șantierelor pe timp de iarnă. Pentru a sprijini pe mun­citorii constructori, conducerea trustului a luat măsurile necesare de întocmirea unor devize necesare pentru iarnă, care ,vor fi înain­tate beneficiarilor. Cu scopul de a asigura munci­torilor de pe șantiere condițiuni de muncă și viață tot mai bune, conducerea întreprinderii construc­ții de căi ferate Craiova, a luat măsuri de a le procura la timp haine de protecție, combustibilul necesar și de a executa reparațiile generale și curățenia în toate gru­purile sociale de pe șantiere. Sec­ția alimentară din cadrul între­prinderii a luat de asemenea mă­suri pentru construirea depozitelor necesare păstrării alimentelor pe timp de iarnă. Conducerea I.C.C.F. (întreprinderea de construcții de căi ferate) Craiova a luat hotărîrea de a extinde în massă metodele înaintate la prepararea betoanelor pe timp de iarnă, la lucrările de zidărie, etc. Intense pregătiri în vederea pe­rioadei de iarnă fac și colecti­­­­vele fabricii „Electroputere”, me­talurgia 2 Noembrie­­ Craiova etc. Colectivul grupei de clădiri a serviciului de exploatare a căilor ferate din cadrul direcției regio­nale C.F.R. Craiova, a reușit ca printr-o bună organizare a muncii să termine în cursul lunei Septem­brie ultimele pregătiri pentru iar­nă în stațiile Cernele, Jiul, Podari și Sălcuța, iar în prezent se lu­crează în stațiile Portărești, Ișal­­nița și Segarcea. Dar nu toate colectivele de conducere ale întreprinderilor și fabricilor din regiunea Craiova s’au preocupat de a creia mun­citorilor condițiuni optime de mun­că pentru perioada de iarnă. Prin­tre acestea se află conducerea fa­bricilor unite „Partizanul” Craiova, care a investit însemnate sume de bani necesare construcției unei ma­gazii pentru lucrul de iarnă, dar care datorită lipsei de preocupare a conducerii, executarea acestei lu­crări a fost abandonată, rămânând doar fundațiile turnate. Tot astfel, conducerile tehnico - administrative de la fabrica de textile „Indepen­dența”, Depoul C.F.R. Craiova și altele, nu au luat măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor le­gate de pregătirile pentru iarnă. Este necesar ca pretutindeni un­de pregătirile de iarnă privind cre­area condițiilor de muncă ale oa­menilor muncii au întârziat, con­ducerile întreprinderilor respec­tive să ia de urgență măsuri me­nite să lichideze lipsurile respec­tive. Pentru aceasta trebuesc repa­rate acoperișurile, ușile și feres­trele atelierelor și căminelor fabri­cilor și șantierelor, trebuesc revi­zuite instalațiile de încălzire, asi­gurate haine călduroase pentru sa­lariați, care prin natura muncii lor lucrează sub cerul liber (paznici, încărcători, frânări, acari, etc.). Un rol important în această pri­vință revine sfaturilor populare. Organele locale ale puterii de stat pot ajuta conducerile administra­tive ale întreprinderilor în rezol­varea celor mai multe sarcini le­gate de pregătirile pentru iarnă. Repararea drumurilor de acces spre întreprinderi, grija pentru buna ca­zare a muncitorilor și tehnicieni­lor, sprijinul dat aprovizionării cu alimente și combustibil, iată cât de variate îndatoriri revin sfaturilor populare în problema pregătirilor de iarnă, îndatoriri care trebue să treacă pe primul plan al preocu­pării lor. Conducerile fabricilor și între­prinderilor răspund de îndeplini­rea planurilor în unitatea lor. In perioada actuală acestea au datoria să supravegheze îndeaproape mun­ca serviciilor de aprovizionare, in­vestiții, mecanicului șef, etc., ast­fel ca toate problemele legate de pregătirile pentru iarnă să fie re­zolvate in bune condițiuni. Cabinetele tehnice trebue să poarte o strânsă legătură cu mun­citorii, maiștrii, șefii de secții și inginerii, ajutându-i pe aceștia în dezvoltarea inițiativei creatoare la locul de muncă, în găsirea și utili­zarea la maximum a resurselor in­terne existente în întreprinderi­ —■ mijloace pentru înlăturarea tuturor greutăților pe care le-ar putea pro­voca procesului de producție in­temperiile iernii. Cu sprijinul și controlul perma­nent al organizațiilor de partid și al comitetelor sindicale, trebue să se asigure muncitorilor condiții op­time de lucru in timpul iernii, să se organizeze munca de așa natură, astfel ca unitățile noastre socialiste să intre în iarnă pregătite, spre a putea face față cu cinste sarci­nilor ce le revin în lupta pentru creșterea bunei stări materiale și culturale a celor ce muncesc. I In interiorul ziarului: ~ Viața U.T.M. Pregătiri in ve­derea deschiderii noului an de în­­­vățământ politic. (pag. 2-a).­­~ Foileton. Cu căruța la dispo­­ ziție... (pag. 2-a).; — Să fie respectate hotărîrile sesiunii. (pag. 2-a). — Din experiența P­ C.U.S. Co­muniștii — organizatorii întrecerii între cultivatorii de bumbac, (pag. 3-a). — Pentru o recoltă bogată. E­­xemplul colectiviștilor din comuna Dessa. (pag. 3-a). — Pe teme actuale­. Spre o înaltă productivitate a muncii, (pag. 3-a). — In Adunarea Generală O.N.U.­ (pag. 4-a). — Partea americană reține eu forța numeroși prizonieri, (pag. 4-a). — Conferința partidului laburist, (pag. 4-a). — Ziarul burghez­ăn Le Monde)­ critică politica S.U.A. (pag. 4-a); SA MUNCIM PENTRU O ÎNALTA PRODUCTIVITATE LA FIECARE HECTAR! Chemarea la întrecere patriotică a țăranilor muncitori din comuna Urzicuța, raionul Băilești, regiunea Craiova Din inițiativa organizației de bază și a comitetului executiv al sfatului popular. Duminica trecută a avut loc în comuna Urzicuța, raionul Băilești, regiunea Craiova, o a­­dunare obștească cu prilejul căreia s’au discutat sarcinile ce revin oa­menilor muncii din agricultură a­­cum, in campania muncilor agri­cole de toamnă, în lupta pentru sporirea producției agricole. Președintele comitetului execu­tiv al sfatului popular comunal, tov. Gh. Săpăceanu, a vorbit des­pre realizările obținute de țăranii muncitori din comună la vnsămân­­țările de primăvară, la seceriș și ticeriș. Atât în primăvară cât și în vară comuna Urzicuța a fost prima pe raion. Numeroși țărani muncitori au obținut producții spo­rite de cereale, peste 2000 kg. la ha. „Avem posibilități ca să ob­ținem producții și mai mari în anul care vine —­­a spus, tov. Să­păceanu. Partidul și guvernul ne-au dat putința să schimbăm sămânța cu sămânță de soi, să putem face lucrări cu S.M.T.” Tov. Marian Ciuchia, tehnician agronom la sfatul popular raional, a vorbit țăranilor muncitori des­pre importanța aplicării regulilor agrotehnice, dând exemple concrete de țărani din comună care au ob­ținut recolte sporite, datorită fap­tului că au aplicat regulile agro­tehnice. Printre cei înscriși la cuvânt a fost și țăranul muncitor Ștefan Stancu. Luând cuvântul, el a pro­pus adunării obștești să cheme la întrecere patriotică toate comunele din regiunea Craiova pentru ter­­­minarea la timp a recoltării cultu­rilor de toamnă și a însămânță­­rilor, pentru folosirea din plin a metodelor agrotehnice indicate de agrominim și obținerea unor recolte sporite în anul viitor. Propunerea țăranului muncitor Ștefan Stancu a fost primită cu aplauze puternice de către întreaga adunare. Ceilalți țărani muncitori care au mai luat cuvântul: tov. Ion D. Iordache din satul Urzica Mare, leu Aurel din satul Ionele, Con­stantin Dobrescu, Florea Miu, Ma­rin Spiridon și alții au susținut cu căldură propunerea tov. Ștefan Stancu și au făcut propuneri pre­țioase pentru îmbunătățirea anga­jamentelor întrecerii patriotice." Astfel, tov. Ion D. Iordache a pro­pus ca toți țăranii muncitori să însămânțeze cu semănătorile. Tov. Ion Aurel a propus ca un punct din întrecerea patriotică să fie an­gajamentul de a se folosi numai sămânță selecționată. Totodată, vorbitorii au criticat unele lipsuri ale sfatului popular comunal în organizarea muncilor agricole de toamnă. S’a criticat, de pildă, faptul că tinoarele n’au fost repartizate pe sectoare, ci la un loc, ceea ce îngreunează munca țăranilor muncitori din comună. Cooperativa nu s’a îngrijit ca por­­zolatoarele să fie duse la timp la centrele de tratare. Planificarea atelajelor în comună s’a făcut de­fectuos, ceea ce împiedică desfășu­rarea în bune condițiuni a muncii agricole. S’au propus măsuri pent­­ru înlăturarea acestor lipsuri. La sfârșitul adunării s’a citit, în aplauzele însuflețite ale partici­panților, chemarea la întrecere pa­triotică a țăranilor muncitori din Urzicuța adresată tuturor țărani­lor muncitori din regiunea Cra­iova, chemare pe care o publicăm mai jos. * * * Către toți țăranii muncitori din comunele regiunii Craiova "„Noi țăranii muncitori din comuna Urzicuța, Tal­ionul Băilești, regiunea Craiova, răspunzând grijii necontenite pe care o acordă partidul și guvernul sprijinirii gospodăriilor noastre și îmbunătățirii con­tinue a nivelului de trai al celor ce muncesc din patria noastră, suntem hotărâți să depunem toate eforturile pentru a spori tot mai mult producția agricolă. Pentru obținerea unor producții sporite la ha., chemăm la întrecere patriotică toate comunele re­giunii Craiova pe baza următoarelor obiective: 1. Terminarea cât mai grabnică a recoltării tut­turor culturilor de toamnă, in vederea eliberării terenurilor destinate pentru insămânțări. Astfel, recoltarea porumbului o vom termina până la data de 3 Octombrie, a sfeclei de zahăr până la 5 Oc­tombrie. Totodată, vom preda conform contractelor ce le-am încheiat întreaga cantitate de sfeclă și bumbac recoltată. 2. Vom însămânța numai sămânță de bună calitate,1 curățată și tratată, iar pentru complectarea nece­sarului de sămânță de grâu vom schimba la baza de recepție 10 tone grâu. 3. In scopul obținerii unei recolte bogate la hectar vom însămânța întreaga suprafață prevăzută pentru culturile de toamnă numai cu mașinile de semănat. 4. Vom lua toate măsurile necesare pentru real­izarea insămân­ă­lor de toamnă la termenii optimi stabiliți de Ministerul Agriculturii, astfel ca însă­­mănțările pe întreaga suprafață prevăzută a fi în­sămânțată cu culturi de toamnă să fie terminate cu cinci zile mai devreme. — Pentru aceasta, vom folosi la maximum tim­pul prielnic, precum și întreaga capacitate de lucru a mașinilor și atelajelor proprii. Țăranii muncitori care vor termina insămânțarea mai devreme vor ajuta pe țăranii muncitori fără atelaje. Deasemeni, mașinile de semănat vor fi repartizate pe sectoare și tarlale sub supravegherea și grija șefilor de sec­toare și tarlale. — La toate muncile de toamnă vom folosi din plin sfaturile tehnicienilor și inginerilor agronomi, respectând întocmai regulile agrotehnice. 5. In scopul ușurării muncii, al scurtării perioa­dei de insămânțări, precum și al măririi producției la hectar vom executa cu ajutorul S.M.T.-Băilești lucrări in proporție de 15 la sută din întreaga su­prafață a comunei. — Vom forma echipe care să ajute în permanență brigăzile de tractoare, pregătindu-le din timp te­renurile și aprovizionându-le cu sămânța necesară. 6. Pentru asigurarea unei recolte sporite în anul viitor vom executa arături adânci de toamnă pe întreaga suprafață rezervată culturilor de primăvară. — Odată cu efectuarea arăturilor adânci vom în­grașă pământurile cu 1000 tone gunoi de grajd. 7. Pentru a asigura cantități din ce in ce mai mari de materii prime necesare industriei noastre socialiste vom lua toate măsurile pentru mărirea producției la hectar la bumbac, cânepă, in, sfeclă de zahăr, ricin, etc. cu 10 la sută față de anul 1953. — Pentru plantele tehnice vom rezerva cele mai bune terenuri. — Pe întreaga suprafață rezervată plantelor tehnice vom aplica îngrășăminte naturale (gunoi de grajd, etc.) în procent de 100 la sută, în vederea reținerii zăpezii, pentru mărirea u­­midității solului vom lua din timp măsuri de exe­cutare și așezare a parazăpezilor. 8. Vom cultiva 80 ha. cu legume și zarzavaturi în 1954, față de 42 ha. câre au fost prevăzute în plan pe anul 1953. Vom munci neobosit pentru realizarea angajamen­telor luate neprecupețind niciun efort pentru ca alături de frații noștri muncitori de la orașe să con­tribuim la construirea socialismului și la întărirea păcii­ l. In numele țăranilor muncitori din comuna Urzicuța. GHEORGHE SOPUCEANU — Președintele Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Urzicuța. TUDOR BURDUȘEL — Secretarul organizației de bază P.M.R. ION STOLOJANU, MARIN BĂLĂCI, ȘTEFAN STANCU, MARIN SPIRIDON, ION D. IOR­DACHE, AUREL­IGU, — Țărani muncitori fruntași. Din tarile de­­ democrație populară Fapte din reconstrucția Varșoviei Cartierul Praga din Varșovia, si­tuat pe malul stâng al Vistulei, în care altă dată întâlneai locuințe vechi și maghernițe de lemn con­struite la întâmplare, este recon­struit sistematic. După mai mulți ani de construc­ție planificată, noul cartier Praga apare acum sub un alt aspect. Au fost clădite două blocuri cu aparta­mente confortabile. Au fost clădite de asemenea fabrici noi și clădiri de locuințe. Clădirile sunt încon­­­jurate de spații verzi, pajiști și terenuri cu nisip pentru copii. Fa­brica de automobile, atelierele de reparat automobile, fabrica de piese prefabricate, uzina de generatoare electrice și o termocentrală au și intrat în funcțiune. Dezvoltarea culturii orezului în R.P. Albania în Republica Populară Albania a început strângerea recoltei de orez. Suprafețele cultivate cu orez cresc din an în an. Datorită dez­voltării rețelei de irigație, cultura orezului s-a răspândit în Albania și în regiunile unde, înainte această plantă nu era cunoscută. Cea de a VI-a plenară a Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Al­bania, care a avut loc în Martie a.e., a însărcinat Ministerul agri­culturii și colectărilor să extindă suprafețele cultivate cu orez și să îmbunătățească condițiile de culti­­vare a acestei plante. In anul cu­rent suprafața plantațiilor de orez a crescut cu 13 la sută în compara­­­ție cu anul trecut. Datorită intro­ducerii agrotehnicii înaintate au sporit recoltele de orez. Pe când înainte de război se recoltau 16 chintale la hectar, anul trecut s'au obținut 20,6 chintale la hectar, iar pentru anul acesta se prevede de a­semenea o recoltă bogată; Intrun magazin din Budapesta iată un episod petrecut la ra­ionul de confecții pentru copii al „Magazinului cel mare”, din Bu­dapesta. Lăcătușul István Börzsei depusese încă în August 500 forinți acont’ pentru o manta de pick care costa 1556 forinți. El venea tocmai să achite a 2-a rată de 500 forinți. Mare i-a fost surpriza când a aflat că prețul cel nou al hainei este numai de 739 forinți. El a ridicat imediat haina, iar din cei 261 forinți care-i mai rămâneau, a cumpărat confec­­țiuni pentru soția sa. „Fabricat la metalurgia „7 Noembrie“-Craiova“ Când s’a pus problema să se construiască cernătoare mecanice pentru morile din regiune, tehni­cienii dela metalurgia „7 Noem­­brie”, au stat de vorbă cu munci­torii, le-au cerut sprijinul lor, le-au arătat că aceste piese care înainte erau executate numai în străinătate, trebue să se construiască acum la Craiova. — începutul n’a fost ușor — ne spune foarte firesc stahanovistul Knizel Ion. Fiecare muncitor însă dorea ca fabrica noastră să constru­iască cernătoare mecanice și am reușit. Prima serie de cernătoare mecanice va părăsi fabrica în cursul lunii Decembrie. In ultima vreme, pe porțile în­treprinderii au eșit multe camioane încărcate cu grape cu colți, grape flexibile, mașini de împrăștiat în­grășăminte sau mașini de balotat fân. In sute de gospodării agricole, colective, pe terenurile gospodării­lor de stat lucrează acum mașini agricole pe care stă scris: „Fabri­cat la metalurgia „7, Noembrie’s Craiova”. Fiecare muncitor știe că in primele luni ale anului 1954 fa­brica metalurgică Noiembrie” va trebui să livreze primele semănă­tori de sfeclă. In secția strungari­e au început să se construiască pri­mele dispozitive ale semănătorii. Despre realizarea acestui prototip, stahanovistul Pădureanu Florea ne-a vorbit cu multă căldură. — Mașina aceasta — ne-a spus el — o văd de acum construită toți muncitorii din fabrica noastră. Fie­­­care strungar are in închipuirea sa angrenajele mașinii. Am privit împreună cu stahano* * vistul Pădureanu Florea și cu alți muncitori, planurile semănătoarei de sfeclă. Pe planșele de hârtie erau desenate o serie de piese sec­ționate, care de care mai compli­cate. Am citit atunci pe fața șira­­hanovistului dragostea față de mun­că, dorința de a realiza. Am văzut aceeași expresie de hotărire și pe fețele muncitorilor din jur și din clipa aceea am fost siguri că așa cum prevede planul, in primele luni ale anului 1954 dela meta­lurgia „% Noembrie’­ t vor porni pe ogoarele patriei noastre pri­mele semănători de sfeclă. N. FIERIBL JLi

Next