Inainte, octombrie 1953 (Anul 10, nr. 2691-2716)
1953-10-01 / nr. 2691
- K — ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.— ILși AI SFATULUI POPULAR REGIONAL CRfOVA , Anul IX Nr. 2691 Joi 1 OCtombrie 1953 I 4 PAGINI — 20 BANI Să intensificam pregătirile pentru iarnă în întreprinderi Oamenii muncii din regiunea Craiova au întâmpinat cu multă satisfacție Hotărîrile partidului în vederea dezvoltării economiei naționale și realizarea într-un timp apropiat a unei serioase îmbunătățiri a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. In actualele condiții ale dezvolttării economiei noastre, când oamenii muncii duc o luptă hotărîtă pentru realizarea sarcinilor planului de stat înainte de termen, problema pregătirilor pentru iarnă prezintă o importanță cu totul deosebită. Felul în care va fi realizat planul în primele luni ale anului 1954, va influența într-o mare măsură întreaga desfășurare a luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an viitor. Iată de ce trebuie acordată din timp toată atenția pentru rezolvarea multiplelor probleme legate de asigurarea bunei desfășurări a procesului de producție în Întreprinderi, in timpul lunilor de iarnă. Faptul că în marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Craiova, pregătirile de iarnă au ajuns într-o fază avansată, demonstrează că conducerile respective și colectivele de muncă au înțeles importtența sarcinilor ce Ie revin în această privință. Ritmul acestor lucrări trebue însă grăbit, folosinduse pentru aceasta din plin timpul favorabil. Unul din sectoarele industriale asupra căruia intemperiile iernii influențează cel mai puternic, este sectorul construcțiilor. Sub regimurile trecute, lucrările de construcții se întrerupeau în timpul iernii, din care cauză muncitorii constructori îngroșau rândurile șomerilor. Folosirea înaintatelor metode de lucru și a tehnicii sovietice, au dat posibilitate constructorilor noștri să continue cu succes și în timpul iernii lucrările de pe tot mai multe șantiere. Un exemplu demn de uramat îl constitue trustul „6 Construcții” Craiova, unde avându-se în vedere experiența anilor precedenți, anul acesta s-a trecut din timp la luarea măsurilor necesare pentru ca majoritatea lucrărilor exterioare și în special lucrările de zidărie, acoperișuri, etc., să fie executate în timpul prielnic ce a mai rămas, restul lucrărilor interioare urmând a fi executate în timp de iarnă. Comisia de ingineri și specialiști din cadrul trustului, studiază împreună cu conducătorii șantierelor posibilitățile optime de continuare a procesului de producție pe timp de iarnă, alcătuind totodată demersurile pentru executarea proiectelor de organizare a șantierelor pe timp de iarnă. Pentru a sprijini pe muncitorii constructori, conducerea trustului a luat măsurile necesare de întocmirea unor devize necesare pentru iarnă, care ,vor fi înaintate beneficiarilor. Cu scopul de a asigura muncitorilor de pe șantiere condițiuni de muncă și viață tot mai bune, conducerea întreprinderii construcții de căi ferate Craiova, a luat măsuri de a le procura la timp haine de protecție, combustibilul necesar și de a executa reparațiile generale și curățenia în toate grupurile sociale de pe șantiere. Secția alimentară din cadrul întreprinderii a luat de asemenea măsuri pentru construirea depozitelor necesare păstrării alimentelor pe timp de iarnă. Conducerea I.C.C.F. (întreprinderea de construcții de căi ferate) Craiova a luat hotărîrea de a extinde în massă metodele înaintate la prepararea betoanelor pe timp de iarnă, la lucrările de zidărie, etc. Intense pregătiri în vederea perioadei de iarnă fac și colectivele fabricii „Electroputere”, metalurgia 2 Noembrie Craiova etc. Colectivul grupei de clădiri a serviciului de exploatare a căilor ferate din cadrul direcției regionale C.F.R. Craiova, a reușit ca printr-o bună organizare a muncii să termine în cursul lunei Septembrie ultimele pregătiri pentru iarnă în stațiile Cernele, Jiul, Podari și Sălcuța, iar în prezent se lucrează în stațiile Portărești, Ișalnița și Segarcea. Dar nu toate colectivele de conducere ale întreprinderilor și fabricilor din regiunea Craiova s’au preocupat de a creia muncitorilor condițiuni optime de muncă pentru perioada de iarnă. Printre acestea se află conducerea fabricilor unite „Partizanul” Craiova, care a investit însemnate sume de bani necesare construcției unei magazii pentru lucrul de iarnă, dar care datorită lipsei de preocupare a conducerii, executarea acestei lucrări a fost abandonată, rămânând doar fundațiile turnate. Tot astfel, conducerile tehnico - administrative de la fabrica de textile „Independența”, Depoul C.F.R. Craiova și altele, nu au luat măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor legate de pregătirile pentru iarnă. Este necesar ca pretutindeni unde pregătirile de iarnă privind crearea condițiilor de muncă ale oamenilor muncii au întârziat, conducerile întreprinderilor respective să ia de urgență măsuri menite să lichideze lipsurile respective. Pentru aceasta trebuesc reparate acoperișurile, ușile și ferestrele atelierelor și căminelor fabricilor și șantierelor, trebuesc revizuite instalațiile de încălzire, asigurate haine călduroase pentru salariați, care prin natura muncii lor lucrează sub cerul liber (paznici, încărcători, frânări, acari, etc.). Un rol important în această privință revine sfaturilor populare. Organele locale ale puterii de stat pot ajuta conducerile administrative ale întreprinderilor în rezolvarea celor mai multe sarcini legate de pregătirile pentru iarnă. Repararea drumurilor de acces spre întreprinderi, grija pentru buna cazare a muncitorilor și tehnicienilor, sprijinul dat aprovizionării cu alimente și combustibil, iată cât de variate îndatoriri revin sfaturilor populare în problema pregătirilor de iarnă, îndatoriri care trebue să treacă pe primul plan al preocupării lor. Conducerile fabricilor și întreprinderilor răspund de îndeplinirea planurilor în unitatea lor. In perioada actuală acestea au datoria să supravegheze îndeaproape munca serviciilor de aprovizionare, investiții, mecanicului șef, etc., astfel ca toate problemele legate de pregătirile pentru iarnă să fie rezolvate in bune condițiuni. Cabinetele tehnice trebue să poarte o strânsă legătură cu muncitorii, maiștrii, șefii de secții și inginerii, ajutându-i pe aceștia în dezvoltarea inițiativei creatoare la locul de muncă, în găsirea și utilizarea la maximum a resurselor interne existente în întreprinderi —■ mijloace pentru înlăturarea tuturor greutăților pe care le-ar putea provoca procesului de producție intemperiile iernii. Cu sprijinul și controlul permanent al organizațiilor de partid și al comitetelor sindicale, trebue să se asigure muncitorilor condiții optime de lucru in timpul iernii, să se organizeze munca de așa natură, astfel ca unitățile noastre socialiste să intre în iarnă pregătite, spre a putea face față cu cinste sarcinilor ce le revin în lupta pentru creșterea bunei stări materiale și culturale a celor ce muncesc. I In interiorul ziarului: ~ Viața U.T.M. Pregătiri in vederea deschiderii noului an de învățământ politic. (pag. 2-a).~ Foileton. Cu căruța la dispo ziție... (pag. 2-a).; — Să fie respectate hotărîrile sesiunii. (pag. 2-a). — Din experiența P C.U.S. Comuniștii — organizatorii întrecerii între cultivatorii de bumbac, (pag. 3-a). — Pentru o recoltă bogată. Exemplul colectiviștilor din comuna Dessa. (pag. 3-a). — Pe teme actuale. Spre o înaltă productivitate a muncii, (pag. 3-a). — In Adunarea Generală O.N.U. (pag. 4-a). — Partea americană reține eu forța numeroși prizonieri, (pag. 4-a). — Conferința partidului laburist, (pag. 4-a). — Ziarul burghezăn Le Monde) critică politica S.U.A. (pag. 4-a); SA MUNCIM PENTRU O ÎNALTA PRODUCTIVITATE LA FIECARE HECTAR! Chemarea la întrecere patriotică a țăranilor muncitori din comuna Urzicuța, raionul Băilești, regiunea Craiova Din inițiativa organizației de bază și a comitetului executiv al sfatului popular. Duminica trecută a avut loc în comuna Urzicuța, raionul Băilești, regiunea Craiova, o adunare obștească cu prilejul căreia s’au discutat sarcinile ce revin oamenilor muncii din agricultură acum, in campania muncilor agricole de toamnă, în lupta pentru sporirea producției agricole. Președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, tov. Gh. Săpăceanu, a vorbit despre realizările obținute de țăranii muncitori din comună la vnsămânțările de primăvară, la seceriș și ticeriș. Atât în primăvară cât și în vară comuna Urzicuța a fost prima pe raion. Numeroși țărani muncitori au obținut producții sporite de cereale, peste 2000 kg. la ha. „Avem posibilități ca să obținem producții și mai mari în anul care vine —a spus, tov. Săpăceanu. Partidul și guvernul ne-au dat putința să schimbăm sămânța cu sămânță de soi, să putem face lucrări cu S.M.T.” Tov. Marian Ciuchia, tehnician agronom la sfatul popular raional, a vorbit țăranilor muncitori despre importanța aplicării regulilor agrotehnice, dând exemple concrete de țărani din comună care au obținut recolte sporite, datorită faptului că au aplicat regulile agrotehnice. Printre cei înscriși la cuvânt a fost și țăranul muncitor Ștefan Stancu. Luând cuvântul, el a propus adunării obștești să cheme la întrecere patriotică toate comunele din regiunea Craiova pentru terminarea la timp a recoltării culturilor de toamnă și a însămânțărilor, pentru folosirea din plin a metodelor agrotehnice indicate de agrominim și obținerea unor recolte sporite în anul viitor. Propunerea țăranului muncitor Ștefan Stancu a fost primită cu aplauze puternice de către întreaga adunare. Ceilalți țărani muncitori care au mai luat cuvântul: tov. Ion D. Iordache din satul Urzica Mare, leu Aurel din satul Ionele, Constantin Dobrescu, Florea Miu, Marin Spiridon și alții au susținut cu căldură propunerea tov. Ștefan Stancu și au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea angajamentelor întrecerii patriotice." Astfel, tov. Ion D. Iordache a propus ca toți țăranii muncitori să însămânțeze cu semănătorile. Tov. Ion Aurel a propus ca un punct din întrecerea patriotică să fie angajamentul de a se folosi numai sămânță selecționată. Totodată, vorbitorii au criticat unele lipsuri ale sfatului popular comunal în organizarea muncilor agricole de toamnă. S’a criticat, de pildă, faptul că tinoarele n’au fost repartizate pe sectoare, ci la un loc, ceea ce îngreunează munca țăranilor muncitori din comună. Cooperativa nu s’a îngrijit ca porzolatoarele să fie duse la timp la centrele de tratare. Planificarea atelajelor în comună s’a făcut defectuos, ceea ce împiedică desfășurarea în bune condițiuni a muncii agricole. S’au propus măsuri pentru înlăturarea acestor lipsuri. La sfârșitul adunării s’a citit, în aplauzele însuflețite ale participanților, chemarea la întrecere patriotică a țăranilor muncitori din Urzicuța adresată tuturor țăranilor muncitori din regiunea Craiova, chemare pe care o publicăm mai jos. * * * Către toți țăranii muncitori din comunele regiunii Craiova "„Noi țăranii muncitori din comuna Urzicuța, Talionul Băilești, regiunea Craiova, răspunzând grijii necontenite pe care o acordă partidul și guvernul sprijinirii gospodăriilor noastre și îmbunătățirii continue a nivelului de trai al celor ce muncesc din patria noastră, suntem hotărâți să depunem toate eforturile pentru a spori tot mai mult producția agricolă. Pentru obținerea unor producții sporite la ha., chemăm la întrecere patriotică toate comunele regiunii Craiova pe baza următoarelor obiective: 1. Terminarea cât mai grabnică a recoltării tutturor culturilor de toamnă, in vederea eliberării terenurilor destinate pentru insămânțări. Astfel, recoltarea porumbului o vom termina până la data de 3 Octombrie, a sfeclei de zahăr până la 5 Octombrie. Totodată, vom preda conform contractelor ce le-am încheiat întreaga cantitate de sfeclă și bumbac recoltată. 2. Vom însămânța numai sămânță de bună calitate,1 curățată și tratată, iar pentru complectarea necesarului de sămânță de grâu vom schimba la baza de recepție 10 tone grâu. 3. In scopul obținerii unei recolte bogate la hectar vom însămânța întreaga suprafață prevăzută pentru culturile de toamnă numai cu mașinile de semănat. 4. Vom lua toate măsurile necesare pentru realizarea insămânălor de toamnă la termenii optimi stabiliți de Ministerul Agriculturii, astfel ca însămănțările pe întreaga suprafață prevăzută a fi însămânțată cu culturi de toamnă să fie terminate cu cinci zile mai devreme. — Pentru aceasta, vom folosi la maximum timpul prielnic, precum și întreaga capacitate de lucru a mașinilor și atelajelor proprii. Țăranii muncitori care vor termina insămânțarea mai devreme vor ajuta pe țăranii muncitori fără atelaje. Deasemeni, mașinile de semănat vor fi repartizate pe sectoare și tarlale sub supravegherea și grija șefilor de sectoare și tarlale. — La toate muncile de toamnă vom folosi din plin sfaturile tehnicienilor și inginerilor agronomi, respectând întocmai regulile agrotehnice. 5. In scopul ușurării muncii, al scurtării perioadei de insămânțări, precum și al măririi producției la hectar vom executa cu ajutorul S.M.T.-Băilești lucrări in proporție de 15 la sută din întreaga suprafață a comunei. — Vom forma echipe care să ajute în permanență brigăzile de tractoare, pregătindu-le din timp terenurile și aprovizionându-le cu sămânța necesară. 6. Pentru asigurarea unei recolte sporite în anul viitor vom executa arături adânci de toamnă pe întreaga suprafață rezervată culturilor de primăvară. — Odată cu efectuarea arăturilor adânci vom îngrașă pământurile cu 1000 tone gunoi de grajd. 7. Pentru a asigura cantități din ce in ce mai mari de materii prime necesare industriei noastre socialiste vom lua toate măsurile pentru mărirea producției la hectar la bumbac, cânepă, in, sfeclă de zahăr, ricin, etc. cu 10 la sută față de anul 1953. — Pentru plantele tehnice vom rezerva cele mai bune terenuri. — Pe întreaga suprafață rezervată plantelor tehnice vom aplica îngrășăminte naturale (gunoi de grajd, etc.) în procent de 100 la sută, în vederea reținerii zăpezii, pentru mărirea umidității solului vom lua din timp măsuri de executare și așezare a parazăpezilor. 8. Vom cultiva 80 ha. cu legume și zarzavaturi în 1954, față de 42 ha. câre au fost prevăzute în plan pe anul 1953. Vom munci neobosit pentru realizarea angajamentelor luate neprecupețind niciun efort pentru ca alături de frații noștri muncitori de la orașe să contribuim la construirea socialismului și la întărirea păcii l. In numele țăranilor muncitori din comuna Urzicuța. GHEORGHE SOPUCEANU — Președintele Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Urzicuța. TUDOR BURDUȘEL — Secretarul organizației de bază P.M.R. ION STOLOJANU, MARIN BĂLĂCI, ȘTEFAN STANCU, MARIN SPIRIDON, ION D. IORDACHE, AURELIGU, — Țărani muncitori fruntași. Din tarile de democrație populară Fapte din reconstrucția Varșoviei Cartierul Praga din Varșovia, situat pe malul stâng al Vistulei, în care altă dată întâlneai locuințe vechi și maghernițe de lemn construite la întâmplare, este reconstruit sistematic. După mai mulți ani de construcție planificată, noul cartier Praga apare acum sub un alt aspect. Au fost clădite două blocuri cu apartamente confortabile. Au fost clădite de asemenea fabrici noi și clădiri de locuințe. Clădirile sunt înconjurate de spații verzi, pajiști și terenuri cu nisip pentru copii. Fabrica de automobile, atelierele de reparat automobile, fabrica de piese prefabricate, uzina de generatoare electrice și o termocentrală au și intrat în funcțiune. Dezvoltarea culturii orezului în R.P. Albania în Republica Populară Albania a început strângerea recoltei de orez. Suprafețele cultivate cu orez cresc din an în an. Datorită dezvoltării rețelei de irigație, cultura orezului s-a răspândit în Albania și în regiunile unde, înainte această plantă nu era cunoscută. Cea de a VI-a plenară a Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania, care a avut loc în Martie a.e., a însărcinat Ministerul agriculturii și colectărilor să extindă suprafețele cultivate cu orez și să îmbunătățească condițiile de cultivare a acestei plante. In anul curent suprafața plantațiilor de orez a crescut cu 13 la sută în comparație cu anul trecut. Datorită introducerii agrotehnicii înaintate au sporit recoltele de orez. Pe când înainte de război se recoltau 16 chintale la hectar, anul trecut s'au obținut 20,6 chintale la hectar, iar pentru anul acesta se prevede de asemenea o recoltă bogată; Intrun magazin din Budapesta iată un episod petrecut la raionul de confecții pentru copii al „Magazinului cel mare”, din Budapesta. Lăcătușul István Börzsei depusese încă în August 500 forinți acont’ pentru o manta de pick care costa 1556 forinți. El venea tocmai să achite a 2-a rată de 500 forinți. Mare i-a fost surpriza când a aflat că prețul cel nou al hainei este numai de 739 forinți. El a ridicat imediat haina, iar din cei 261 forinți care-i mai rămâneau, a cumpărat confecțiuni pentru soția sa. „Fabricat la metalurgia „7 Noembrie“-Craiova“ Când s’a pus problema să se construiască cernătoare mecanice pentru morile din regiune, tehnicienii dela metalurgia „7 Noembrie”, au stat de vorbă cu muncitorii, le-au cerut sprijinul lor, le-au arătat că aceste piese care înainte erau executate numai în străinătate, trebue să se construiască acum la Craiova. — începutul n’a fost ușor — ne spune foarte firesc stahanovistul Knizel Ion. Fiecare muncitor însă dorea ca fabrica noastră să construiască cernătoare mecanice și am reușit. Prima serie de cernătoare mecanice va părăsi fabrica în cursul lunii Decembrie. In ultima vreme, pe porțile întreprinderii au eșit multe camioane încărcate cu grape cu colți, grape flexibile, mașini de împrăștiat îngrășăminte sau mașini de balotat fân. In sute de gospodării agricole, colective, pe terenurile gospodăriilor de stat lucrează acum mașini agricole pe care stă scris: „Fabricat la metalurgia „7, Noembrie’s Craiova”. Fiecare muncitor știe că in primele luni ale anului 1954 fabrica metalurgică Noiembrie” va trebui să livreze primele semănători de sfeclă. In secția strungarie au început să se construiască primele dispozitive ale semănătorii. Despre realizarea acestui prototip, stahanovistul Pădureanu Florea ne-a vorbit cu multă căldură. — Mașina aceasta — ne-a spus el — o văd de acum construită toți muncitorii din fabrica noastră. Fiecare strungar are in închipuirea sa angrenajele mașinii. Am privit împreună cu stahano* * vistul Pădureanu Florea și cu alți muncitori, planurile semănătoarei de sfeclă. Pe planșele de hârtie erau desenate o serie de piese secționate, care de care mai complicate. Am citit atunci pe fața șirahanovistului dragostea față de muncă, dorința de a realiza. Am văzut aceeași expresie de hotărire și pe fețele muncitorilor din jur și din clipa aceea am fost siguri că așa cum prevede planul, in primele luni ale anului 1954 dela metalurgia „% Noembrie’ t vor porni pe ogoarele patriei noastre primele semănători de sfeclă. N. FIERIBL JLi