Inainte, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3204-3229)
1955-06-01 / nr. 3204
EBI ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI 1 Oamenii iubitori de pace din toate țările, sărbătoresc azi Ziua internațională a copilului, ziua primăverii omenirii, a viitorului ei luminos. Pentru prima dată, această zii a fost sărbătorită în anul 1950, cînd milioane de oameni cinstiți,1 I de culori diferite, de opinii polistice și profesiuni diferite, au răsi pus cu însuflețire Apelului F.D.I.F. și F.M.T.D., care-i chema să-și ridice glasul în apărarea vieții cgl țpiilor, în apărarea drepturilor lor la sănătate, învățămînt, la o co- spilărie fericită și luminoasă. Ziua internațională a copilului , este sărbătorită în acest an în condițiile luptei avîntate pentru apărarea păcii și vieții copiilor, sub semnul întăririi lagărului păcii, democrației și socialismului. Manevrele imperialiștilor amerijeani, care reînviind militarismul german au sporit primejdia unui nou război, nu pot lăsa nepăsătoare popoarele iubitoare de pace, care, în fața acestei primejdii, își string rimdurile și-și întăresc unitatea de luptă. Tratatul de la Varșovia încheiat între cele 8 state — printre ,care și țara noastră — este o puternică pavăză în calea uneltirilor ■ agresive ale imperialiștilor războinici, constituind totodată expresia i vie a dorinței popoarelor acestor țări, de a trăi în pace, de a apăra cuceririle lor pe calea făuririi unei vieți libere și fericite, de a feri pământul patriei de groaznicul pârjol al războiului, de a apăra viața și viitorul luminos al copiilor. Esența politicii războinice a statelor imperialiste se oglindește clar în atitudinea lor față de copiii popoarelor respective. Nebuneasca cursă a înarmărilor și nemiloasa exploatare capitalistă duc la sărăcirea clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare din aceste țări, condamnînd milioane de copii la foame și boli, ceea ce periclitează dezvoltarea lor fizică și intelectuală. In lumea capitalistă, bolile și mortalitatea fac tot mai multe victime în rîndul copiilor. Numai în ,S.U.A." mor în fiecare an peste 100.000 copii de vîrstă pînă la 1 an. Copiii sînt folosiți la munci grele, iar dreptul la învățătură le este răpit. In S.U.A. se resimte lipsa a 325.000 săli de clasă, din care cauză milioane de tineri americani rămin în afara școlii. In Italia se resimte lipsa de școli, în timp ce 80.000 profesori sunt șomeri. Prin toate căile, ea: emisiunile de radio, cinematograful, televiziunea, literatura bulevardieră, etc., cercurile agresive caută să transforme tînăra generație în carne de tun, într-un instrument de înfăptuire a planurilor lor războinice. Popoarele din lumea întreagă văd tot mai limpede de unde vine pericolul care amenință fericirea și piața copiilor lor. De aceea, lupta pentru apărarea copiilor a devenit o parte integrantă a luptei generale pentru pace: u Un exemplu minunat de ceea ce se poate face pentru tînăra generație acolo unde la cîrma sticiei se află cei ce muncesc, unde oamenii crează în numele păcii și vieții, unde propaganda războinică este interzisă prin lege, îl constituie țările lagărului păcii, democrației și socialismului. In U.R.S.S., grija pentru copii a devenit o lege a oamenilor sovietici. In U.R.S.S. s-a creat și se dezvoltă necontenit cea mai largă rețea din lume de creșe, case de nașteri, grădinițe de copii, tabere pentru pionieri și școlari. Copiii sovietici au larg deschise porțile spre învățătură. In U.R.S.S. a fost introdus învățământul obligatoriu de 7 ani și se înfăptuește trecerea la învățămîntul obligatoriu de 10 ani. Ca urmare a grijii pentru tinerele vlăstare, populația U.R.S.S. crește în fiecare an cu peste 3 milioane de locuitori. Urmînd exemplul Țării Sovietice, își în țările democrat-populare se acordă o grijă deosebită copiilor. In țara noastră, ca de altfel și în celelalte țări democrat-populare, ocrotirea mamei și copilului a devenit o preocupare de stat. Legile patriei noastre consfințesc drepturi speciale pentru mamă și copil. Despre prețuirea maternității, vorbește de la sine exemplul celor 25.000 femei distinse cu titlul de „Mamă Eroină”, sau decorate cu „Gloria Maternă” și „Medalia Maternității”. In regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, grija față de mamă și copil, se află printre cele mai însemnate preocupări ale organelor locale de partid și de stat. In anii puterii populare au fost create un număr de 121 case de nașteri, un spital de obstetrică- ginecologie, 6 maternități raionale, numeroase dispensare de pediatrie, etc., în scopul asigurării asistenței medicale a mamei și copilului. Datorită acestui fapt, mortalitatea infantilă a scăzut simțitor. Numai în anul 1954, ea a scăzut față de 1953, cu 14 la sută. In orașul Craiova mai funcționează „Casa copilului” și căminul de copii infirmi „7 Noiembrie”, unde sînt crescuți și educați copiii fără părinți sau cei infirmi, care altădată ar fi fost sortiți vagabondajului și cerșetoriei. Sutele de școli de toate gradele care funcționează in regiunea noastră, au cuprins în învățămînt toți copiii de vîrstă școlară. La „Casele pionierilor” care funcționează în mai toate orașele regiunii, pionierii și școlarii își găsesc preocupări folositoare și plăcute. Lupta pentru apărarea copiilor —viitorul de aur al patriei — este nedespărțită de lupta pentru pace. De aceea, Ziua internațională a copilului trebuie să constituie un nou imbold în lupta pentru zădărnicirea planurilor războinice ale imperialiștilor. Cu gîndul la toți copiii din lume și în dorința de a le apăra viața, alături de întregul popor muncitor, oamenii muncii din regiunea noastră pășesc înainte pe calea construirii socialismului, luptînd prin munca lor constructivă pentru apărarea păcii și viitorului de aur al copiilor. Festivalul de la întreprinderea poligrafică Deși ora de încetare a lucrului trecuse, de mult, totuși nimeni de la întreprinderea poligrafică din orașul nostru, nu pleca spre casă. Coborîră cu toți în curte și se așezară pe bănci. La tribuna frumos împodobită a luat loc tov, secretar al organizației de bază care a dat cuvîntul tov. Maria Cercel. Teza pe care a citit-o trata despre Ziua internațională a copilului. După ce teza a fost citită, a urmat un frumos program artistic dat cu concursul artiștilor de la Teatrul Național și cu concursul copiilor muncitorilor și funcționarilor din această întreprindere. Pe scena improvizată, s-a urcat fără teamă, privind descris un băiețel cu ochi mari și strălucitori — cu părul negru și frumos pieptănat. „Cîntă, cîntă rotativă” începu să recite Cristian Cercel fără nici o ezitare. La sfîrșit publicul l-a aplaudat cu dragoste. — Bravo, bravo — au strigat și cîțiva muncitori din bănci. Foarte frumos !... Cristian fu primit și înconjurat de grupul de copii care trebuiau să se reproducă pe scenă. După el, Marieta Dinu, Dan Telman și mulți alți copii au fost răsplătiți cu îndelungate aplauze. ■—începuse să se însereze cînd curtea s-a golit. Băncile și tribuna erau tot goale. Dar parcă tot mai persista imaginea copiilor veseli și plini de viață care recitaseră cu I drag. ANUL X T â — Marea Adunare Naționala a INr* 5L04 R.P.R. a ratificat Tratatul de prictisE k CURI *en,cu colaborare și asistență mutuală între cele opt state participante la Conferința de la Varșovia, iUNrB Expunerea tovarășului Gh. Gheormghiu-Dej (pag. 1—4). Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii A- Aontrenari Nationale a R.P.R. Ședința 4 Pagnnl« 20 bani din ziua de 30 mai (pag. 4-a). NUMĂRUL DE — Copiii — viitorul patriei noastre (pag. 2-a). — Din zori de zi în munca de agitație (pag. 3-a). — Ne scriu corespondenții (pag. 3-a). — Fapte grăitoare (pag. 3-a). A 1 îl — Colectivul de munci de la fabricile unite „Partizanul” lupta pentru realizarea sarcinilor ce*irei vin (pag. 3-a). .1 — Colectează metale (pag. 3-a) . ;i —• Cum am organizat întrecerea patriotică în comuna noastră (pag. 3-a). Marea Adunare Națională a R.P. R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între cele opt state participante la Conferința de la Varșovia L EGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat în Varșovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște : — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Secretarul Prezidiului Dr. PETRU GROZA Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU București, 30 muni 1955 Expunerea tovarășului Gheorghiu-Dej Tovarăși deputați. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române supune spre ratificare Marii Adunări Naționale Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Conferința de la Varșovia a devenit necesară în urma faptului cî parlamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele naționale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german și încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei și Franței, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a sistemului agresiv al blocului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In același timp are loc intensificarea activității forțelor agresive și în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat și mijlociu se exercită presiuni asupra țărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu țină seama. Poporul român, ca și celelalte popoare reprezentate la Varșovia, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi și suferințe. Conferința de la Varșovia s-a caracterizat tocmai prin preocuparea adîncă și plină de răspundere a tuturor participanților de a stabili măsurile necesare pentru a garanta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca pașnică a popoarelor lor și a bara calea agresorului în Europa. încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală semnat la Varșovia, cele opt state europene și-au reafirmat năzuința de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene, indiferent de orinduirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui țel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, în cazul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, tratatul celor 8 state europene își pierde valabilitatea. în tratat își găsesc de asemenea expresia grija și preocuparea pa care se manifestă și pe mai departe statele participante pentru reglementarea problemei germane, înfăptuind remilitarizarea Germaniei occidentale și incluzînd-o în grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvârșire atît interesele securității popoarelor din Europa cît și interesele naționale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la unificare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziție cu această tendință, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cît mai grabnice a Germaniei pe baze pașnice și democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declarația făcută la semnarea tratatului de Otto Grofewohl, președintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D Germane pornește de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligațiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate și acorduri militarepolitice încheiate înainte de unificare”. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis și altor state, indiferent de orînduirea lor socială și de stat, care sînt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii și securității popoarelor”. Și în această privință tratatul de la Varșovia se deosebește în mod fundamental de alianțele militare din Occident, care se izolează de alte țări prin bariere ideologice, economice și de altă natură. Tratatul de la Varșovia este un tratat cu adevărat pașnic și defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii și securității în Europa. Acest tratat nu amenință pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri și a nici unui grup de puteri străine. In fața popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internațională. De o parte, tratatul de la Varșovia menit a servi cauza păcii și securității, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat și mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privință că în zilele Conferinței de la Varșovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord. Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea armei atomice în război, ultima sesiune a consfințit hotărîrea cu privire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste doua fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă ? Conferința de la Varșovia a scos din nou la iveală unitatea desâvîrșită a țărilor lagărului socialist, prietena și frăția de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului și în prncipiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanții la conferință în tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relațiilor noi, fără precedent în istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relații bazate pe comunitatea de scopuri și interese, pe principiile egalității în drepturi, respectării suveranității de stat și neamestecului în treburile interne. Tratatul de la Varșovia este un tratat încheiat între state care doresc în mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează mărețele idei ale prieteniei frățești între popoare libere și egale în drepturi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este cele mai vitale interese conformă cu naționale ale lor. Tocmai interesele naționale fundamentale și întreaga experiență istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferința de la Varșovia să participe la măsurile pentru prevenirea agresiuniii în Europa. Dar cine ar putea susține cu temei că interesele naționale îi dictează spre pilda Franței, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experiență istorică arată că aceste țări sînt primele care sînt puse în primejdie prin refacerea militarismului man ! Nu interesele naționale, gerStatele Unite sunt acelea care dizcrtează hotărîrile luate în blocurile și uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependenței pe plan economic, politic și militar a țărilor vest-europene față de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obține „unanimitatea” în luarea acestor hotărîri, cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai grosolane și brutale presiuni și amenințări la adresa aliaților lor. Aceasta este realitatea în ceea ce privește mult trîmbițata „solidaritate occidentală”, pe care personalitățile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relații între state. In opoziție cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinței de la Varșovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea unitatea lui de monolit, uriașa sași perioritate a noilor relații care s-au statornicit între țările acestui lagăr. Principiul egalității suverane și al respectării intereselor reciproce în relațiile dintre statele mari și mici, promovat pe arena internațională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenței ei, constituie astăzi un principiu de bază în relațiile internaționale ale statelor lagărului socialist. Noua situație creată în Europa reclamă o coordonare și mai strînsă a eforturilor țărilor socialist șî luarea de noi lagărului măsuri pentru întărirea capacității lor de apărare și pentru asigurarea inviolabilității granițelor lor. Aceasta își găsește expresia în stringerea legăturilor de colaborare frățească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în vederea apărării comune în cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanți, în crearea , comandamentului unificat și luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacității de apărare a statelor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi în legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, în care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forțelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înțelegerii dintre ele, sub comanda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanții la Conferința de la Varșovia, în funcția de comandant suprem al forțelor armate unificate a fost numit mareșalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român și celorlalte popoare, care își amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerismului. (Aplauze). Tratatul de la Varșovia se bucură de sprijinul puternic și hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă — a spus la Varșovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pin Dehuai, locțiitor al premierului Consiliului de Stat și ministrul Apărării al R. P. . Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agresorii imperialiști vor declanșa războiul împotriva țărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru și eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele și popoarele țărilor noastre frățești, vor duce lupta împotriva pînă la victoria finală”, agresiunii (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varșovia are o însemnătate deoseibită pentru preîntâmpinarea războiului, pentru apărarea păcii și a securității popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziții de forță” a fost și este ineficace în relațiile cu țările lagărului socialist. i j Tratatul de la Varșovia corespunde în întregime scopurilor și principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. După cum se știe, art. i al Cartei proclamă ca țel primordial „Menținerea păcii și securității internaționale și în acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni și îndepărta amenințările împotriva păcii, ar reprima orice act de agresiune și orice încălcare a păcii și a realiza, prin mijloace pașnice, conform principiilor justiției și dreptului internațional, îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situațiilor cu caracter internațional, care pot duce la o încălcare a păcii”. Măsurile prevăzute în tratat în cazul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu ali 51 ai Cartei Organizației Națiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consiliul de Securitate va (Continuare în pag. 4-a),