Inainte, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3204-3229)

1955-06-01 / nr. 3204

EBI ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI 1­ Oamenii iubitori de pace din­­ toate țările, sărbătoresc azi Ziua internațională a copilului, ziua pri­măverii omenirii, a viitorului ei­­ luminos. Pentru prima dată, această z­ii a fost sărbătorită în anul 1950,­­ cînd milioane de oameni cinstiți,1 I de culori diferite, de opinii polis­­­tice și profesiuni diferite, au răs­i pus cu însuflețire Apelului F.D.I.F.­­ și F.M.T.D., care-i chema să-și­­ ridice glasul în apărarea vieții cg­­l țpiilor, în apărarea drepturilor lor­­ la sănătate, învățămînt, la o co- s­­­pilărie fericită și luminoasă. Ziua internațională a­­ copilului , este sărbătorită în acest an în con­­­­dițiile luptei avîntate pentru a­­­­părarea păcii și vieții copiilor, sub­­ semnul întăririi lagărului păcii, de­­­mocrației și socialismului. Manevrele imperialiștilor ameri­­j­­eani, care reînviind militarismul­­ german au sporit primejdia unui­­ nou război, nu pot lăsa nepăsătoare popoarele iubitoare de pace, care,­­­ în fața acestei primejdii, își string r­imdurile și-și întăresc unitatea de­­ luptă. Tratatul de la Varșovia în­­­­cheiat între cele 8 state — printre­­ ,care și țara noastră — este o pu­ternică pavăză în calea uneltirilor ■­­ agresive ale imperialiștilor război­­n­­ici, constituind totodată expresia i­­ vie a dorinței popoarelor acestor­­­ țări, de a trăi în pace, de a apăra cuceririle lor pe calea făuririi unei­­ vieți libere și fericite, de a feri pământul patriei de groaznicul pâr­jol al războiului, de a apăra viața și viitorul luminos al copiilor. Esența politicii războinice a sta­­­telor imperialiste se oglindește clar­ în atitudinea lor față de copiii po­poarelor respective. Nebuneasca cursă a înarmărilor și nemiloasa exploatare capitalistă duc la sără­cirea clasei muncitoare și a țără­nimii muncitoare din aceste țări,­ condamnînd milioane de copii la foame și boli, ceea ce periclitează dezvoltarea lor fizică și intelectu­ală. In lumea capitalistă, bolile și mortalitatea fac tot mai multe vic­time în rîndul copiilor. Numai în ,S.U.A." mor în fiecare an peste 100.000 copii de vîrstă pînă la 1 an. Copiii sînt folosiți la munci grele, iar dreptul la învățătură le este răpit. In S.U.A. se resimte lipsa a 325.000 săli de clasă, din care cauză milioane de tineri ame­ricani rămin în afara școlii. In Italia se resimte lipsa de școli, în timp ce 80.000 profesori sunt șo­meri. Prin toate căile, ea: emi­siunile de radio, cinematograful, televiziunea, literatura bulevardi­eră, etc., cercurile agresive caută să transforme tînăra generație în carne de tun, într-un instrument de înfăptuire a planurilor lor răz­boinice. Popoarele din lumea întreagă văd tot mai limpede de unde vine pe­ricolul care amenință fericirea și piața copiilor lor. De aceea, lupta pentru apărarea copiilor a deve­­­nit o parte integrantă a luptei ge­nerale pentru pace: u Un exemplu minunat de ceea ce se poate face pentru tînăra ge­nerație acolo unde la cîrma sti­ciei se află cei ce muncesc, unde oamenii crează în numele păcii și­­ vieții, unde propaganda războinică este interzisă prin lege, îl constituie țările lagărului păcii, democrației și socialismului. In U.R.S.S., grija pentru copii a devenit o lege a oamenilor sovie­tici. In U.R.S.S. s-a creat și se dezvoltă necontenit cea mai largă rețea din lume de creșe, case de nașteri, grădinițe de copii, tabere pentru pionieri și școlari. Copiii sovietici au larg deschise porțile spre învățătură. In U.R.S.S. a fost introdus învățământul obligatoriu de­­ 7 ani și se înfăptuește trecerea la învățămîntul obligatoriu de 10 ani. Ca urmare a grijii pentru tinerele­­ vlăstare, populația U.R.S.S. crește în fiecare an cu peste 3 milioane de locuitori. Urmînd exemplul Țării Sovietice,­ își în țările democrat-populare se acordă o grijă deosebită copiilor. In țara noastră, ca de altfel și în celelalte țări democrat-populare, o­­crotirea mamei și copilului a de­venit o preocupare de stat. Legile patriei noastre consfințesc drepturi speciale pentru mamă și copil. Des­pre prețuirea maternității, vorbește de la sine exemplul celor 25.000 femei distinse cu titlul de „Mamă Eroină”, sau decorate cu „Gloria Maternă” și „Medalia Materni­tății”. In regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, grija față de ma­mă și copil, se află printre cele mai însemnate preocupări ale orga­nelor locale de partid și de stat. In anii puterii populare au fost create un număr de 121 case de nașteri, un spital de obstetrică- ginecologie, 6 maternități raionale, numeroase dispensare de pediatrie, etc., în scopul asigurării asistenței medicale a mamei și copilului. Da­torită acestui fapt, mortalitatea in­fantilă a scăzut simțitor. Numai în anul 1954, ea a scăzut față de 1953, cu 14 la sută. In orașul Cra­iova mai funcționează „Casa copi­lului” și căminul de copii infirmi „7 Noiembrie”, unde sînt crescuți și educați copiii fără părinți sau cei infirmi, care altădată ar fi fost sortiți vagabondajului și cer­șetoriei. Sutele de școli de toate gradele care funcționează in regiunea noas­tră, au cuprins în învățămînt toți copiii de vîrstă școlară. La „Casele pionierilor” care funcționează în mai toate orașele regiunii, pionierii și școlarii își găsesc preocupări fo­lositoare și plăcute.­­ Lupta pentru apărarea copiilor —­­viitorul de aur al patriei — este nedespărțită de lupta pentru pace. De aceea, Ziua internațională a copilului trebuie să constituie un nou imbold în lupta pentru zădăr­nicirea planurilor războinice ale imperialiștilor. Cu gîndul la toți copiii din lume și în dorința de a le apăra viața, alături de întregul popor muncitor, oamenii muncii din regiunea noastră pășesc înainte pe calea construirii socialismului, luptînd prin munca lor construc­tivă pentru apărarea păcii și vii­torului de aur al copiilor. Festivalul de la întreprinderea poligrafică Deși ora de încetare a lucrului trecuse, de mult, totuși nimeni de la întreprinderea poligrafică din o­­rașul nostru, nu pleca spre casă. Coborîră cu toți în curte și se a­­șezară pe bănci. La tribuna fru­mos împodobită a luat loc tov, secretar al organizației de bază care a dat cuvîntul tov. Maria Cercel. Teza pe care a citit-o trata despre Ziua internațională a co­pilului. După ce teza a fost citită, a urmat un frumos program artistic dat cu concursul artiștilor de la­­ Teatrul Național și cu concursul­­ copiilor muncitorilor și funcționa­rilor din această întreprindere. Pe s­cena improvizată, s-a urcat fără teamă, privind descris un băiețel cu ochi mari și strălucitori — cu părul negru și frumos piep­tănat. „Cîntă, cîntă rotativă” în­cepu să recite Cristian Cercel fără nici o ezitare. La sfîrșit publicul l-a aplaudat cu dragoste. — Bravo, bravo — au strigat și cîțiva muncitori din bănci. Foarte frumos !... Cristian fu primit și înconjurat de grupul de copii care trebuiau să se reproducă pe scenă. După el, Marieta Dinu, Dan Telman și mulți alți copii au fost răsplătiți cu în­delungate aplauze. ■—începuse să se însereze cînd curtea s-a golit. Băncile și tribuna erau tot goale. Dar parcă tot mai persista imaginea copiilor veseli și plini de viață care recitaseră cu I drag. ANUL X­ T â — Marea Adunare Naționala a INr* 5L04 R.P.R. a ratificat Tratatul de pric­ti­s­E k C­U­R­I *en,cu colaborare și asistență mu­tuală între cele opt state partici­­­­pante la Conferința de la Varșovia, i­U­N­r­B Expunerea tovarășului Gh. Gheor­m­­­ghiu-Dej (pag. 1—4). Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii A- A­on­trenari Nationale a R.P.R. Ședința 4 Pagnnl« 20 bani din ziua de 30 mai (pag. 4-a). NUMĂRUL DE — Copiii — viitorul patriei noa­stre (pag. 2-a). — Din zori de zi în munca de a­­gitație (pag. 3-a). — Ne scriu corespondenții (pag. 3-a). — Fapte grăitoare (pag. 3-a). A 1 îl — Colectivul de munci de la fabricile unite „Partizanul” lupta pentru realizarea sarcinilor ce*i­re­i vin­ (pag. 3-a). .1 — Colectează metale (pag. 3-a) . ;­­­i —• Cum am organizat întrecerea­­­ patriotică în comuna noastră (pag. 3-a). Marea Adunare Națională a R.P. R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între cele opt state participante la Conferința de la Varșovia L EGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat în Varșovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște : — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Re­publica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia, în ziua de 14 mai 1955. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Secretarul Prezidiului Dr. PETRU GROZA Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU București, 30 muni 1955 Expunerea­ tovarășului Gheor­ghiu-Dej Tovarăși deputați. Consiliul de Miniștri al Repu­blicii Populare Române supune spre ratificare Marii Adunări Na­ționale Tratatul de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre Republica Populară Albania, Repu­blica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica De­mocrată Germană, Republica Popu­lară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor So­vietice Socialiste și Republica Ce­hoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Conferința de la Varșovia a de­venit necesară în urma faptului c­î parlamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele na­ționale ale popoarelor lor, au rati­ficat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german­ și încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu aju­torul S.U.A., Angliei și Franței, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a sistemului agresiv al blocului At­lanticului de nord, dominat de S.U.A. In același timp are loc intensifi­carea activității forțelor agresive și în alte regiuni ale lumii. In Ex­tremul orient continuă provocările S.U.A. în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat și mijlociu se e­­xercită presiuni asupra țărilor a­­rabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vă­dit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu țină seama. Poporul român, ca și celelalte po­poare reprezentate la Varșovia, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german care a pri­cinuit omenirii atîtea pierderi și suferințe. Conferința de la Varșovia s-a caracterizat tocmai prin preocupa­rea adîncă și plină de răspundere a tuturor participanților de a sta­bili măsurile necesare pentru a ga­ranta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca pașnică a popoarelor lor și a bara calea a­­gresorului în Europa. încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală semnat la Varșovia, cele opt state europene și-au reafir­mat năzuința de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor sta­telor europene, indiferent de orin­­duirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea aces­tui țel spre care tind toate popoa­rele Europei se prevede că, în ca­zul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate co­lectivă, tratatul celor 8 state euro­pene își pierde valabilitatea. în tratat își găsesc de asemenea expresia grija și preocuparea pa care se manifestă și pe mai depar­te statele participante pentru regle­mentarea problemei germane, înfăptuind remilitarizarea Ger­maniei occidentale și incluzînd-o în grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desă­vârșire atît interesele securității po­poarelor din Europa cît și intere­sele naționale ale poporului ger­man, dreptul lui inalienabil la uni­ficare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziție cu această tendin­ță, tratatul celor 8 state corespun­de întrutotul sarcinii unificării cît mai grabnice a Germaniei pe baze pașnice și democratice. Trebuie subliniată în această or­dine de idei declarația făcută la semnarea tratatului de Otto Gro­­fewohl, președintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D Germane pornește de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligațiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate și acorduri militare­­politice încheiate înainte de unifi­care”. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis și altor sta­te, indiferent de orînduirea lor so­cială și de stat, care sînt gata să contribuie la unirea eforturilor sta­telor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii și securității po­poarelor”. Și în această privință tratatul de la Varșovia se deose­bește în mod fundamental de a­­lianțele militare din Occident, care se izolează de alte țări prin ba­riere ideologice, economice și de altă natură. Tratatul de la Varșovia este un tratat cu adevărat pașnic și defen­siv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii și secu­rității în Europa. Acest tratat nu amenință pe nimeni, nu este în­dreptat împotriva nici unei puteri și a nici unui grup de puteri străine. In fața popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tra­tate, corespunzătoare celor două o­­rientări care se afirmă pe arena internațională. De o parte, tratatul de la Varșovia menit a servi cauza păcii și securității, de altă parte, tratatul nord-atlantic al căr­ui ca­racter agresiv s-a accentuat și mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în­ această privință că în zilele Conferinței de la Varșovia avea loc la Paris se­siunea Consiliului blocului Atlan­ticului de nord. Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi ja­­loane pe calea pregătirii războiu­lui. Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea­ ar­mei atomice în război, ultima se­siune a consfințit hotărîrea cu pri­vire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste doua fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă ? Conferința de la Varșovia a scos din nou la iveală unitatea desâ­­vîrșită a țărilor lagărului socialist, prieten­­a și frăția de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu pri­vire la necesitatea încheierii trata­tului și în prncipiile ce st­au la baza­­ lui, pe care au manifestat-o parti­­­­­­cipanții la conferință în tot cursul­­ lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relațiilor noi, fără precedent în istorie, ce s-au creat între sta­tele lagărului socialist, relații ba­zate pe comunitatea de scopuri și interese, pe principiile egalității în drepturi, respectării suveranității de stat și neamestecului în trebu­rile interne. Tratatul de la Varșovia este un tratat încheiat între state care do­resc în mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întru­chipează mărețele idei ale priete­niei frățești între popoare libere și egale în drepturi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este cele mai vitale interese conformă cu naționale ale lor. Tocmai interesele naționale fundamentale și întreaga experien­­ță istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Con­ferința de la Varșovia să participe la măsurile pentru prevenirea a­­gresiuniii în Europa. Dar cine ar putea susține cu temei că intere­sele naționale îi dictează spre pilda Franței, Belgiei sau Luxemburgu­lui să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experiență is­torică arată că aceste țări sînt pri­mele care sînt puse în primejdie prin refacerea militarismului man ! Nu interesele naționale, ger­Statele Unite sunt acelea care diz­cr­tează hotărîrile luate în blocurile și uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea depen­denței pe plan economic, politic și militar a țărilor vest-europene față de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obține „unanimitatea” în luarea acestor hotărîri, cercurile­­ guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai gro­solane și brutale presiuni și ame­nințări la adresa aliaților lor. A­­ceasta este realitatea în ceea ce privește mult trîmbițata „solidari­tate occidentală”, pe care persona­litățile oficiale americane nu obo­sesc de a o prezenta drept un mo­del de relații între state. In opoziție cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinței de la Varșovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea unitatea lui de monolit, uriașa sa­și perioritate a noilor relații care s-au statornicit între țările acestui la­găr. Principiul egalității suverane și al respectării intereselor reciproce în relațiile dintre statele mari și mici, promovat pe arena interna­țională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenței ei, constituie astăzi un principiu de bază în relațiile internaționale ale statelor lagărului socialist. Noua situație creată în Europa reclamă o coordonare și mai strîn­­să a eforturilor țărilor socialist șî luarea de noi lagărului măsuri pentru întărirea capacității lor de apărare și pentru asigurarea invio­labilității granițelor lor. Aceasta își găsește expresia în stringerea legăturilor de colaborare frățească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în vederea apărării comune în ca­zul unui atac armat împotriva ori­­­­căruia dintre participanți, în crearea , comandamentului unificat și luarea altor măsuri necesare pentru întă­rirea capacității de apărare a sta­telor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea­­ problemelor ce se vor ivi în legătură cu aplica­rea tratatului se creează un Comi­tet politic consultativ, în care fie­care stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forțelor armate care­ vor fi puse de statele­­­ semnatare, potrivit înțelegerii din­tre ele, sub comanda acestui co­mandament. Conform hotărîrii luate în comun­­ de participanții la Conferința de­­ la Varșovia, în funcția de coman­­­­dant suprem al forțelor armate u­­­­nificate a fost numit mareșalul U­­­­niunii Sovietice Konev, bine cunos­­­­cut poporului român și celorlalte­­­ popoare, care își amintesc de im­­­­portantul său aport la lupta împo­triva hitlerismului. (Aplauze).­­ Tratatul de la Varșovia se bu­­­­cură de sprijinul puternic și hotă­­­­rît al marelui popor chinez. „Pacea­­ este indivizibilă — a spus la Var­­­­șovia reprezentantul Chinei popu­lare, generalul Pin De­huai, locți­itor al premierului Consiliului de Stat și ministrul Apărării al R. P. . Chineze. Dacă pacea în Europa va­­ fi încălcată, dacă agresorii impe­rialiști vor declanșa războiul împo­triva țărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru și eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele și popoa­rele țărilor noastre frățești, vor duce lupta împotriva pînă la victoria finală”, agresiunii (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varșovia are o însemnătate deosei­­­bită pentru preîntâmpinarea războ­­­­iului, pentru apărarea păcii și a securității popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziții de forță” a fost și este ineficace în relațiile cu țările lagă­­­­rului socialist. i j Tratatul de la Varșovia cores­­­­punde în întregime scopurilor și principiilor Cartei Organizației Na­țiunilor Unite. După cum se știe, art. i al Cartei proclamă ca țel primordial „Menținerea păcii și securității internaționale și în acest scop luarea măsurilor colective e­­ficace pentru a preveni și îndepăr­ta amenințările împotriva păcii, ar reprima orice act de agresiune și orice încălcare a păcii și a realiza, prin mijloace pașnice, conform prin­cipiilor justiției și dreptului inter­național, îndreptarea sau reglemen­tarea litigiilor sau situațiilor cu caracter internațional, care pot du­ce la o încălcare a păcii”. Măsurile prevăzute în tratat în cazul cînd unul sau mai multe din­­tre statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu ali 51 ai Cartei Organizației Națiunilor Uni­te. Aceste măsuri vor fi sistate în­dată ce Consiliul de Securitate va (Continuare în pag. 4-a),

Next